508 matches
-
de credincios totuși și așa de respectuos față de lucrurile sfinte; de data aceasta, spiritul său rigid și pasionat se manifestă și mai violent. Aceasta nu pentru că ar fi fost ostil lui Nichiphor, nici cu scopul de a face opoziție unui uzurpator: în revoluția din 963 el se arătase foarte decotat lui Phokas și atitudinea lui nu contribuise putin la caderea lui Bringas și la succesul rivalului său. Dar, în numele canoanelor, el credea intolerabilă căsătoria basileului văduv cu o prințesă tot văduvă
Nicefor al II-lea Focas () [Corola-website/Science/311404_a_312733]
-
de Ludovic al XVIII-lea, chiar înainte de a părăsi teritoriul francez. Prima ordonanță pur și simplu desființa armata, făcând rechemarea sub arme anevoioasă și controversată, iar cea de-a doua interzicea să i se plătească impozit lui Napoleon, catalogat drept „uzurpator”. Mai mult decât atât, suveranul detronat își aduce contribuția sa la subminarea unei eventuale păci europene, scriindu-i împăratului austriac în termenii următori: „N-am aflat la trupele noastre decât nerăbdarea de a merge să servească un șef al cărui
Cele o sută de zile () [Corola-website/Science/312367_a_313696]
-
capitala țării continuă să fie Iti-Taui. În conformitate cu datele pe care le deținem, Wegaf n-a fost urmașul legitim al lui *Amememhat al IV-lea sau al reginei Neferu-Sobek , ci era un militar, așa cum rezultă din textul unui sigiliu, adică un uzurpator. Datele referitoare la domnia lui, cel puțin până în momentul de fa-ță, sunt reduse la număr. știm cu precizie că a menținut dominația egipteană până la a II-a cataractă a Nilului. Mărturie este o stela descoperită la Mirgissa și o statuie
A XII-a dinastie egipteană () [Corola-website/Science/312424_a_313753]
-
Schimbarea la Față (când se adună multă lume) și la Intrarea în biserică a Maicii Domnului. Dar nici Petru Aron nu s-a bucurat prea mult timp de domnie, deoarece Ștefan cel Mare, fiul lui Bogdan, s-a ridicat cu oaste împotriva uzurpatorului Petru Aron și după două lupte - la Doljești și satul Obric, îl biruiește pe Petru, urcându-se pe scaunul Moldovei, domnind până în anul 1504. Construcția bisericii a fost începută la data de 8 septembrie 1503 de către Ștefan cel Mare și
Biserica Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul din Reuseni () [Corola-website/Science/309554_a_310883]
-
Soult să ia comanda unor trupe și să se opună înaintării Împăratului. Mareșalul Ney nu numai că a acceptat dar a cerut o audiență la rege și, în fața acestuia, a ținut să promită cu exaltare că îl va „aduce pe uzurpator într-o cușcă de fier”. Cu toate acestea, văzând că Împăratul înaintează fără să întâmpine opoziție și că orașe și unități întregi i se alătură, Mareșalul de Moskova începe să ezite. Pe 18 martie, Napoleon îi scrie în acești termeni
Michel Ney () [Corola-website/Science/310322_a_311651]
-
Acast, ale poetului liric Alcman (sec. VII î.e.), ale filozofului Ferecide (sec. VI î.e.) - maestrul lui Pitagora, ale filozofului Speusip (sec. IV î.e.) - discipolul lui Platon, ale mamei regelui Arcesilau, ale lui Casandru - fiul lui Antipater și uzurpatorul tronului Macedoniei, ale regelui Antioh sau ale dictatorului Lucius Cornelius Sylla ș.a. În afară de această capacitate de a determina afecțiuni grave la om și animale sălbatice sau domestice ("miaze"), studiul bionomic al Calliphoridelor mai relevă numeroase aspecte deosebit de importante în legătură
Calliphoridae () [Corola-website/Science/309280_a_310609]
-
