528 matches
-
gradul cel mai Înalt ideea intervenției destinului. Pe lângă funcția estetică proprie narațiunii, există În aceste condiții și o funcție de corijare, de raționalizare a realității, așa cum se Întâmplă, În alt plan, și cu proza cultă, cu ficțiunea romanescă. Asta mi-e ursita! Iată o sintagmă adesea Întâlnită În narațiunile populare românești și a cărei semnificație se dezvăluie treptat, pe măsura prezentării acțiunilor narate. Alegerea potrivită a partenerului de viață reprezenta, În mentalitatea arhaică, un deziderat major. Prin ursită se Înțelege soția fiecăruia
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
romanescă. Asta mi-e ursita! Iată o sintagmă adesea Întâlnită În narațiunile populare românești și a cărei semnificație se dezvăluie treptat, pe măsura prezentării acțiunilor narate. Alegerea potrivită a partenerului de viață reprezenta, În mentalitatea arhaică, un deziderat major. Prin ursită se Înțelege soția fiecăruia. Se crede că un om are trei ursite. Adică are dreptul la trei femei În viață. Dacă, la căsătorie o nimeresc pe cea de-a treia, atunci trăiesc cu ea până la moarte. Dacă o nimeresc pe
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
populare românești și a cărei semnificație se dezvăluie treptat, pe măsura prezentării acțiunilor narate. Alegerea potrivită a partenerului de viață reprezenta, În mentalitatea arhaică, un deziderat major. Prin ursită se Înțelege soția fiecăruia. Se crede că un om are trei ursite. Adică are dreptul la trei femei În viață. Dacă, la căsătorie o nimeresc pe cea de-a treia, atunci trăiesc cu ea până la moarte. Dacă o nimeresc pe cea de-a doua, atunci aceasta, după un timp oarecare, moare și
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
timp oarecare, moare și el o ia pe-a treia. Dacă o nimerește pe cea dintâi, atunci va avea În viața lui trei femei. Când doi soți se despart, Însemnează că bărbatul nu a nimerit pe nici una din cele trei ursite și a luat pe alta străină. În antologia Datinile și credințele poporului român..., sunt amintite următoarele credințe ce valorifică ursita. Încercări de influențare a destinului apar chiar din seara de Sf. Vasile, când Înregistrăm un obicei consemnat de S. FI
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
viața lui trei femei. Când doi soți se despart, Însemnează că bărbatul nu a nimerit pe nici una din cele trei ursite și a luat pe alta străină. În antologia Datinile și credințele poporului român..., sunt amintite următoarele credințe ce valorifică ursita. Încercări de influențare a destinului apar chiar din seara de Sf. Vasile, când Înregistrăm un obicei consemnat de S. FI. Marian În Sărbătorile la români. Scopul principal al speciei prime de vergel (la care participă cine vrea) e profețirea norocului
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
reușită. Supărat că nu i se dă făgădașul de la naștere, eroul din basmul. Fata Îl roagă pe tatăl ei s-o lase măcar un ceas În lume. Împăratul, În cele din urmă, a fost de-acord: cum i-o fi ursita! Un vârtej a luat fata și a dus-o la casa zmeului, Întoarsă cu gura spre prăpăstii. Aserțiunea Așa i fusese scris! exprimă nu numai acceptarea datului inițial, ci imprimă și o notă de regret, de neputință. Doi feciori frumoși
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
Călugărașul face să apară peste noapte un palat mult mai frumos, are loc recunoașterea fetei deghizate, apoi pedepsirea arăpoaicei și căsătoria celor doi sortiți. Basmul cu păpușica licărea are același motiv ca basmul precedent, cel al fetei care-și află ursita Într-un mort. Fetei mult dorite de perechea Împărătească nu-i da inima brânci să se mărite, flăcăii o tot ocoleau, parc-avea peri În cap, iar părinții erau Îngrijorați că nu era nici proastă, nici urâtă; dar mai așteptară
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
iar pe umeri și pe spate i se resfiră, ca o leasă, păru-i cu totul și cu totul de aur. Și rămase fata frumoasă și luminoasă, ca o zână din Dafinul-Verde!), duce la recunoașterea celor doi, la identificarea adevăratei ursite, cu care se și cunună. Tot un basm În care apare vânătoarea este și Petrișor, vânător , În care eroul ia fata, o duce la casa lui și o lasă acolo, nu Înainte de a-i spune mamei tranșant: -Mamă, io am
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
de la dânsa. Într-o dimineață, venise vestea că feciorul Împăratului, mergând la vânătoare, va trece pe acolo. Un nucleu narativ recognoscibil: feciorul Împăratului, umbla el după vânat, dar gându-i era la nsurătoare și ținea morțiș să-și aleagă singur ursita, o fată crescută la țară, blândă ca o mielușea și frumoasă ca Viorica, fără viclenia și rățoielile celor de la orașe. Se conturează aici un adevărat cod comportamental: că mai bine e așa: el să-i feciorilor mai Înstăriți. Alegerea propriu-zisă
