1,059 matches
-
quartum dicendum quod phantasmata et illuminantur ab intellectu agente; et iterum ab eis, per virtutem intellectus agentis, species intelligibiles abstrahuntur. Illuminantur quidem, quia, sicut pârș sensitiva ex coniunctione ad intellectivam efficitur virtuosior, ita phantasmata ex virtute intellectus agentis redduntur habilia ut ab eis intentiones intelligibiles abstrahantur. Abstrahit autem intellec tus agens species intelligibiles a phantasmatibus, inquan tum per virtutem intellectus agentis accipere possumus în nostră consideratione naturas specierum sine individualibus conditionibus, secundum quarum similitudines intellec tus possibilis informatur (S. th., I
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
quandam intentionem rei intellectae, quae est rațio ipsius, quam significat definițio. Et hoc quidem necessarium est: eo quod intellectus intelligit indifferenter rem absentem et praesentem, în quo cum intellectu imaginatio convenit; șed intellectus hoc amplius habet, quod etiam intelligit rem ut separatam a conditionibus materialibus, sine quibus în rerum natură non existit; et hoc non posset esse nisi intellectus sibi intentionem praedictam formaret (S. c. G., I, 53 n. 3). Mai mult, trebuie considerat că intelectul, format prin specia obiectului, atunci când
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
et illud homo, quod eadem sit humanitas numero utriusque, sicut în duobus albis non est eadem albedo numero; șed quod hoc similetur illi în hoc quod habet humanitatem sicut illud: unde intellectus accipiens humanitatem non secundum quod est hujus, șed ut est humanitas, format intentionem communem omnibus [...] (ÎI Super Sent., d. 17, q. 1, a. 1, co.). Chiar dacă acesta este om și acela este om, [nu e necesar] că ambii să aibă aceeași umanitate numeric egală, cum [nu e necesar] că
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
similia, șed aequalia în sua similitudine; sicut duo aequaliter albă, dicuntur similia în albedine. Et haec est perfectissima similitudo. Alio modo dicuntur similia, quae communicant în formă secundum eandem rationem, et non secundum eundem modum, șed secundum magis et minus; ut minus album dicitur simile magis albo. Et haec est similitudo imperfecta. Terțio modo dicuntur aliqua similia, quae communicant în eadem formă, șed non secundum eandem rationem; ut patet în agentibus non univocis. Cum agit autem unumquodque secundum suam formăm, necesse
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
secundum eandem rationem, et non secundum eundem modum, șed secundum magis et minus; ut minus album dicitur simile magis albo. Et haec est similitudo imperfecta. Terțio modo dicuntur aliqua similia, quae communicant în eadem formă, șed non secundum eandem rationem; ut patet în agentibus non univocis. Cum agit autem unumquodque secundum suam formăm, necesse est quod în effectu sit similitudo formae agentis. Și ergo agens sit contentum în eadem specie cum suo effectu, erit similitudo inter faciens et factum în formă
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
secundum eandem rationem speciei; sicut homo generat hominem. Și autem agens non sit contentum în eadem specie, erit similitudo, șed non secundum eandem rationem speciei, sicut ea quae generantur ex virtute solis, accedunt quidem ad aliquam similitudinem solis, non tamen ut recipiant formăm solis secundum similitudinem speciei, șed secundum similitudinem generis. Și igitur sit aliquod agens, quod non în genere contineatur, effectus eius adhuc magis accedent remote ad similitudinem formae agentis, non tamen ita quod participent similitudinem formae agentis secundum eandem
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
similitudinem formae agentis, non tamen ita quod participent similitudinem formae agentis secundum eandem rationem speciei aut generis, șed secundum aliqualem analogiam, sicut ipsum esse est commune omnibus. Et hoc modo illa quae sunt a Deo, assimilantur ei inquantum sunt entia, ut primo et universali principio totius esse (S. th., I, q. 4, a. 3, co.). Răspund că, deoarece asemănarea este considerată după acordul formal sau după împărtășirea unei forme, variază în funcție de multele moduri de comunicare în formă. Despre unele se spune
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
infectum iudicet mel esse amarum, vere iudicabit, uterque enim iudicat secundum quod gustus eius afficitur. Et sic sequitur quod omnis opinio aequaliter erit vera, et univer saliter omnis acceptio. Et ideo dicendum est quod species intelligibilis se habet ad intellectum ut quo intelligit intellectus (S. th., I, q. 85, a. 2, co.). Răspund că unii au gândit că puterile noastre cognitive nu cunosc nimic în afară de propriile afecta ri, așa cum simțul nu simte nimic în afară de afectarea organului sau. În același fel, intelectul
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