săi, Arcadius luând partea de răsărit, iar Honorius luând partea apuseana, desi imperiul era încă perceput ca un întreg de către contemporani. În Imperiul Român de Apus, între 410-420, Constantius, "magister militum" sub Honorius, a restaurat unitatea vestică a imperiului, înlăturând uzurpatorii și respingând goții, vandalii și alanii din sudul Galiei și din Hispania. După moartea lui Honorius în 423, a izbucnit o luptă dintre pretendenți. În urmă luptelor, asasinatelor politice, Flavius Aetius, un fost comandant galic a obținut puterea, pacificandu-i
Migrația popoarelor () [Corola-website/Science/305010_a_306339]
-
exercitate dinspre stepele nord-dunărene de către huni și atragerea și implicarea germanicilor în războaiele civile din interiorul imperiului. Au traversat Gallia de Nord, si au pornit spre sud în 409-410, fiind solicitate de rebelul Gerontius aflat în lupta cu un alt uzurpator, Constantin al III-lea. După ce au jefuit Galia, triburile vandalilor, suevilor și alanilor au traversat Pirineii și au ajuns în Peninsula Iberica. O parte din teritoriile Spaniei au fost preluate de aceștia. Vandalii hasdingi și suevii s-au stabilit în
Migrația popoarelor () [Corola-website/Science/305010_a_306339]
-
să se mențină, romanitatea suferind o gravă lovitură, recuperarea bizantina pregătind terenul pentru cucerirea arabă. În 406, burgunzii proveniți de pe Vistula mijlocie, au ajuns la vest de Rin, în regiunea din aval de Koblenz. În 411, au intrat în serviciul uzurpatorului român Jovinus, iar în 413 au încheiat un "foedus" cu Honorius. Aceștia au încercat să se extindă în Belgia, ceea ce a atras ostilitatea generalului Flavius Aetius, care i-a ridicat pe huni împotriva lor, pentru a-i ține departe de
Migrația popoarelor () [Corola-website/Science/305010_a_306339]
-
mai puțin de 5 000. Cu doar 10 000 de oameni și pierderi relativ mici, Mircea cel Bătrân reușise o victorie răsunătoare impotriva lui Baiazid pe care, însă, n-a putut să o frunctifice. Profitînd de absența lui Mircea, Vlad (Uzurpatorul) Basarab îi ia tronul cu ajutorul unor boieri trădători și susținut de domnul Moldovei. Baiazid, deși fugise, trecînd deja Dunărea , reușește rapid să-și regrupeze soldații rămași și să strîngă alte câteva corpuri de oaste turcești și bulgărești. Se repede în
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
tronul cu ajutorul unor boieri trădători și susținut de domnul Moldovei. Baiazid, deși fugise, trecînd deja Dunărea , reușește rapid să-și regrupeze soldații rămași și să strîngă alte câteva corpuri de oaste turcești și bulgărești. Se repede în ajutorul lui Vlad Uzurpatorul, confirmând astfel porecla de "fulgerul". Mircea care, se pare, dăduse drumul multor soldați, la casele lor, se trezește amenințat, din nord, de către Vlad uzurpatorul iar din sud, de Baiazid. Încearcă să oprească înaintarea turcilor pe Argeș, lîngă Pitești dar ariergarda
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
să strîngă alte câteva corpuri de oaste turcești și bulgărești. Se repede în ajutorul lui Vlad Uzurpatorul, confirmând astfel porecla de "fulgerul". Mircea care, se pare, dăduse drumul multor soldați, la casele lor, se trezește amenințat, din nord, de către Vlad uzurpatorul iar din sud, de Baiazid. Încearcă să oprească înaintarea turcilor pe Argeș, lîngă Pitești dar ariergarda lui este învinsă. Cu soldații rămași a reușit să fugă în Transilvania. Va reveni însă, curînd, în țară, îndepărtîndu-l pe Vlad uzurpatorul și continuînd
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
de către Vlad uzurpatorul iar din sud, de Baiazid. Încearcă să oprească înaintarea turcilor pe Argeș, lîngă Pitești dar ariergarda lui este învinsă. Cu soldații rămași a reușit să fugă în Transilvania. Va reveni însă, curînd, în țară, îndepărtîndu-l pe Vlad uzurpatorul și continuînd politica antiotomană. Baiazid a dovedit, încă o dată, viteză de reacție și elanul său nebunesc dar și o incapacitate tactică care, în final, l-a dus la pieire, în fața mongolilor lui Timur Lenk. Familia Craioveștilor este una din cele
