541 matches
-
iar 100 kilograme de popușoi 4,80-4,90 florini). Că ziarul urmărea demersurile sale, iată ce spunea mai târziu despre... alegerea secretarului de la Arborea: ...” în capul mesei șade vornicul cu Milcovici alăturea, 4 nemți deputați, doi epitropi bisericești, deputații Neculai Ursa și Toader Grecu, un jidan; pe masă se află paharele cu bere și mai multe șipuri cu Kirschgeist; toți mulțumeau domnului Milcovici pentru cinste. Lângă ușă șed trei polobocele cu bere din care aduce cu o cană și toarnă în
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
în Bugeac Orumbet-Ugli și Oran-Ugli Căușani lângă Botna. Unt de pe buruieni (pag. 81 "D.M.") Despre oi și alte animale; despre glușcă sau ieruncă și alte Minciuni vânătorești Vizirul chihaia și tefteudarul turcesc siliște pustie) Costantin Mere-acre Chirilă dela Dăunteni Gherghina Ursa Contăș, diac de jitniță Ghelasie Sora Pivnicerul dela Cotnari Teofan Manoilă Feltiu Gheorghe Murat Sava Blându Lupu Vremeș David Corbea Nechifor Țurcan Nistor Crețu Griga Neculai a Lolăi Costea Andronic Lohan Căliman a făcut năvod de oameni Iftodie Salomia Cueaghiuc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
multe greșeli, dar țara are nevoie de mine. * Guvernul nu a făcut nimic, dar eu sunt mândru că fac parte din el. * Guvernul actual vrea să taie și Găinușa de pe cer. * La viitoarele alegeri ni se va promite pielea de pe Ursa Mare. * Cu cât sărăcia mea crește, cu atât bogăția mea sporește. * Primesc orice critică din partea celor care mă laudă. * Făcându-se că nu mă vede, dovedește că mă ia în seamă. * Victoriile sunt și opera învinșilor. Postlămurire Judecați-mă, dar
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
l-a trecut în carnet. Am un câine care se cheamă Cora. Când eram mică, tata m-a prins cu mâna în gura lui. Dar nu m-a mușcat. Cora iubește copiii întâi și-ntâi. Și mai am un câine, Ursa. Acum vreun an venise și unul mai mic, Pufuleț. Îl băteau toți și poate de-aia a și plecat. Am vecini puțini. Pe nea Titi, care e șofer pe maxi-taxi. Când tata era bolnav, mergeam la școală cu mama. Cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
Dragă Gheo... Cerasela Nistor - Cerul negrurozaliu Ioana Ocneanu-Thierry - Eu, una, n-am suferit! Simona Popescu - HoRor! Cool! Iulia Popovici - X și Y Alina Radu - O zi din viața Alinei Viktorovna Doina Ruști - Ginecologii mei Simona Sora - Bibliotecile spitalelor mele Mihaela Ursa - O poveste de fată Otilia Vieru-Baraboi - Aha Radu Pavel GHEO Născut în 1969 în Oravița. Absolvent al Facultății de Litere, Universitatea de Vest Timișoara (1994). A publicat șase volume personale: Valea Cerului Senin (proză, Athena, 1997); Despre science fiction (studii
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
mai dat însă niciodată (poate din fericire) de gustul crepuscular al bibliotecilor de spital, insule cuantice înconjurate de vid în care poveștile - sinistre, delirante, fără sens, dintr-o altă lume - mai pot ține și azi pentru unii locul vieții. Mihaela Ursa Născută în 25 septembrie 1971. Teoretician și critic literar, este autoarea volumelor: Optzecismul și promisiunile postmodernismului (Paralela 45, Pitești, 1999), Gheorghe Crăciun - monografie (Aula, Brașov, 2000) și Scriitopia sau Ficționalizarea subiectului auctorial în imaginarul teoretic (Dacia, Cluj-Napoca, 2005), pentru care
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
