533 matches
-
de volume pentru ca în 1916, anul când a fost arsă împreună cu școala de către ocupantul austro-ungar, să dețină peste 1000 de volume legate în piele și pânză.( Gheorghe Dumitrașcu, Haretismul în cultura românească - județul Vâlcea - Râmnicu Vâlcea, Editura Conphys, 2008). ( Studii Vâlcene, Serie nouă, Nr. I(VIII), Editura Almarom, Râmnicu Vâlcea, 2003, pag. 395). În anul 1909, pe 24 ianuarie, cu ocazia sărbătoririi a 50 de ani de la unirea Moldovei cu Țara Românească, la Grădiștea a fost organizată o mare serbare populară
Grădiștea, Vâlcea () [Corola-website/Science/325299_a_326628]
-
la nivelul județului activau 2 medici veterinari ce aveau în grijă și Plasa Oltețul din care făceau parte și satele grădiștene. Astfel, în anul 1910 este semnalată o epidemie de febră aftoasă ce a cuprins și târgul din Grădiștea. (Studii Vâlcene, Serie nouă, nr. II (IX), 2006, pag.469). Dispensarul veterinar - la început Circa sanitară - este înființat în anul 1968. IX. SPORTUL La Grădiștea copiii și tineretul au practicat și practică sportul, dar cu rezultate modeste. Până în 1989 în școli se
Grădiștea, Vâlcea () [Corola-website/Science/325299_a_326628]
-
media 9,95 ; urmează, în paralel, cursurile școlii Populare de Artă din București (pe care o absolvă în 1977), clasa de canto condusă de profesoară Nina Bercaru. În 1975 câștiga Trofeul "Steaua litoralului", Constantă, obține premiul I la Festivalul "Constelații vâlcene", Râmnicu Vâlcea și debuteză la Radio cu o piesă, în primă audiție, a compozitorului George Grigoriu. În februarie 1976, trece cu 10 pe linie prima etapă la concursul TV "Steaua fără nume". În 1976, Obține Premiul I la Festivalul "Lotca
Mihaela Runceanu () [Corola-website/Science/306020_a_307349]
-
la Pădurețu (Băbeni). Perioada de afirmare a statului feudal românesc este redată prin surprinderea evoluției obștilor de moșneni și a satelor aservite, prin procesul de constituire al marilor familii de dregători și prin apariția habitatului citadin râmnicean. Viața evului mediu vâlcean poate fi cunoscută prin intermediul descoperirilor făcute în parcul central al orașului, din cele de la schitul Inătești, schitul Ostrov și de la Budești, unde s-au găsit tezaure monetare din sec. al XVI-lea, ca și din unele exponate reprezentând în original
Muzeul Județean „Aurelian Sacerdoteanu” Vâlcea () [Corola-website/Science/331380_a_332709]
-
din secolul al XVIII-lea. În expoziție se găsesc, de asemenea, obiecte de artă din secolele XVI - XVII, realizate la Brașov sau provenind din comerțul de tranzit care au fost expuse în două interioare: unul țărănesc și unul boieresc. Contribuția vâlcenilor la revoluția de la 1821 și 1848, la făurirea statului modern și la războiul de independență din 1877 este pusă în valoare cu ajutorul exponatelor concrete: documente, cromolitografii și arme. Prin expunerea unor imagini de altădată din presa literară și din tipărituri
Muzeul Județean „Aurelian Sacerdoteanu” Vâlcea () [Corola-website/Science/331380_a_332709]
-
1821 și 1848, la făurirea statului modern și la războiul de independență din 1877 este pusă în valoare cu ajutorul exponatelor concrete: documente, cromolitografii și arme. Prin expunerea unor imagini de altădată din presa literară și din tipărituri editate de personalități vâlcene, s-a încercat scoaterea în evidență a dezvoltării vieții spirituale și cultural-educative din această zonă. În vitrină sunt expuse manuale școlare, obiecte memoriale, portretele unor reprezentative personalități vâlcene: Anton Pann, Petrache Poienaru, Dimitrie Drăghicescu, Gib Mihăescu, Cecilia Cuțescu-Storck. Clădirea este
Muzeul Județean „Aurelian Sacerdoteanu” Vâlcea () [Corola-website/Science/331380_a_332709]
-
imagini de altădată din presa literară și din tipărituri editate de personalități vâlcene, s-a încercat scoaterea în evidență a dezvoltării vieții spirituale și cultural-educative din această zonă. În vitrină sunt expuse manuale școlare, obiecte memoriale, portretele unor reprezentative personalități vâlcene: Anton Pann, Petrache Poienaru, Dimitrie Drăghicescu, Gib Mihăescu, Cecilia Cuțescu-Storck. Clădirea este monument de arhitectură, construit în 1898. A fost reamenajat arhitectonic în perioada 1978 - 1981.