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
condus de Radu Câmpeanu, alianța care constituie germenele Convenției Democrate Române. Face parte din primul Parlament Democratic al țării CPUN unde se remarcă prin opoziție față de FSN, Ion Iliescu și guvernul Român pe care ii caracterizează ca fiind criptocomuniști și uzurpatori ai revoluției din 1989. Adera împreună cu întregul partid la principiile Proclamației de la Timișoara ceea ce declanșează o adevarată persecuție și represalii de tot felul din partea Serviciilor conduse de Virgil Măgureanu care înființează alte partide ecologiste loiale FSN și dirijează în mod
Adrian Manolache () [Corola-website/Science/305288_a_306617]
-
generalii lui Probus i-au învins pe blemienii nubieni în provincia Egipt, Probus a dispus reconstruirea podurilor peste Nil și a canalelor de-a lungul fluviului, unde era concentrată producția de grâne a imperiului. În 280-281, Probus a doborât trei uzurpatori, Iulius Saturninus (în Siria), Proculus (în Galia) și Bonosus (în Colonia Claudia Ara Agrippinensium, astăzi Köln). Anvergura acestor revolte nu este clară, dar există indicii că nu erau doar probleme locale. În 281, împăratul era în Roma, unde și-a
Marcus Aurelius Probus () [Corola-website/Science/305393_a_306722]
-
estică, întârziată de revoltele din vest. A părăsit Roma în 282, îndreptându-se întâi spre Sirmium, orașul său natal, când a primit vestea că Marcus Aurelius Carus, comandantul Gărzii pretoriene, a fost proclamat împărat. Probus a trimis trupe împotriva noului uzurpator, dar, la vestea că acestea au trecut de partea lui Carus, Probus a fost asasinat de propriii soldați (septembrie/octombrie 282).
Marcus Aurelius Probus () [Corola-website/Science/305393_a_306722]
-
Adrianopole suferit de Imperiu sub Valens, este sigur că Teodosiu nu avea de ales. După uzurparea lui Maximus și moartea lui Grațian (383), Teodosiu încheie pacea cu Persia sasanidă (387), împărțind Armenia între cele două imperii, și îl înfrânge pe uzurpator în bătăliile de la Siscia și Poetovio (388). Împărații Teodosiu, pentru "Imperiul din Răsărit" și Grațian, pentru "Imperiul din Apus", amândoi creștini, au ridicat creștinismul la rangul de singură religie oficială și obligatorie prin edictul din 28 februarie 380, cunoscut sub
Teodosiu I () [Corola-website/Science/299985_a_301314]
-
cu capul acoperit de cenușă, pentru a obține reintegrarea în Biserică. În urma asasinarii lui Valentinian II (392) și proclamarea retorului Flavius Eugenius ca împărat în Occident, Teodosiu pornește o nouă campanie, obținând în bătălia de la Frigidius (septembrie 394) victoria asupra uzurpatorului. Imperiul Roman este astfel reunificat pentru ultima dată în istorie sub o singură autoritate. După moartea lui Teodosiu, la Mediolanum (17 ianuarie 395), Imperiul Roman este divizat între cei doi fii ai săi: Arcadius, sub regența lui Rufinus (Orient) și
Teodosiu I () [Corola-website/Science/299985_a_301314]
-
sprijinul aristocrației pentru a-l sprijini pe fiul său la conducere, deoarece acesta era bolnav psihic. Profitând de situație, Boris Gudunov devine adevăratul conducător, astfel că după moartea lui Fiodor I. (7 ianuarie 1598), cu ajutorul lui Zemskij Sobor, devine, ca uzurpator, țar pe tronul Rusiei El este învinuit de boieri, că ar fi răspunzător de moartea lui „Dimitri Ivanovici”, fiul cel mai tânăr a lui Ivan cel Groaznic, care ar fi fost succesorul legal pe tron. este încoronat ca țar la