species intelligibilis, quae fit intellectus possibilis în actu; quia intellectus possibilis non operatur nisi secundum quod est în actu, sicut nec visus videt nisi per hoc quod est factus în actu per speciem visibilem. Unde species visibilis non se habet ut quod videtur, șed ut quo videtur. Et simile est de intellectu possibili (De spirit. creat., a. 9, ad 6). Pentru ambele activități [ale intelectului, de o parte, cunoașterea quiditatii și, de cealaltă parte, compunerea și dividerea], specia inteligibila, care face
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
intellectus possibilis în actu; quia intellectus possibilis non operatur nisi secundum quod est în actu, sicut nec visus videt nisi per hoc quod est factus în actu per speciem visibilem. Unde species visibilis non se habet ut quod videtur, șed ut quo videtur. Et simile est de intellectu possibili (De spirit. creat., a. 9, ad 6). Pentru ambele activități [ale intelectului, de o parte, cunoașterea quiditatii și, de cealaltă parte, compunerea și dividerea], specia inteligibila, care face intelectul posibil să fie
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
differt. A re quidem intellecta, quia res intellecta est interdum extra intellectum, concepțio autem intellectus non est nisi în intellectu; et iterum concepțio intellectus ordinatur ad rem intellectam sicut ad finem: propter hoc enim intellectus conceptionem rei în se format ut rem intellectam cognoscat. Differt autem a specie intelligibili: nam species intelligibilis, qua fit intellectus în actu, consideratur ut principium actionis intellectus, cum omne agens agat secundum quod est în actu; actu autem fit per aliquam formăm, quam oportet esse actionis
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
în intellectu; et iterum concepțio intellectus ordinatur ad rem intellectam sicut ad finem: propter hoc enim intellectus conceptionem rei în se format ut rem intellectam cognoscat. Differt autem a specie intelligibili: nam species intelligibilis, qua fit intellectus în actu, consideratur ut principium actionis intellectus, cum omne agens agat secundum quod est în actu; actu autem fit per aliquam formăm, quam oportet esse actionis principium. Differt autem ab actione intellectus: quia praedicta concepțio consideratur ut terminus actionis, et quasi quoddam per ipsam
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
intelligibilis, qua fit intellectus în actu, consideratur ut principium actionis intellectus, cum omne agens agat secundum quod est în actu; actu autem fit per aliquam formăm, quam oportet esse actionis principium. Differt autem ab actione intellectus: quia praedicta concepțio consideratur ut terminus actionis, et quasi quoddam per ipsam constitutum. Intellectus enim sua actione format rei definitionem, vel etiam propositionem affir mativam seu negativam (De pot., q. 8, a. 1, co.). Cel care înțelege poate să aibă în înțelegere o relație cvadrupla
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
nisi forțe per accidens, ex impe di mento circa organum contingențe, sicut cum gustus febrientium dulcia iudicat amară, propter hoc quod lingua malis humoribus est repleta. Circa sensibilia vero communia decipitur sensus, sicut în diiudicando de mag nitudine vel figură; ut cum iudicat solem esse pedalem, qui tamen est maior terra. Et multo magis decipitur circa sensibilia per accidens; ut cum iudicat fel esse mel, propter coloris similitudinem. Et huius rațio est în evi denti. Quia ad proprium obiectum unaquaeque potentia
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
hoc quod lingua malis humoribus est repleta. Circa sensibilia vero communia decipitur sensus, sicut în diiudicando de mag nitudine vel figură; ut cum iudicat solem esse pedalem, qui tamen est maior terra. Et multo magis decipitur circa sensibilia per accidens; ut cum iudicat fel esse mel, propter coloris similitudinem. Et huius rațio est în evi denti. Quia ad proprium obiectum unaquaeque potentia per se ordinatur, secundum quod ipsa. Quae autem sunt huiusmodi, semper eodem modo se habent. Unde mă nen te
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
quandam intentionem rei intellectae, quae est rațio ipsius, quam significat definițio. Et hoc quidem necessarium est: eo quod intellectus intelligit indifferenter rem absentem et praesentem, în quo cum intellectu imaginatio convenit; șed intellectus hoc amplius habet, quod etiam intelligit rem ut separatam a conditionibus materialibus, sine quibus în rerum natură non existit; et hoc non posset esse nisi intellectus sibi intentionem praedictam formaret. Haec autem intențio intellecta, cum sit quasi terminus intelligibilis operationis, est aliud a specie intelligibili quae facit intellectum
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
quibus în rerum natură non existit; et hoc non posset esse nisi intellectus sibi intentionem praedictam formaret. Haec autem intențio intellecta, cum sit quasi terminus intelligibilis operationis, est aliud a specie intelligibili quae facit intellectum în actu, quam oportet considerări ut intelligibilis operationis principium: licet utrumque sit rei intellectae similitudo. Per hoc enim quod species intelligibilis quae est formă intellectus et intelli gendi principium, est similitudo rei exterioris, sequitur quod intellectus intentionem formet illi rei similem: quia quale est unumquodque, talia