Dragă Gheo, Cerasela Nistor - Cerul negru-rozaliu Ioana Ocneanu-Thierry - Eu, una, n-am suferit! Simona Popescu - HoRor! Cool! Iulia Popovici - X și Y Alina Radu - O zi din viata Alinei Viktorovna Doina Ruști - Ginecologii mei Simona Sora - Bibliotecile spitalelor mele Mihaela Ursa - O poveste de fată Otilia Vieru-Baraboi - A-ha În acei ani, într-un sistem de autogospodărire, indiferent dacă locuiau sau nu în cămin, studenții făceau, pe grupe, cîteva zile pe an, de serviciu la cantină. Erau zile istovitoare, cu muncă
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
din oglindă”, F, 1993, 4; Nicoleta Ghinea, Plăcerea versificării, RL, 1993, 17; Anton Horvath, „Poverile din oglindă”, ST, 1994, 7-8; Ioan Moldovan, Despărțirea de iluzii, F, 1995, 1; Grigore Scarlat, „Trup rătăcind printre părți de vorbire”, PSS, 1995, 4; Mihaela Ursa, Ideea fixă de viață, APF, 1995, 9; Mircea Popa, Asediul cuvintelor, TR, 1995, 39-40; Viorel Mureșan, „Trup rătăcind printre părți de vorbire”, PSS, 1995, 12; Al. Cistelecan, Alte reflexii melancolice, LCF, 1996, 10; Valentin Chifor, „1919-1920. O campanie pentru liniștea
ŢEPELEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290149_a_291478]
-
În oraș. Se făcuse târziu În noapte... Eu deja mă vedeam În canalul colector... Știți cine erau ceilalți care erau cu ei? Colonelul Ruxandra și nu mai știu cum, era șeful anchetatorilor cu problema legionară... Era Berbec ăsta, era Vasile Urse, zis Sile, și Încă doi sau trei pe care nu-i știam pă nume... Și aceste șicane au mai continuat? Eu, spre exemplu, În felul acesta am scăpat, dar nu știu ce s-a Întâmplat cu ceilalți, cu Lupescu sau cu Brezeanu
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
pe Brezeanu nici nu Îl cunoșteam. Nu știam ce se Întâmplă cu ei, da’ când m-au obligat să fac pe informatorul m-a Întrebat: „Cunoști pe cutare?”. „Pe cutare?” „Nu cunosc. Nu cunosc.” Cu toate că pe unii Îi cunoșteam... Și Urse ăsta mi-a spus: „Pentru un timp nu mai luăm contact. Te las În pace, te mai odihnești și dumneata”... Mă lua cu planuri, dar când eram cu soția prin oraș, Îl vedeam pe după câte un copac mai gros că
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
230 Turdeanu (deținut) 141 Turturea (judecător) 306 Turtureanu (deținut) 238 Ț Țopa Petre 74 Țucă Marin 78 Țurcanu (Eugen) 33, 59-61, 68-69, 214, 230, 232-233, 238-241 Țuțea Petre 38 U Unghie Costică 370 Untaru 329, 331, 342 Urdea Simion 353 Urse Vasile 80 Ursescu (deținut) 355 Ursu Sever 50 Urzica Marin 303, 324 Urzică (din Rașca) 28 Urzică Petre (din Târgu Mureș) 279 V Vâlcu (prim-secretar) 93 Valeriu Mateescu 302 Vasile 347 Vasile Savu 273, 279 Vasiliu (deținut) 85, 324
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
conducerea grupului F.d.C. din acel oraș, întrucât îl știa pe acesta ca legionar vechi, încă din 1940, pe când Gurgu era elev la Liceul industrial din Brăila. Gurgu refuzând a primi această misiune, Gheorghiu a însărcinat cu conducerea F.d.C. Brăila pe Urse Ștefan. 4. Banduci Ion, șofer și membru în unitatea muncitorească „m” a grupului F.d.C. Brăila, recunoaște în declarația sa din 12 iunie 1948 că a luat parte în toamna anului 1946, la înălțarea unei troițe la mânăstirea Cocoș, cu care
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
mânăstirea Cocoș, unde i-a cunoscut pe Dumitrescu Florian și Gheorghiu Ion. Confirmă că în ziua de 31 decembrie 1947, unitatea muncitorească „m” a ținut o ședință la locuința lui Petre Duduță. Îl arată ca șef al F.d.C. Brăila pe Urse Ștefan. 6. Noroșanu Gheorghe membru în unitatea muncitorească „m” a grupului F.d.C. Brăila, declară la 11 iunie 1948, că a luat parte la ridicarea troiței de la mânăstirea Cocoș, unde l-a cunoscut pe Gheorghiu Ion, pretinzând însă că nu cunoaște