Muzeul Județean „Aurelian Sacerdoteanu” Vâlcea () [Corola-website/Science/331380_a_332709]
-
strada Știrbei Vodă (azi Muzeul memorial „Anton Pann”), aflat pe acea vreme la marginea orașului, pe drumul Cheii și al Olăneștilor. Este cea mai veche clădire din Râmnicu-Vâlcea, care mai păstrează stilul acestă de construcție curat românesc, cu specificul zonei vâlcene. În activitatea sa de la Episcopie, Anton Pann a avut ca scop principal românizarea și modernizarea muzicii bisericești, dovadă fiind manuscrisele redactate, constând în cântări specifice cultului ortodox: polieleuri, axioane, doxologii. În același timp, preda lecții de muzică maicilor de la mănăstirile
Anton Pann () [Corola-website/Science/301488_a_302817]
-
obținută cu echipa României la Campionatul European din 2010, Ada Nechita a primit titlul de Maestru Emerit al Sportului. La începutul anului 2016 își întrerupe cariera sportivă, fiind însărcinată. În vara anului 2007, Adriana Nechita (Ada) s-a căsătorit cu vâlceanul Cătălin Olteanu, având-o ca nașă pe Mária Török-Duca, fostă handbalistă a Oltchim-ului, care a avut încredere în Ada și a promovat-o ca titulară la echipa de senioare. În anul 2009, handbalista a divorțat de fostul ei soț
Adriana Nechita () [Corola-website/Science/308007_a_309336]
-
Teofil ("Evanghelie învățătoare" - 1644), Teofan ("Psaltire slavonă" - 1619), Ilarion ("Psaltire cu tâlc"), Ștefan ieromonahul ("Cazania"" - 1724), Ioachim din Bărbătești - gramatic ( "Istoria Troadei - 1766). De remarcat că Ștefan ieromonahul, cel care mai tâziu ajunge mitropolitul Țării Românești, este fiu al meleagurilor vâlcene născut la Râmești - Horezu, după ce mai întâi a fost pisar la Bistrița și călugăr și egumen la mănăstirea Tismana. Despre importanța cărților aflate în biblioteca mănăstirii Bistrița în dezvoltarea culturii noastre naționale, despre truda, dăruirea și iscusința cărturarilor timpului, iată
Mănăstirea Bistrița (județul Vâlcea) () [Corola-website/Science/301441_a_302770]
-
aripă a clădirii ce peste ani va fi liceul "„Alexandru Lahovari”", liceu care a luat ființă la 1 septembrie 1919, ca o cerință arzătoare a râmnicenilor. De-a lungul anilor, acest liceu a fost și este simbolul învățământului râmnicean și vâlcean prin promoțiile de elevi care au absolvit în timp acest lăcaș de cultură și știință românească. Râmnicenii și mulți vâlceni totodată poartă în suflet amintirea dascălilor iluștri care au predat diferite materii de studiu la catedrele liceului, personalități de seamă
Râmnicu Vâlcea () [Corola-website/Science/296966_a_298295]
-
VICECAMPIOANA SENIORI (F) Petrecerea timpului liber se poate face vizitând „Biblioteca Județeană Antim Ivireanu” (clădire nouă), Filarmonica „Ion Dumitrescu”, Teatrul Municipal „Ariel”, Teatrul „Anton Pann” (clădire nouă), Cinema „Ostroveni”, Muzeul de artă „Casa Simian”, Muzeul Județean de Istorie, Muzeul Satului Vâlcean, Parcul „Zăvoi”, Grădina Zoologică, Ștrandul Ostroveni (apă sărată și dulce). Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului Râmnicu Vâlcea se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români
Râmnicu Vâlcea () [Corola-website/Science/296966_a_298295]
-
80, antrenorul Popescu preia din nou o echipă din Divizia B. Este vorba de Chimistul Râmnicu Vâlcea, echipă pe care, la sfârșitul sezonului 1981/82, o promovează în Divizia A. Doar un an mai târziu, sub îndrumarea lui Popescu, echipa vâlceană devine vicecampioană a României. În sezonul 1983/84, Chimistul termină campionatul pe locul 3, dar câștigă Cupa României, fiind singurul astfel de trofeu din palmaresul lui Constantin Popescu. Peste doar două luni, Chimistul Râmnicu Vâlcea învinge formația germană VfL Oldenburg