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
acasă, Îi povestește tatălui său Întâmplările prin care a trecut, iar tatăl Îi mărturisește fiului că și el a vrut să vâneze aceeași vacă În tinerețe. O variantă derivată a vânătorii, al cărei rezultat este alegerea miresei, o constituie aflarea ursitei În urma tragerii cu arcul. Putem spune că tragerea cu arcul, ca punct de plecare al unei căsătorii, este o variantă metonimică a vânătorii. Acțiunea În sine poate nimeri ținta sau o poate rata; ținta aleasă poate fi o țintă bună
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
la mine și ține-te bine, că am să te duc pe o toloacă mare și acolo vei vedea oameni câtă frunză și iarbă și-i videa și o fată cu ștergari pus costește de la umăr Înspre brâu; aceea-i ursita ta, să o ieai. Merge acolo, Îi spune fetei că e partea lui. Fata Îi pune o condiție: dar tu să nu-mi bănuiești niciodată, când voi face ceva, că mai mult n-o să mă ai; ai să mă lași
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
pentru multe narațiuni populare românești. În basmul Ion cel sărac și zâna lacului [Botezatu], nenorocul unui flăcău se transformă, În cele din urmă, În noroc. După ce află de la moșul Întâlnit În drum că E peste fire să-și afle cineva ursita. Ia și te Însoară, că În doi mai degrabă veți afla norocul, este Îndrumat să meargă pe o cărărușă, Într-un codru verde, spre un lac cu lapte, unde vin trei păsări la scăldat Cele trei păsări sunt, de fapt
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
Slujba lui de căpetenie era să dea În fiecare dimineață câte un mănunchi de flori la fiecare din cele 12 domnițe. Aceste domnițe erau ursite să nu se poată mărita, până nu se va găsi cineva care să ghicească legătura ursitei lor și să facă pe vreuna din ele să iubească. Nebune după joc, În fiecare noapte rupeau câte o pereche de conduri de mătase albă, dănțuind. Împăratul făgădui pe una dintre fete aceluia care va afla unde Își tocesc condurii
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
întâi din cel de-al doilea, fiind o amplă sinteză a istoriei și civilizației române. În domeniul literaturii beletristice B.P. Hașdeu a scris nuvelă Duduca Mămuca, republicata ulterior sub titlul Micuța, dar și un fragment dintr-un proiectat român istoric: Ursita. A scris versuri romantice, meditative. În creația dramatică a lansat comedia "Trei crai de la Răsărit" și dramă Răzvan și Vidra. Prima dramă romantică de inspirație istorică, Răzvan și Vidra prezintă o viziune pașoptista asupra trecutului, în spiritul ideilor "Introducției" la
TIPOLOGIA PERSONAJELOR DIN OPERA LUI BOGDAN PETRICEICU HASDEU. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Diana Munteanu, Claudia Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1724]
-
au făcut-o mai de mult. O pledoarie pentru unitate o fac mulți guvernanții și o exprima atât de frumos poetul Adrian Păunescu la Lucrările Primului Congres al Spiritualității Românești din 1993 în poezia „România de pretutindeni” Oriunde până astăzi ursitele v-au dus Orice identitate v-au dat ca să vă mintă La Răsărit de sunteți sau sunteți în Apus Străini de bună de voie sau nație murindă Chiar de trăiți sub haină de alfabet strein Ori desțărați vă pierdeți, sub
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
satanismului romantic, apar celelalte personaje ca banul C, fiica sa, Măria, Gheorghe, onești, demni, patrioți, dar a căror caracterizare e neconvingătoare. Alte încercări de roman vădesc o stagnare în dezvoltarea speciei până la momentul Duiliu Zamfirescu, decisiv în istoria romanului nostru. Ursita (1864) de B.P. Hașdeu este un fragment dintr-un roman istoric, ciclic neterminat (Copilăria lui Iancu Motoc). Geniu pustiu de M. Eminescu, roman neterminat și nepublicat în timpul vieții, din motive de exigență, apare postum, în 1904. Se presupune că ar
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
Sim. Fl. Marian, însă autorul tratează subiectul plasându-l în temporaneitate. Cartea Credințe și superstiții românești, după Artur Gorovei și Gh. F. Ciaușanu renunță la aparatul științific din lucrările citate, apelează la cuvinte-cheie de tipul noroc, naștere, moarte, nuntă, ghinion, ursită etc. Monografia Ștefaniei Cristescu-Golopenția, Gospodăria în credințele și riturile magice ale femeilor din Drăguș (Făgăraș), începe cu o serie de considerații asupra rolului funcțional îndeplinit de membrii casei pentru "sporul gospodăriei". Femeia este păstrătoarea tradiției, interpreta credințelor și riturilor magice