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
1948. 8. Duduță Petre, șef al unității muncitorești „m”, din grupul F.d.C. Brăila, declară la 8 iunie 1948, că în această unitate cotizațiile erau strânse de către Mangiurea Matei. Sumele strânse de Duduță Petre le lua de la Mangiurea, predându-le lui Urse Ștefan, șeful grupului F.d.C. Brăila. într-o altă declarație din 9 iunie 1948, Duduță Petre arată că în septembrie 1946, a cumpărat material din care Mangiurea Matei a construit o troiță ce a fost ridicată la mânăstirea Cocoș, în prezența
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
1947, Dumitrescu Florian l-a numit șef al grupului F.d.C. Brăila, în locul lui Gurgu. Tot la acea epocă, Radulescu Sandu, conducea o unitate de 2-3 persoane, de la care strângea cotizațiile pe care le vărsa lui Duduță Petre. în iulie-august 1947, Urse Ștefan a preluat conducerea grupului F.d.C. Brăila, Duduță Petre rămânând șef al unității muncitorești „m”, până în toamna aceluiași an, când Gheorghiu Ion l-a înlocuit în conducerea acestei unități prin Mangiurea Matei. La 31 decembrie 1947, Duduță Petre a ținut
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
magazin de manufactură și un cumnat al acestuia, vânzător în acea prăvălie. Stavarache ținea ședințe cu aceștia, alcătuind o unitate nouă numită „Ai” și vărsând lui Duduță Petre cotizațiile strânse, pe care acesta la rândul său i le dădea lui Urse Ștefan. 9. Teodorescu Vasile, student anul III la Academia Comercială, recunoaște în declarația sa din 12 iunie 1948, că în luna iunie 1946 a participat la o ședință legionară în orașul Tulcea, împreună cu numiții Necula și Calciu Gheorghe, precum și alți
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
lor naționale. Dumitru Ion recunoaște de asemenea că în diferite rânduri a contribuit cu bani pentru Mișcarea Legionară, bani pe care i-a dat lui Busuioc Constantin. 21. În ultimele 48 de ore au mai fost cercetați: Preot Ion Lungeanu, Urse Ștefan și Alfred Cureliuc, ale căror declarații nu aduc nici un element nou, precum și: Ionescu Virgil, student anul III la Facultatea de Drept din Cluj, Boncea Andrei, student anul IV Medicină, Obrocea Mircea, student anul III la Facultatea de Construcții din
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
Gabriela Țepeș, Gâlceava bufniței cu lumea, RL, 1999, 18; Cistelecan, Top ten, 52-54, 111-113; Simona-Grazia Dima, Istoria, himera, concretul, O, 2000, 5; Mircea Bârsilă, „Istoriile” lui Ioan Flora, „Calende”, 2001, 1-4; Pop, Viață, 245-250; Popa, Ist. lit., II, 1205-1206; Mihaela Ursa, Din noii clasici, ST, 2002, 1; Gheorghe Grigurcu, Poetul excentric, RL, 2002, 5; Răzvan Voncu, Vasko Popa în românește, CC, 2002, 8-10; Ioan Moldovan, Luptele poetului, F, 2003, 1; Dicț. analitic, IV, 669-671. V.F.M.
FLORA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287024_a_288353]
-
1997, 3-4; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 246-247; Constantin Dram, Lumi narative, Iași, 1998, 14-19; N. Leahu, Literatura română postbelică..., Chișinău, 1998, 571-577; Emilian Galaicu-Păun, PRA, I, 135-148; Daniel Corbu, Tânăr, neliniștit și experimentalist, CL, 1999, 7; Cărtărescu, Postmodernismul, 472; Mihaela Ursa, Cine mai crede în poezie, ST, 2000, 7-8; Bucur, Poeți optzeciști, 85-89; Cistelecan, Top ten, 12-14, 185-188; Pop, Viață, 296-301; Marius Chivu, Panica rătăcirii și căutării, RL, 2003, 10. M.C.