Boris Godunov () [Corola-website/Science/313265_a_314594]
-
această piesă înainte ca piesa în piesă din primul act să aibă loc. De asemenea, găsim și foarte multe aluzii la detaliile complotului din ‘Hamlet’. De exemplu, Treplev încearcă să își recâștige mama de la Trigorin, pe care îl consideră un uzurpator ; în mod asemănător, Hamlet încearcă să o recâștige pe regina Gertrude de la unchiul său, Claudius. Noaptea premierei a fost un eșec total. Interpreta Ninei, Vera Komissarzhevskaya a fost atât de intimidată de ostilitatea publicului încât și-a pierdut vocea. Cehov
Pescărușul () [Corola-website/Science/314726_a_316055]
-
Regatului Vandal din Africa de Nord. Motivele Imperiului Bizantin de lansare a unei campanii de asemenea proporții erau atât de natură politică și strategică cât și de natură economică și religioasă. Regele vandal Hilderic de orientare pro-bizantină fusese detronat și omorât de către uzurpatorul Gelimer, oferind un pretext legal împăratului Iustinian de a lansa o expediție militară. Totodată, persecuțiile comise de către vandalii Arieni împotriva creștinilor Niceeni din propriul regat, cât și atacurile frecvente ale piraților vandali asupra navelor comerciale bizantine, afectând comerțul cu regiunile
Belisarie () [Corola-website/Science/313509_a_314838]
-
treacă în Belgia, pornind pe drumul exilului. Pentru Edgar Quinet începe lunga perioadă a exilului: 19 ani (mai exact, din decembrie 1851 pînă în septembrie 1870). „"Ca și Hugo, el se îndărătnici să nu se întoarcă în Franța imperială a «uzurpatorului» și trăi astfel pe pământul de exil al Belgiei"”. La 9 ianuarie 1852 este publicat oficial decretul prin care erau expulzați nominal din Franța Victor Hugo, Edgar Quinet și alți opozanți ai noului regim. Stabilit la Bruxelles, Quinet se recăsătorește
Edgar Quinet () [Corola-website/Science/313683_a_315012]
-
facțiuni. În partea apuseană a imperiului. La moartea lui Constantius I, la Eburacum, în Britannia , Constantin este proclamat împărat de către armată, iar la Roma, , Maxentius a fost proclamat împărat. Constantin este recunoscut oficial caesar în Apus, iar Maxentius este declarat uzurpator. În înțelegere cu Licinius, noul augustus al Occidentului, Constantin ocupă Spania (310), apoi pătrunde cu armata în Italia, înfrânge forțele lui Maxentius la Turin, Verona și în bătălia decisivă de la Podul Milvius de lângă Roma. Eusebius din Cezareea în lucrarea sa
Istoria lumii () [Corola-website/Science/314038_a_315367]
-
În vara de după ce a preluat tronul, au început să se manifeste nemulțumiri față de acțiunile lui Richard, și au început planuri pentru detronarea sa. Rebelii erau în mare parte loiali lui Edward al IV-lea, și îl considerau pe Richard uzurpator. Planurile lor au fost coordonate de o lancastriană, mama lui Henric, Lady Margaret, care își promova fiul drept candidat la tron. Complotistul de cel mai înalt rang era Buckingham. Nu există cronici care să explice care au fost motivele pentru
Bătălia de la Bosworth () [Corola-website/Science/323458_a_324787]
-
și încă o fată, Arina (căsătorită cu sultanul Musa Celebi). Dintre nepoții lui Mircea, fiii lui Dan I, sunt de amintit Dan al II-lea care va ajunge să și domnească, Ioan aflat în 1397 la Raguza și probabil Vlad Uzurpatorul. Anumiți istorici îl consideră pe Vlad ca fiind fiul lui Radu, deci frate cu Mircea. Numele lui însemna „Mircea cel Vechi” ("din bătrâni", din trecut), dar odată cu evoluția limbii a ajuns să-și piardă sensul inițial, pentru că numele în sine
Mircea cel Bătrân () [Corola-website/Science/297281_a_298610]