533 matches
-
viață aleasă, care s-a nevoit pe meleagurile oltene la poalele Munților Căpățânii, pe malul stâng al pârâului Cheia. S-a născut, consideră o parte a istoricilor, în deceniul al treilea al secolului al XVII-lea, într-unul din satele vâlcene de la poalele munților Carpați, într-o familie de negustori aromâni, originari din nordul Greciei, din Ianina, stabiliți în Țara Românească la Râmnicu Vâlcea. În „Istoricul Eparhiei Râmnicului Noul Severin“, scris de Episcopul Athanasie Mironescu în anul 1906, este prezentată și
VIAŢA, PETRECEREA, NEVOINŢELE, MINUNILE, SFÂRŞITUL PĂMÂNTESC ŞI ACATISTUL SF. CUV. ANTONIE DE LA IEZERUL VÂLCII – 23 NOIEMBRIE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2153 din 22 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379239_a_380568]
-
Ilarion al Râmnicului (1693-1705) pentru a merge la Sfântul Munte Athos. Văzând râvna pentru cele sfinte a Monahului Antonie și cunoscându-i viața sa îmbunătățită, Episcopul Ilarion l-a convins să renunțe la acest gând și să rămână pe meleagurile vâlcene spre folosul multor frați de la Iezer. A cunoscut nevoințele sihaștrilor de prin părțile locului, sporind în rugăciune și smerenie. Dorind să trăiască departe de lume, Sfântul Antonie a urcat în munte, la câțiva kilometri de schit și s-a adăpostit
VIAŢA, PETRECEREA, NEVOINŢELE, MINUNILE, SFÂRŞITUL PĂMÂNTESC ŞI ACATISTUL SF. CUV. ANTONIE DE LA IEZERUL VÂLCII – 23 NOIEMBRIE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2153 din 22 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379239_a_380568]
-
de mine (menționând numele meu), chiar să le publice, pentru a da Slavă lui DUMNEZEU și a bucură pe unii semeni de-ai noștri. Prof.Paulian Buicescu, Lic.Thg.Izvoarele,Jud.Olt, membru L.S.R.Fil.Olt & U.Z.P.R.(Rev."Cultură Vâlceana", ș.a.). Referință Bibliografica: Eu nu-mi las vorba să rănească / Paulian Buicescu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1919, Anul VI, 02 aprilie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Paulian Buicescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
EU NU-MI LAS VORBA SĂ RĂNEASCĂ de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1919 din 02 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369243_a_370572]
-
păcatul, MESIA l-ar fi iertat Dar cu Satan în țarină, doar IUDA s-a spânzurat... Prof.Paulian Buicescu, Lic.Thg.de Ind.alim.Izvoarele & Șc.Gimn.Negreni, Jud.Olt, membru al L.S.R. & U.S.E. & U.A.P. & U.Z.P.R.(Rev." Cultura Vâlceană", ș.a.). Tehnoredactare, Ing.Maricela-Paraschiva Buicescu. Dacă cineva dorește, poate folosi poeziile mele (menționând numele meu), chiar să le republice spre a da Slavă lui DUMNEZEU și a bucura sufletele unor semeni de-ai noștri ! Referință Bibliografică: personeje biblice : de la cei
DE LA CEI 12 UCENICI AI DOMNULUI LA CEI , 70 DE UCENICI de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 2274 din 23 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378691_a_380020]
-
folosi poeziile scrise de mine (menționând numele meu), chiar să le republice spre a da Slavă lui DUMNEZEU și a bucura pe unii semeni de-ai noștri. Paulian Buicescu, Lic.Thg.Izvoarele-Olt, membru L.S.R.Fil.Olt & U.Z.P.R.(Rev."Cultura Vâlceană", ș.a.). Referință Bibliografică: Îți mulțumesc în orice clipă ! / Paulian Buicescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1991, Anul VI, 13 iunie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Paulian Buicescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