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
dincolo. Cea de-a doua preocupare a autorului încearcă să răspundă la întrebarea în ce măsură viața noastră este determinată de factori obiectivi exteriori și cât poate fi ea influențată de viața interioară. Oamenii încearcă să influențeze momentul nașterii, deoarece destinul sau ursita unui om sunt hotărâte în acest moment. Vorbind despre posibilitatea influențării sorții, Bernea enumeră o serie de practici prin care omul încearcă să intervină în desfășurarea vieții ("masa ursitoarelor"), identificând și o atitudine activă în ceea ce privește soarta, atitudine care constă în
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
să privim credințele despre Soartă și Noroc pornind de la modalitatea creștină a culturii poporului nostru. Conceptul de soartă va fi astfel pus de autor în legătură cu fatalismul unui neinițiat în folclor, care vede în lume un întreg furnicar de ființe stranii (Ursitele și Ursitoarele; zânele bune și zânele rele; Partea; Piaza Bună și Piaza Rea; Noroacele, Diavolul și Spiridușul; îngerii și sfinții; Ceasul Rău și Sfânta Cruce; Soarta și Îngerul ursitor; Moartea și Dumnezeu). Toate elementele acestei lumi se îmbină armonios datorită
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
este o falie existențială între "lumea de aici" și "lumea de dincolo". Omul posedă mijloace cu care să schimbe rânduielile, dar salvarea supremă tot în credință stă, în cele din urmă, deoarece prin credință se pot muta și rânduieli de ursită. Durata vieții este materializată într-un ghem care se deșiră, într-o carte scrisă cu soroace și, cel mai adesea, candelă a vieții. Imaginea morții în concepția populară nu are nimic terifiant: ea apare ca o bătrână care se chinuiește
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
și vedea ursitoarele, cu condiția ca ei să se roage toată noaptea în camera alăturată; rolul părinților a fost însă preluat de moașă. În mitul autohton al urselor au intervenit influențe străine, livrești, referitoare la structura ursirii în etape, citirea ursitei dintr-o Carte a vieții și a morții sau citirea în șoaptă a scrisei dintr-o Carte a ursitelor etc. R. Vulcănescu diferențiază soarta individuală de cea a comunității etnice. Studiile contemporane, apărute în ultimele decenii, dar mai ales după
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
însă preluat de moașă. În mitul autohton al urselor au intervenit influențe străine, livrești, referitoare la structura ursirii în etape, citirea ursitei dintr-o Carte a vieții și a morții sau citirea în șoaptă a scrisei dintr-o Carte a ursitelor etc. R. Vulcănescu diferențiază soarta individuală de cea a comunității etnice. Studiile contemporane, apărute în ultimele decenii, dar mai ales după 1990, au o structură erudită și se bazează pe un material faptic mai bogat decât cele din epoca interbelică
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
toamnă). Ion Ghinoiu consacră un capitol ursitoarelor (Ursitoarele, zeițe ale destinului pentru existență), arătând că nașterea se realizează sub semnul dependenței noului-născut de numeroase credințe care exprimă ideea de destin (rămase în mentalitatea populară prin expresiile: "așa mi-a fost ursita", "așa mi-a cântat ursita la naștere", "așa mi-e soarta", "așa mi-a fost dat" și altele). Ursita, cu sinonimul său, soarta, ar fi, astfel, un dat, un înscris sacru de la care omul nu se poate abate nici în
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
capitol ursitoarelor (Ursitoarele, zeițe ale destinului pentru existență), arătând că nașterea se realizează sub semnul dependenței noului-născut de numeroase credințe care exprimă ideea de destin (rămase în mentalitatea populară prin expresiile: "așa mi-a fost ursita", "așa mi-a cântat ursita la naștere", "așa mi-e soarta", "așa mi-a fost dat" și altele). Ursita, cu sinonimul său, soarta, ar fi, astfel, un dat, un înscris sacru de la care omul nu se poate abate nici în momentele de răscruce ale vieții
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
semnul dependenței noului-născut de numeroase credințe care exprimă ideea de destin (rămase în mentalitatea populară prin expresiile: "așa mi-a fost ursita", "așa mi-a cântat ursita la naștere", "așa mi-e soarta", "așa mi-a fost dat" și altele). Ursita, cu sinonimul său, soarta, ar fi, astfel, un dat, un înscris sacru de la care omul nu se poate abate nici în momentele de răscruce ale vieții, precum alegerea soțului (soției) și felul morții. Aceeași vastă problematică a destinului revine în
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]