769 matches
-
de plăcere copilărească în privire, râzând din ochi, încă ținea cotul pe masă și își arăta, în palmă, victima, apoi izbucni într-un râs lung, tăcut, care îi uimi pe toți. în sfârșit, roșie la față, scutură din cap și, vânturându-și o mână prin aer, spuse: — Tu trebuie să fii cel mai neghiob din toți! După care se răsuci, întorcându-se la oala sa. în culmea uimirii, bărbații se priviră unul pe altul. Ca amețiți, dar eliberați acum de starea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
într-un rămuriș de răchită. Din doi pași, Divicone se apropie și îl întoarse; îndreptându-se imediat, cu o expresie de adâncă tristețe, pronunță abia deslușit numele celui ucis: „Bassianus!“. Sebastianus, trăgând înapoi cu mâna brațul lui Metronius care încă vântura tăciunele prin fața lui Eucherius, îl întrebă pe acesta din urmă: — Ambarrus v-a trimis? Omul îl privi cu aerul că nu știa ce să răspundă. Divicone, apropiindu-se, răspunse în locul lui: — Asta nu se poate. Ambarrus ar fi așteptat adunarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
deschiderea. „25oo...” - juma-juma. Cap de mort contră. „32oo...” - așa și așa. Doctorul cu fler de cunoscător, cumpăni situația. „54oo...” - para’ndărăt. Gică picior de lemn avea zarurile În mâna stângă. Cu o iuțeală fulgerătoare le strecură În mâna cealaltă, le vântură de câteva ori În palmă și, În cele din urmă le fulgeră pe covor, sub privirile de ghiață a celorlalți. Satisfăcut, Cap de mort constată. „4 : 3...” Această așezare a zarurilor, era nulă. Veni rândul Balaurului să-și Încerce norocul
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
mă voi ocupa numai de dv., până atunci Însă,vă rog să serviți un păhărel cu țuică. Umplu păhărelele, ciocni, Îl bău dintr’o Înghițitură pe al lui, plecănd În treburile sale. La rândul lui Nando, sorbi câteva picături, le vântură de câteva ori prin gură ca un bun cunoscător - decretând. „Prună adevărată! Această licoare trebue băută În loc de aiazmă...! Eu propun să Încercăm, poate ne vinde și nouă câteva sticle...” „Fii În pace...! Dacă a oferit să bem, nu să ne
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
la cana, umplându-l cu un fel de lichid incolor, Încercând să aprecieze. „Îmi pare rău, oricât m-ași strădui...!” „Gustați, domnule Gică Popescu, gustați cu Încredere...! Nu-i nimic otrăvitor, Încă...!!” Ne având cale de ales, Gică Popescu sorbi, vântură conținutul prin cavitatea bucală, exclamând. „E apă... Apă chioară...!!” „Sigur ... Ce altceva poate fi...? Acum puțină atenție, vă rog...!” În colaborare cu lucrătorii introduse În butoiul cu apă câteva kilograme de „Sare de lămâie”, câțiva bulgări de „Sodă caustică”, aproximativ
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
Cunoscând În prealabil adevărul din afirmațiile lui, Șeful de Șantier, Contabilul Șef Gică Popescu Împreună cu Tony Pavone, Îl asaltară cu Întrebările. „Este adevărat..? Sigur, nu putea fi altfel...!” Șeful comisiei stingherit, păstră tăcere. Dădu la iveală un tenc de hârtii, vânturându-le prin fața lor. „Îmi pare rău...S’a strecurat o greșeală...! Va trebui să măsurăm din nou...!” Șeful Șantierului izbucni. „Ce fel de greșeală, tovarășe inginer, ne puteți arăta...?” „Nu am reușit Încă să centralizez toate calculele Însă, trebue să
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
de apă. Au plutit prin capodopera canionului - dealuri din granit negru ca tăciunele, punctate, din când în când, de câte-un cuib de vultur: o pasăre curajoasă instalată într-un culcuș îngust. Zach se așezase pe marginea gabarei și-și vântura picioarele prin apă. Jina stătea întinsă pe fund, privind pereții gigantici și o fâșie subțire de cer cenușiu care alergau pe lângă ei. A început din nou să îngâne acea notă atotcuprinzătoare. De data mai tare, fiincă râul era blând, ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
e drag soarele cum coboară în amurg vara doar acolo la tine acasă ești zeu. Se anunță cod galben Dintr-o dată toamna asta cu șoldurile late m-a înșfăcat de umăr am simțit-o ca o mușcătură până la os acum vântură în stânga și în dreapta tot felul de povești scrise pe frunzele prinse de brumă și pe sclipirile argintate ale crizantemelor cum că ea și-ar fi cam terminat treaba și are de gând să ne sufle în creștet ploi multe și
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