ÎȚI MULȚUMESC ÎN ORICE CLIPĂ ! de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1991 din 13 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378778_a_380107]
-
1980, 5; D. Micu, La „rădăcini”, RL, 1981, 14; G. Muntean, Valorificarea modernă a etnosului, RL, 1982, 22; Paleologu, Alchimia, 112-120; Diaconescu, Dramaturgi, 1983, 251-256; Mihai Ungheanu, Valeriu Anania, „Rotonda plopilor aprinși”, LCF, 1983, 30; Șerban Cioculescu, „Ș-altul e vâlcean...”, R, 1983, 8; Firan, Profiluri, 22-26; Măciucă, Motive, 77-81; Laurențiu Ulici, Singurătatea ca destin, RL, 1988, 16; Dan Stanca, Preot și înger, VR, 1990, 12; Fevronia Novac, Suferințele peregrinului apter, RL, 1991, 12; Adriana Zeck, Reintegrarea sacrului în cultură, RL
ANANIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285344_a_286673]
-
asemenea, să caute configurații spațiale în spatele structurilor gândirii. Lumile răsturnate (2000), traducere în limba română a cărții Leș Mondes renversés, apărută la Paris în 1999, este o analiză comparativa a spațiului că reprezentare socială, pe baza cercetărilor autorului în satele vâlcene. D. nu este preocupat doar de spațiul „construit”; el abordează problemele legate de spațiul imaginar, în special cel al „lumii de dincolo”, făcând din Lumile răsturnate, potrivit opiniei lui Paul-Henri Stahl, care o prefațează, o carte greu de înscris într-
DRAGAN-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286844_a_288173]
-
1960), mai predă la gimnaziul din Hurezi și la Școala de gospodărie rurală din Măldărești (1947-1948), înapoindu-se după aceea în comuna natală, despre care, în 1958, întocmește o monografie folclorică. Ales membru de onoare în Asociația folcloriștilor și etnografilor vâlceni, participă la festivaluri internaționale. Un festival folcloric, la Bărbătești, avea să-i poarte numele. Articole, recenzii, reportaje, versuri îi apar lui B., în primul rând, în publicații din Râmnicu Vâlcea: „Viitorul Vâlcei”, „Glasul adevărului”, „Viitorul neamului”, „Muncitorul”, „Cuvântul nostru”, „Farul
BOBEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285770_a_287099]
-
Cu unele înnegurări trecătoare, lirica lui se scaldă, voios, în „lumină”, sugerând o mișcare ascendentă. Un simț muzical relevă, fără doar și poate, aceste stanțe de licăr folcloric și „zvon patriarhal”, instrumentând acorduri, și triste și jucăușe, dintr-o „rapsodie vâlceană”. SCRIERI: [Poezii], în Gheorghe Bobei, rapsod și poet, îngr. și introd. Constantin Apostol, Râmnicu Vâlcea, 1973; Din licărul străbunelor izvoare, îngr. și postfață Dumitru D. Tița, București, 1986. Repere bibliografice: Nicolae Docsănescu, Valea Voievozilor, București, 1981, 92-96; Ion Cruceană, Monumente
BOBEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285770_a_287099]
-
în presă în 1957, cu articole pe teme etnologice. În 1974 îi apare prima carte, Folclor din Țara Loviștei. A colaborat la „Viața studențească”, „Argeș”, „Ramuri”, „Orizont”, „Contemporanul” ș.a. M. este un împătimit scormonitor al mărturiilor legate de valorile culturale vâlcene. Contribuția sa cea mai importantă este lucrarea Istoria cărții vâlcene (sec. XVII-XVIII), publicată în 1981. Cu aplecare spre domeniul literaturii române vechi, pe urmele profesorului său ieșean I. D. Lăudat, istoricul literar cercetează vechile centre de cultură (Cozia, Govora, Bistrița, Horezu
MARINOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288041_a_289370]
-
1974 îi apare prima carte, Folclor din Țara Loviștei. A colaborat la „Viața studențească”, „Argeș”, „Ramuri”, „Orizont”, „Contemporanul” ș.a. M. este un împătimit scormonitor al mărturiilor legate de valorile culturale vâlcene. Contribuția sa cea mai importantă este lucrarea Istoria cărții vâlcene (sec. XVII-XVIII), publicată în 1981. Cu aplecare spre domeniul literaturii române vechi, pe urmele profesorului său ieșean I. D. Lăudat, istoricul literar cercetează vechile centre de cultură (Cozia, Govora, Bistrița, Horezu, Râmnic), cu meșterii tipografi, manuscrisele și cărțile ieșite din tiparnițele
MARINOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288041_a_289370]
-
sec. XVII-XVIII), publicată în 1981. Cu aplecare spre domeniul literaturii române vechi, pe urmele profesorului său ieșean I. D. Lăudat, istoricul literar cercetează vechile centre de cultură (Cozia, Govora, Bistrița, Horezu, Râmnic), cu meșterii tipografi, manuscrisele și cărțile ieșite din tiparnițele vâlcene, Antim Ivireanul, episcopul Damaschin, Chesarie de Râmnic, Grigore și Naum Râmniceanu fiind nume care au dat strălucire „școlii de la Râmnic”. Cercetarea depășește cadrul local, interesând pe specialiști prin informația oferită, dar și marele public prin pasiunea cu care se urmărește
MARINOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288041_a_289370]
-
Damaschin, Chesarie de Râmnic, Grigore și Naum Râmniceanu fiind nume care au dat strălucire „școlii de la Râmnic”. Cercetarea depășește cadrul local, interesând pe specialiști prin informația oferită, dar și marele public prin pasiunea cu care se urmărește răspândirea vechilor cărți vâlcene. Altundeva M. își etalează disponibilitățile de reporter (Drumuri pe Olt, 1983), producând informații utile de ordin istoric sau cultural (Itinerare vâlcene, 1987) sau consemnând popasurile vâlcene ale unor mari scriitori, precum I.L. Caragiale, Grigore Alexandrescu, Mihai Eminescu, A.I. Odobescu, Al.
MARINOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288041_a_289370]
-
interesând pe specialiști prin informația oferită, dar și marele public prin pasiunea cu care se urmărește răspândirea vechilor cărți vâlcene. Altundeva M. își etalează disponibilitățile de reporter (Drumuri pe Olt, 1983), producând informații utile de ordin istoric sau cultural (Itinerare vâlcene, 1987) sau consemnând popasurile vâlcene ale unor mari scriitori, precum I.L. Caragiale, Grigore Alexandrescu, Mihai Eminescu, A.I. Odobescu, Al. Vlahuță, Octavian Goga, Gala Galaction. Într-o lucrare aparte, Eminescu și literatura veche (2003), adună și sistematizează toate știrile și documentele
MARINOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288041_a_289370]
-
oferită, dar și marele public prin pasiunea cu care se urmărește răspândirea vechilor cărți vâlcene. Altundeva M. își etalează disponibilitățile de reporter (Drumuri pe Olt, 1983), producând informații utile de ordin istoric sau cultural (Itinerare vâlcene, 1987) sau consemnând popasurile vâlcene ale unor mari scriitori, precum I.L. Caragiale, Grigore Alexandrescu, Mihai Eminescu, A.I. Odobescu, Al. Vlahuță, Octavian Goga, Gala Galaction. Într-o lucrare aparte, Eminescu și literatura veche (2003), adună și sistematizează toate știrile și documentele privind relația poetului cu „scripturile
MARINOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288041_a_289370]
-
Loviștei (2001) se află la confluența istoriei cu lingvistica și etnologia. Autorul pune statornic în evidență contribuția locală la formarea, perpetuarea, îmbogățirea și înnoirea tezaurului lexical al limbii române. SCRIERI: Tipografi și tipografii (în colaborare), Râmnicu Vâlcea, 1973; Istoria cărții vâlcene (sec. XVII-XVIII), Craiova, 1981; Drumuri pe Olt, București, 1983; Inscripții în cărbune, București, 1985; Itinerare vâlcene, București, 1987; Oameni și locuri vâlcene, București, 1989; Liceul „Alexandru Lahovari” (în colaborare), Râmnicu Vâlcea, 1991; Istorie și continuitate (în colaborare), Râmnicu Vâlcea, 2000
MARINOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288041_a_289370]
-
și înnoirea tezaurului lexical al limbii române. SCRIERI: Tipografi și tipografii (în colaborare), Râmnicu Vâlcea, 1973; Istoria cărții vâlcene (sec. XVII-XVIII), Craiova, 1981; Drumuri pe Olt, București, 1983; Inscripții în cărbune, București, 1985; Itinerare vâlcene, București, 1987; Oameni și locuri vâlcene, București, 1989; Liceul „Alexandru Lahovari” (în colaborare), Râmnicu Vâlcea, 1991; Istorie și continuitate (în colaborare), Râmnicu Vâlcea, 2000; Catalogul preliminar al colecțiilor de carte veche din județul Vâlcea (în colaborare), Râmnicu Vâlcea, 2001; Toponimia Țării Loviștei, București, 2001; File din
MARINOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288041_a_289370]
-
de carte veche din județul Vâlcea (în colaborare), Râmnicu Vâlcea, 2001; Toponimia Țării Loviștei, București, 2001; File din cronica Berevoieștiului (în colaborare), Râmnicu Vâlcea, 2002; Eminescu și literatura veche, București, 2003; Liturghierul (1508), prima carte tipărită în spațiul românesc (ipoteza vâlceană), Râmnicu Vâlcea, 2003. Ediții: Folclor din Țara Loviștei, Râmnicu Vâlcea, 1974. Repere bibliografice: Vasile Lucaciu, „Istoria cărții vâlcene”, TR, 1981, 10; Ion Gheorghe, Elogiu cărții românești, L, 1981, 23; Voicu Bugariu, „Istoria cărții vâlcene”, LCF, 1982, 5; Dan Mutașcu, File
MARINOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288041_a_289370]
-
cronica Berevoieștiului (în colaborare), Râmnicu Vâlcea, 2002; Eminescu și literatura veche, București, 2003; Liturghierul (1508), prima carte tipărită în spațiul românesc (ipoteza vâlceană), Râmnicu Vâlcea, 2003. Ediții: Folclor din Țara Loviștei, Râmnicu Vâlcea, 1974. Repere bibliografice: Vasile Lucaciu, „Istoria cărții vâlcene”, TR, 1981, 10; Ion Gheorghe, Elogiu cărții românești, L, 1981, 23; Voicu Bugariu, „Istoria cărții vâlcene”, LCF, 1982, 5; Dan Mutașcu, File din istoria cărții, SPM, 1982, 5; Traian Cantemir, „Istoria cărții vâlcene”, ATN, 1982, 5; George Niță, „Drumuri pe
MARINOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288041_a_289370]
-
carte tipărită în spațiul românesc (ipoteza vâlceană), Râmnicu Vâlcea, 2003. Ediții: Folclor din Țara Loviștei, Râmnicu Vâlcea, 1974. Repere bibliografice: Vasile Lucaciu, „Istoria cărții vâlcene”, TR, 1981, 10; Ion Gheorghe, Elogiu cărții românești, L, 1981, 23; Voicu Bugariu, „Istoria cărții vâlcene”, LCF, 1982, 5; Dan Mutașcu, File din istoria cărții, SPM, 1982, 5; Traian Cantemir, „Istoria cărții vâlcene”, ATN, 1982, 5; George Niță, „Drumuri pe Olt”, R, 1983, 8; Mircea Filip, „Drumuri pe Olt”, ATN, 1984, 10; Ilie Purcaru, Librarul scriitor
MARINOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288041_a_289370]
-
1974. Repere bibliografice: Vasile Lucaciu, „Istoria cărții vâlcene”, TR, 1981, 10; Ion Gheorghe, Elogiu cărții românești, L, 1981, 23; Voicu Bugariu, „Istoria cărții vâlcene”, LCF, 1982, 5; Dan Mutașcu, File din istoria cărții, SPM, 1982, 5; Traian Cantemir, „Istoria cărții vâlcene”, ATN, 1982, 5; George Niță, „Drumuri pe Olt”, R, 1983, 8; Mircea Filip, „Drumuri pe Olt”, ATN, 1984, 10; Ilie Purcaru, Librarul scriitor, FLC, 1984, 43; Vasile Lucaciu, „Inscripții în cărbune”, TR, 1985, 44; Claudiu Daniel, „Oameni și locuri din
MARINOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288041_a_289370]
-
1983, 8; Mircea Filip, „Drumuri pe Olt”, ATN, 1984, 10; Ilie Purcaru, Librarul scriitor, FLC, 1984, 43; Vasile Lucaciu, „Inscripții în cărbune”, TR, 1985, 44; Claudiu Daniel, „Oameni și locuri din Vâlcea”, ARG, 1986, 1; Ion Topolog, Oameni și locuri vâlcene, AST, 1989, 10; Datcu, Dicț. etnolog., II, 67; Ion Măldărescu, Emilian Frâncu, Râmnicu Vâlcea. Mică enciclopedie, II, Râmnicu Vâlcea, 2002, 95-96; Firan, Profiluri, II, 41-43. S.I.
MARINOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288041_a_289370]
-
JUNIMEA, revistă de „literatură, artă, științe” apărută la Râmnicu Vâlcea, lunar, între 19 iulie 1909 și 25 iulie 1910 (douăsprezece numere), redactată de societatea „Junimea vâlceană”. Director este I.Gh. Fărcășanu. Revista se adresează în primul rând tineretului și e scrisă de tineri. Colaborează cu poezii N. Budurescu, Maria Cunțan, Aurel Bentoiu, Mircea Demetriade, Dinu Ramură (A. de Herz), I.N. Polychroniade, Lucia Chițu, V. Papazissu; cu proză
JUNIMEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287686_a_289015]
-
reviste străine: „Innostrannaia literatura” (Moscova), „Indian Literature” (New Delhi). Din 1969 este colaborator permanent al ziarului „Orizont” din Râmnicu Vâlcea, o parte a cronicilor literare semnate aici fiind adunate în Memorial de lectură (1972). După 1989 scrie constant în publicațiile vâlcene „Curierul de Vâlcea” și „Informația zilei”. Prezent în antologiile de proză scurtă Clopote de argint (1974) și Înălțimile se cuceresc (1975), M. este nominalizat ca autor de literatură pentru copii și tineret în Internationale Jugend-Bibliothek (München). Atașat până la devoțiune spațiului
MATEESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288062_a_289391]
-
și imixtiuni ale fantasticului. „Prozator al orașului” (Eugen Negrici), autorul cultivă - într-un text care mizează pe notație și pe atmosferă, dar nu ignoră nici perspectiva analitică, nici dicțiunea poematică, nici realismul reprezentării - „farmecul vetust” al unui trecut circumscris lumii vâlcene și bucureștene interbelice. O însemnare a diaristului („atmosfera «retro» mă fascinează”) și romanul Autoportret cu bască (1981) sunt edificatoare în acest sens. Aici protagonistul, bătrânul pictor Șerban Milescu, „pare că vine din alt secol, uitat de oameni și uitat de
MATEESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288062_a_289391]