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
habituala: (III.2.) [...] sciendum est, quod verbum intellectus noștri, secundum cuius similitudinem loqui possumus de verbo divino, est id ad quod operațio intellectus noștri terminatur, quod est ipsum intellectum, quod dicitur concepțio intellectus; sive sit concepțio significabilis per vocem incomplexam, ut accidit quando intellectus format quidditates rerum; sive per vocem complexam, quod accidit quando intellectus componit et dividit. Omne autem intellectum în nobis est aliquid realiter progrediens ab altero; vel sicut progrediuntur a principiis conceptiones conclusionum, vel sicut conceptiones quidditatum rerum
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
de slavi. Dificultățile acestei ipoteze nu lipsesc și sunt semnalate chiar de V. Frățilă: documentele vechi nu consemnează aceste nume de pe teritoriul romînesc, iar actualele forme romînești nu respectă evoluția obligatorie în elementele moștenite din latină (sau prin latină) br > ut (fabrum > faur, cibrum > ciur). Lipsa documentelor pentru o lungă perioadă a istoriei noastre este o problemă cunoscută și explicabilă prin condițiile în care s-a desfășurat viața populației romînești. Transformarea -br> urdatează, după unii cercetători, din perioada latinei populare, anterioară
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
la care asistă să se desfășoare în timp real și în loc unic, fiindcă el însuși nu se deplasează. Numai cu această condiție se poate el bucura de "iluzia de prezență". Sprijinindu-se pe preceptul lui Scaliger, "res ipsae disponendae sunt ut quam proxime accedant ad veritatem 41", Chapelain, în faimoasa Scrisoare despre regula celor douăzeci și patru de ore, cere ca imitarea să fie "atât de perfectă, încât să nu apară nicio dificultate între lucrul imitat și cel care imită, căci principalul efect
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
fapt, În ultimul an, fusese plecat undeva În Noua Guinee, ca să studieze triburile băștinașe. Norman apăsă pe alte taste: PSIHOLOG ECHIPA FVN: ÎN ORDINEA PREFERINȚELOR 1. John F. Thompson, Yale - admis 2. William, L. Hartz, UCB - admis 3. Jeremy White, UT - admis (așteaptă aprobarea) 4. Norman Johnson, SDU - respins (vârsta) Îi cunoștea pe toți. Bill Hartz de la Berkeley era grav bolnav de cancer. Jeremy White plecase la Hanoi În timpul războiului din Vietnam și n-avea să primească niciodată aprobarea. Așa că rămăsese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
spre care puteau conduce bunurile temporare a fost ca "acestea să fie posedate, administrate și înstrăinate în comun". Astfel, primii credincioși depuneau prețul caselor și al pămînturilor vîndute la picioarele Apostolilor și li se distribuia credincioșilor, după nevoile fiecăruia, pro ut cuique opus erat283. Nu putem decît admira iubirea și unirea dintre credincioși și între credincioși și Cler, această comuniune a bunurilor! "Mulțimea credincioșilor era o inimă și un suflet și nimeni nu ținea ceva din avutul propriu ca un bun
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
în ajutorul umanității lovite de atîtea rele. Biserica este deja destul de bogată, dacă are comoara carității, iar acesta este un mare exercițiu de binefacere. Biserica este îndeajuns de fericită dacă poate să spună împreună cu Sf. Ambrozie: Aurum Ecclesia habet, non ut servet, sed ut eroget, et subveniat in necessitatibus 316. Este cu adevărat dureros și dăunător bunelor interese ale Bisericii, și scandalos, în același timp, dacă opinia publică este convinsă, în general, că mîinile Bisericii sînt mereu întinse pentru a primi
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
lovite de atîtea rele. Biserica este deja destul de bogată, dacă are comoara carității, iar acesta este un mare exercițiu de binefacere. Biserica este îndeajuns de fericită dacă poate să spună împreună cu Sf. Ambrozie: Aurum Ecclesia habet, non ut servet, sed ut eroget, et subveniat in necessitatibus 316. Este cu adevărat dureros și dăunător bunelor interese ale Bisericii, și scandalos, în același timp, dacă opinia publică este convinsă, în general, că mîinile Bisericii sînt mereu întinse pentru a primi și niciodată pentru
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
-o în viață, mîntuiește-mă și în ceasul morții! Domnește în mine cu stăpînire deplină și atotputernică! Domnul meu! Fă ca totul să meargă bine! (25 iulie 1840) Factura Tua sum ego Domine, rege quod creasti. (25 februarie 1841) O, Doamne... ut cognoscant Te. (15 august 1841) Dăruiește-mi-Te, dăruiește-mi-Te, nesfîrșit bine singurul bine, nesfîrșit bine, da mihi te ut sim da mihi te ut sim. Pe cît de mare este bunătatea Ta, pe atît de mult îți cer
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]