erau suficient de amețiți pentru a fi preluați de pumnii lui Kyta. Țiganul blond, observă situația și mă luă în vizor. Tocmai se apropie de mine, când Erjika, fata cea blondă care fusese urmărită și de la care pornise întregul scandal, vântură o sticlă de băutură deasupra capului și voi să-l lovească pe la spate pe țigan. I-am făcut semne disperate să ascundă imediat sticla, fiindcă oricine era prins cu alcool în incinta internatului risca externarea în prima fază, iar la
Anonim pe ringul adolescenţei by Liviu Miron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/252_a_500]
-
călătorului: —Ai văzut calul? —L-am văzut. Bun cal! Bun cal, da! zise popa. Apoi, după o tăcere, adăogi: Dacă moare? Cine, părinte? Popa făcu semn spre străin. Dă, eu știu ce-i de făcut? îngână primarele. Popa împroșcă iar, vânturând filele unsuroase: — Dacă moare, cu ce-l îngropăm? Calul! vorbi luminat primarele. De bună-samă, calul! răspunse popa. În tăcerea nopții de toamnă, veni de afară, iar, nechezatul jalnic al roibului. Apoi, sub lumina tristă a lămpii, necunoscutul gemu din adâncuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
nu-i ea deșteaptă, da’ dulceți a învățat a face.... Dacă vreți, vă face și dumneavoastră... —Bine, Neculai, să-mi facă și mie. Ne apropiam în tăcere de muncel. Șandramaua vătafului sta nemișcată. Cealaltă moară se învârtea fără hodină, își vântura spetezele pe cerul pustiu al răsăritului. Vă rog să nu vă supărați, cucoane Petrache, zise Dragoș. Dacă vi-i sete, poftim până sus să luați o dulceață... Omul avea o înmlădiere de mândrie în glas. Urcarăm domol clina. Găinile se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
nici o dorință. Cât băui apa, mă privi. O privire lungă de copil neștiutor. Hai, du-te și-ți caută de treabă! zise apoi Dragoș. Femeia se duse cu tablaua; omul mă petrecu o bucată de drum; moara rămase scârțâind și vânturându-și spetezele pe singurătatea dealului. Eu mergeam obosit în pasul calului și nu mă gândeam la nimic. Așa trecură câteva zile - și-n duminica următoare, înainte de a pleca la Iași, vătaful se abătu pe la mine. —Cucoane Petrache, zice, vă rog
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
pășea mărunt, și opincile-i nerase de porc fâșâiau prin bătătura uscată. Cămeșoiu-i de câlți fâlfâia în bătaia vântului, prea larg pentru trupu-i pitic și slab. Coșerele largi și nalte rămaseră la o parte cu șopronul în care câțiva oameni vânturau și ciuruiau pâne albă; moș Nastase Tentea duse pe Lepădatu la bordeiul lui săpat în pământ. Intră el întăi, coborând; intră după el și drumețul într-o încăpere mică, lipită cu lut și humuită. Într-un colț se ridica un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
vor stărui în veac și pururi. Selim bețivul rămânea deocamdată urmașul neînduplecatului. Doamna Roxelana hotărâse în taina sufletului său altfel și îndeplinea tot ce trebuia ca să treacă peste hotărârile omenești, substituindu-se cu semeție Celui care împărățiile ca pleava le vântura. Din câte cunoștea și săvârșise, odrasla de patricieni era mai mult decât oricând încredințată că vorbele mari care încearcă să cuprindă necunoscutul și neștiutul nu au nici măcar umbra unei realități. În fața unei voințe covârșitoare, totul trebuia să cedeze. Prima noapte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
era o retrogradare. Cu asta, discuția s-a încheiat, dar nu înainte să am un flashback al modului cum Aidan sărbătorea de fiecare dată când obțineam acoperire și de fiecare dată când concurența o dădea în bară. De câte ori venise acasă vânturând un ziar și spunând ceva de genul, „Vești fantastice. Celor de la USA Today nu le-a plăcut noua cremă de la Chanel. Fata zice că i-a astupat porii. Oooh! Bate Cuba!“ Poc. „Cuba pe jos!“ Poc. „Cuba pe-la-spate!“ Poc. Ridicând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
față de vînătă. Înveselește-ți chipul, băiete, că parcă ai fi păpușa lui Netol, zise Gustavo Barceló, Înveșmîntat Într-un palton din păr de cămilă și echipat cu un baston din fildeș de care n-avea nevoie și pe care Îl vîntura ca pe-o cîrjă de cardinal. Taică-tu nu este, Daniel? Îmi pare rău, don Gustavo. S-a dus la un client și presupun că n-are să se Întoarcă pînă... — Perfect. Fiindcă nu pe el voiam să-l văd, iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