Constantin Popescu (antrenor) () [Corola-website/Science/328247_a_329576]
-
se consideră succesor al CS Oltchim Râmnicu Vâlcea, creat în 1973 și care s-a desființat din cauza problemelor financiare. joacă în Liga Națională din sezonul 2013-2014. Deoarece timpul până la expirarea înscrierilor în Liga Națională era foarte scurt, acționarii noului club vâlcean au apelat la structura sportivă deja existentă HC Oltenia, urmând ca apoi să-i schimbe numele într-unul mai reprezentativ pentru municipiul Râmnicu Vâlcea. Astfel, pe 1 iulie 2013, chiar înainte de termenul limită, clubul CS Oltchim Râmnicu Vâlcea s-a
HCM Râmnicu Vâlcea () [Corola-website/Science/329661_a_330990]
-
Vâlcea. Astfel, pe 1 iulie 2013, chiar înainte de termenul limită, clubul CS Oltchim Râmnicu Vâlcea s-a înscris în Liga Națională și a anunțat că va preda locul echipei HC Oltenia. După preluarea acestuia, s-a precizat că noul club vâlcean își va schimba denumirea în . Pe 15 iulie 2013, HCM Râmnicu Vâlcea a primit hotărârea judecătorească de constituire care îi permite finalizarea procedurilor de înscriere sub acest nume în Liga Națională în locul CS Oltchim. HC Oltenia este o structură sportivă
HCM Râmnicu Vâlcea () [Corola-website/Science/329661_a_330990]
-
Sfântul Gheorghe” din Cojani, oraș Târgu Cărbunești, județul Gorj, a fost ridicată între anii 1824-1825. Lăcașul de cult figurează pe lista monumentelor istorice 2010, . Ctitorul bisericii din Cojani este Nicolae Magheru. Deși se află în Gorj, este opera unor meșteri vâlceni, deoarece familia Magheru avea origini vâlcene. Ctitorii în Țara Românească proveneau din toate păturile sociale: târgoveți, mici negustori, meșteșugari, țărani liberi (moșneni), vătafi de plai (conducătorii administrativi ai zonelor împărțite în plaiuri). A ridica ctitorii constituia un act de afirmare
Biserica „Sfântul Ioan, Sfântul Nicolae și Sfântul Gheorghe” din Cojani () [Corola-website/Science/334887_a_336216]
-
Cărbunești, județul Gorj, a fost ridicată între anii 1824-1825. Lăcașul de cult figurează pe lista monumentelor istorice 2010, . Ctitorul bisericii din Cojani este Nicolae Magheru. Deși se află în Gorj, este opera unor meșteri vâlceni, deoarece familia Magheru avea origini vâlcene. Ctitorii în Țara Românească proveneau din toate păturile sociale: târgoveți, mici negustori, meșteșugari, țărani liberi (moșneni), vătafi de plai (conducătorii administrativi ai zonelor împărțite în plaiuri). A ridica ctitorii constituia un act de afirmare socială, iar moșnenii olteni, deși proveneau
Biserica „Sfântul Ioan, Sfântul Nicolae și Sfântul Gheorghe” din Cojani () [Corola-website/Science/334887_a_336216]
-
-i plătească sportivei un salariu de 200.000 de euro pe an. În final, în urma negocierilor conduse de Ioan Gavrilescu, președintele clubului Oltchim, Cristina Neagu a semnat pentru campioana României, antrenată la acea dată de Radu Voina. Odată cu ea, clubul vâlcean a transferat-o și pe Patricia Vizitiu. Neagu și Vizitiu au semnat pentru clubul Oltchim pe 28 februarie 2009. Cristina a declarat: În perioada 7 decembrie - 19 decembrie 2010, Cristina Neagu a fost elementul de bază al echipei naționale a
Cristina Neagu () [Corola-website/Science/316167_a_317496]
-
contractul cu Oltchim Râmnicu Vâlcea, pentru un salariu anual de 150.000 de euro. Handbalista a declarat că nu regretă că nu a plecat la Viborg și că a semnat „cu sufletul”. Ea a explicat: Odată cu prelungirea contractului Cristinei, clubul vâlcean a numit și un nou vicepreședinte, Raluca Covaci, fiica antrenoarei Maria Covaci, impresarul Cristinei Neagu. Pe data de 14 ianuarie 2011, cu ocazia conferinței de presă oficiale a Campionatului Mondial masculin din Suedia, de la Göteborg, Cristina Neagu a fost desemnată