GALAICU-PAUN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287130_a_288459]
-
pentru un fel de roman-biografie (a unei uzine sau a unui șantier și a oamenilor de aici, personaje construite maniheist, după canonul ideologic al epocii), elemente ale trilogiei de început fiind de regăsit în alte romane, publicate în anii ’80: Ursa mică (1985), Tare ca piatra (1987), Ursa mare (1988), Presimțirile (1989). Tendința de a imagina biografii exemplare este marcată prin punerea lor în contrast, sub aspectul vârstelor (implicând clasicul conflict între generații), al temperamentului sau al dimensiunii morale. Volumul de
DRAGAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286845_a_288174]
-
uzine sau a unui șantier și a oamenilor de aici, personaje construite maniheist, după canonul ideologic al epocii), elemente ale trilogiei de început fiind de regăsit în alte romane, publicate în anii ’80: Ursa mică (1985), Tare ca piatra (1987), Ursa mare (1988), Presimțirile (1989). Tendința de a imagina biografii exemplare este marcată prin punerea lor în contrast, sub aspectul vârstelor (implicând clasicul conflict între generații), al temperamentului sau al dimensiunii morale. Volumul de povestiri și nuvele Mărgele roșii (1984; Premiul
DRAGAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286845_a_288174]
-
editat în volume povestirile pentru copii (Cherry din Dover, 1992, Zgubilici și Scândurica, 1992), a publicat culegeri de versuri (Hohote mari auzind, 1995, Clipa de Apoi. Discurs mistic, 2000) și câteva romane. Dincolo de Arania (1996) este versiunea definitivă a romanului Ursa mare, în timp ce Stăpânii lumii, apărut în 1999, dar scris în deceniul anterior, este un roman cu tentă istorică, de factură tradițională, obiectivă, având ca protagonist un parvenit în linia lui Dinu Păturică, proiectat însă pe fundalul anilor de instalare a
DRAGAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286845_a_288174]
-
România. Dimensiunea sarcastică este vizibilă în turnura realist-naturalistă a narațiunii. În Părintele Thom (2002), D. abordează tema deportării sașilor după al doilea război mondial. SCRIERI: Doi ori doi, București, 1978; Oceanul, București, 1980; Podul, București, 1982; Mărgele roșii, București, 1984; Ursa mică, Cluj-Napoca, 1985; Tare ca piatra, București, 1987; Ursa mare, Cluj-Napoca, 1988; Presimțirile, București, 1989; Cherry din Dover - Cherry de Dover, ed. bilingvă, tr. Romanița Rusu și François Mattei, Brașov, 1992; Zgubilici și Scândurica - Kuschelkopf und Frauschen, ed. bilingvă, tr
DRAGAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286845_a_288174]
-
narațiunii. În Părintele Thom (2002), D. abordează tema deportării sașilor după al doilea război mondial. SCRIERI: Doi ori doi, București, 1978; Oceanul, București, 1980; Podul, București, 1982; Mărgele roșii, București, 1984; Ursa mică, Cluj-Napoca, 1985; Tare ca piatra, București, 1987; Ursa mare, Cluj-Napoca, 1988; Presimțirile, București, 1989; Cherry din Dover - Cherry de Dover, ed. bilingvă, tr. Romanița Rusu și François Mattei, Brașov, 1992; Zgubilici și Scândurica - Kuschelkopf und Frauschen, ed. bilingvă, tr. Reimar-Alfred Ungar, Brașov, 1992; Hohote mari auzind, Brașov, 1995
DRAGAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286845_a_288174]
-
Cluj-Napoca, 1996; Leandrii Greciei, Cluj-Napoca, 1999; Cântecul lumânării, Cluj-Napoca, 2000. Repere bibliografice: Adrian Păunescu, Pentru poezia tânără, CNT, 1986, 42; Ciprian Chirvasiu, Scrisoare despre moarte și poezie, „Totuși iubirea”, 1990, 7; Ion Moldovan, „Manual de târâre”, F, 1993, 3; Mihaela Ursa, „Manual de târâre”, ST, 1993, 5; Romanița Constantinescu, Melodii și monezi, RL, 1996, 23; Dan Silviu Boerescu, Istoria unei priviri, PSS, 1994, 2; Irina Stejar, Lăcrimarea dinlăuntru, DL, 1995, 1; Ion Davideanu, „Țara nimănui”, „Bihorul”, 1995, 25 mai; Dorin Serghie
CHIRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286203_a_287532]