din Bombay ca o glastră micuță în mijlocul unui teren plin de bolovani enormi. Zgomotul după-amiezii și larma de la Falkland Road au rămas undeva, în urmă, de cealaltă parte a zidului. Înăuntru, un tânăr mătură podeaua. O face cam fără chef, vânturând mătura la distanță de picioarele sale lungi, cu o mișcare nervoasă, menită să țină praful departe de pantalonii săi noi, cu croială europeană. Nu e treaba lui. Este a femeii de serviciu. După câteva minute, tânărul consideră că s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
pe Sirieni din Chir?" 8. "Iată, Domnul Dumnezeu are ochii pironiți peste împărăția aceasta vinovată, ca s-o nimicească de pe fața pămîntului; totuși, nu voi nimici de tot casa lui Iacov, zice Domnul." 9. Căci iată, voi porunci, și voi vîntura casa lui Israel între toate neamurile, cum se vîntură cu ciurul, fără să cadă un singur bob la pămînt! 10. Toți păcătoșii poporului Meu vor muri de sabie, cei ce zic: "Nu ne va ajunge nenorocirea, și nu va veni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85063_a_85850]
-
ochii pironiți peste împărăția aceasta vinovată, ca s-o nimicească de pe fața pămîntului; totuși, nu voi nimici de tot casa lui Iacov, zice Domnul." 9. Căci iată, voi porunci, și voi vîntura casa lui Israel între toate neamurile, cum se vîntură cu ciurul, fără să cadă un singur bob la pămînt! 10. Toți păcătoșii poporului Meu vor muri de sabie, cei ce zic: "Nu ne va ajunge nenorocirea, și nu va veni 11. peste noi." " În vremea aceea, voi ridica din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85063_a_85850]
-
FEBRUARIE Alb Nevåzutul se încrețea dinspre orizont Valuri de spumå apropiindu-se în stop-cadruri regizate de umbrele îmbråțișate gri desenând coapse mângâiate de priviri sau gânduri vânturate peste dunele håituite de ger Albinele pufoase cårau din cer cu osârdie nectar alb și înghețau în fagurele nesfârșirii de alb
Aripi de påmânt by Viorel Surdoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/866_a_1597]
-
abia am scăpa de unul, ci la o adevărată respectare a legii de către toată lumea și ca nimeni să nu mai fie deasupra legii. Rămân la părerea personală că suspendarea Președintelui e doar vorbă goală, fără fundament și că cei care vântură asemenea idee se unesc apărându-și propriile averi. Corupții de toate culorile politice se unesc împotriva bunului simț și a legilor morale ale societății noastre. În seara de 9 februarie 2007, pe la ora 22, sun la Paris pe scriitorul Andrei
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
era oarece dugheană sau chiar crâșmă... --Ce te face să crezi asta? --Cea mai simplă pricină ar fi că acea casă se afla aproape de Chervăsărie și avea vreo pivniță cu oarece băutură... --Că bine zici! Păi câtă lume nu se vântura pe la poarta acelei case?! Până se încărca sau descărca harabaua trecea ceva vreme și... Apoi se mai încheia câte o afacere între “neguțitorii” care mișunau prin preajma Chervăsăriei ca furnicile... --Văd că te pricepi la afaceri, nu fie de deochi da
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
Din nou - pentru a câta oară - micul dejun mă aștepta pe masă. Cine și când l-a adus, bănuiam doar... Am mâncat cu mare poftă. Asta ca urmare a muncii de ieri după amiază la săpatul grădinii. Privirea mi-o vânturam în toate părțile, doar-doar oi vedea-o... Nici un semn însă. După scurtă vreme, l-am auzit pe bătrân venind. Am ieșit în prag, să-l întâmpin. Pășea moale și anevoie, cu răsuflare grea. --Bună dimineața, dragule, și să-ți fie
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
din milă, o doză letală, de praf puturos. Își face simtită prezența, prin aer, pe jos, prin cotloane al Morții prea alb praf puturos, pe nări îl simti cum urcă în sus gingia e albă, uscată, crăpată aspect de nisip vânturat o doză mai vor, o doză, și-atât! E visul suprem al celor căzuți Ce vor de la Zeu, o marfă de-a gata și fără de plată....
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93403]
-
și rușinea asumată pe nedrept. Nu a spus nimic însă, ci, ridicând capul cu o mișcare voluntară, ca și cum ar fi vrut să alunge amărăciunea, mi s-a adresat aproape poruncitor: Ia hai să trecem pe Ulița Tărbujenească, pentru că acolo se vântură multă lume. Acolo se înghesuie toți negustorii și precupeții...Avem ce vedea și asculta. Nu avem decât să trecem dincolo de Chervăsăria domnească și am ajuns pe Ulița Tărbujenească sau Trapezănească, cum i se mai spune. Și să mai știi că
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]