Cristina Neagu () [Corola-website/Science/316167_a_317496]
-
antreneze. În februarie 2011, Anja Andersen a devenit noul antrenor al campioanelor României, CS Oltchim Râmnicu Vâlcea. Clubul românesc a angajat-o în încercarea de a câștiga trofeul Ligii Campionilor EHF în sezonul 2010/11. Ea a semnat cu clubul vâlcean un contract pe patru luni, până la sfârșitul sezonului, cu drept de prelungire, și îl înlocuiește pe fostul antrenor, maghiarul Péter Kovács. La doar trei zile de la anunțarea sa ca antrenoare a Oltchim, echipa condusă de Anja Andersen a învins pe
Anja Andersen () [Corola-website/Science/322085_a_323414]
-
în care era acuzat de constituire de grup infracțional organizat, lipsire de libertate, amenințări, loviri și alte violențe. În motivarea hotărârii, judecătorii au menționat faptul că fostul director al ANIF Constantin Iancu nu l-a sechestrat pe omul de afaceri vâlcean Andrei Alexandru, conform unor alineate din articolul 10 din Codul Penal, care spun că fapta nu există, nu este Constantin Iancu autorul, iar faptele săvârșite de acesta nu prezintă elementele constitutive ale unei infracțiuni. La data de 24 iunie 2010
Constantin Iancu () [Corola-website/Science/322524_a_323853]
-
a fost anul când armatele romane trimise să cucerească Dacia suferă o înfrângere amară, conducătorul lor Cornelius Fuscus fiind ucis în luptă. Această luptă se dă pe teritoriul județului undeva în Loviștea. Istoricul român Vasile Pârvan confirmă existența, pe meleagurile vâlcene, a unui număr de fortificații pe râul Olt, cunoscute sub denumirea de "Limens Alutanus", construite în perioada 106-271 d.Hr. a dominației romane a Daciei. Acestea, de la nord la sud sunt: "Pons Vetus" (Câineni), "Proaetorius" (Racovița), "Arutela" (Călimănești|Bivolari]]), "Castra
Județul Vâlcea () [Corola-website/Science/296672_a_298001]
-
Între anii 1717-1722, în timpul stăpânirii austriece, a fost construit sectorul de drum pe "Valea Oltului" dintre Cozia și Câineni, cunoscut ca ""Via Carolina"", sub conducerea inginerului austriac "Franz Schwartz", drum care a avut ca suport vechiul drum roman. Pe meleagurile vâlcene vatră cu bogate tradiții istorice și culturale, documentele atestă "existența școlilor" încă din secolele XIV-XV. La Mănăstirea Cozia funcționa încă din anul 1415 o școală mănăstirească, atestată documentar la 28 martie 1415. Atestarea ei se face și prin hristoavele domnești
Județul Vâlcea () [Corola-website/Science/296672_a_298001]
-
1821, Tudor Vladimirescu și Iancu Jianu, venind de la Benesti cu armata de panduri, au trecut prin Șutești și au prânzit la Drăgășani (vezi pr. D. Bălașa, în BOR, 1982, 3-4, p.376-379; Idem, "Tudor Valdimirescu și Iancu Jianu" în Studii vâlcene, V, 1982). Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Șutești se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (96,85%). Pentru 2,76% din populație, apartenența etnică
Comuna Sutești, Vâlcea () [Corola-website/Science/302044_a_303373]
-
Codex" de Sutești-Vâlcea). Sutești-Vâlcea, Fundația "Dokiana", 1999, 54 p. 2. Arhivele Statului din București (Condica M-Rii Strehaia, ms.326, f.27). 3. (DRH, IV, p.305) 4. BOR, 1982, 3-4, p.376-379; Idem, "Tudor Valdimirescu și Iancu Jianu" în Studii vâlcene, V, 1982. 1. http://www.comune.ro/?/comună/icom2993/ 2. http://www.primaria-sutesti-valcea.ro/
Comuna Sutești, Vâlcea () [Corola-website/Science/302044_a_303373]