167,899 matches
-
imediat după 1989 față de viața politică. Dintre realizatorii volumului omagial vorbesc Nicolae Iliescu, Andrei Grigor, George Cușnarencu. Nicolae Manolescu, care n-a putut participa la întâlnire, este prezent printr-un mesaj aplaudat de toată lumea: "Eugen Simion este, astăzi, la o vârstă incredibilă pentru cine-l vede și aude, cel mai important critic al literaturii noastre postbelice. Autor al unor impresionante studii de sinteză, el n-a lăsat nici un colț al tabloului neacoperit. Nici exilul n-a scăpat atenței sale, lucru cu
Instantanee la Onești by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13800_a_15125]
-
Miezoasele declarații ale dlui Octav Cosmâncă își vor avea pandantul în patetice mărturisiri ale unor deputați ai opoziției, pe care conștiința i-a obligat să treacă în rândurile Puterii. Tonicele întâlniri ale dlui Iliescu cu amnezicii celei de a treia vârste, sorcovindu-l din brațe reumatice le vor răspunde imagini ale dlui Corneliu Vadim Tudor, fugărit de dulăi înspumați, la curmătura străzii doctor Butoianu. Imaginile spitalelor în paragină și ale farmaciilor cu gratii și inscripția: „nu ținem medicamente", vor alterna cu
Într-o armonie fără cusur by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13811_a_15136]
-
intensă, chiar și naivă, pe care un copil o resimte citind Jules Verne, să zicem unul din favoriții mei, oricum , nu este cu nimic mai prejos de un Proust savurat inteligent și la fel de intens. Diferența constă numai într-o anumită vârstă care nu e deloc numai biologică. Contează mai puțin cine, cum, ce o produce, important e ca emoția să se producă și să fie puternică. Arta e destul de democratică, după Dante, o pâine din care unii mănâncă miezul, alții coaja
La o primă și ultimă lectură by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13764_a_15089]
-
Liviu Dănceanu M-am deplasat la Bacău, pentru a asista la unul dintre cele mai pline de ambiții, dar și generoase în promisiuni concursuri de interpretare muzicală destinate elevilor de toate vârstele, cu gândul la un posibil și, de ce nu, necesar pentalog al unei atari competiții artistice. Vor fi fiind astfel conturate și stipulate drepturile și obligațiile celor atinși ori contaminați de rosturile concursurilor școlare (tot mai numeroase, mai acerbe și pătimașe
Primăvara artelor by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/13825_a_15150]
-
soarele zâmbea, păsările ciripeau galeș etc. etc. Văd, cu coada ochiului, că troleibuzul se apropie ca un bolid, iuțesc pasul și, de la distanță, constat că obișnuiții mei companioni de voiaj sunt deja în stație: patru-cinci femei și patru-cinci bărbați de vârsta a treia. Am uitat să spun că mijlocul de transport în comun care ne poartă spre centul orașului donație a municipalității din Lyon, dacă nu mă înșel are o construcție neobișnuită pentru România: el conține vreo șaisprezece scaune dispuse normal
Zeta-Jones are bilet circular by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13834_a_15159]
-
Tat’su. Antoaneta Zaharia, protagonista, Copila, iese în evidență printr-un soi de energie extraordinară, dar nici personajul ei nu are nuanțe, mirări, întrebări, frici, autoironie, este structurat de la început și pînă la sfîrșit la fel, deși parcurge mai multe vîrste și întîmplări. Aerul brechtian abundă mai tare pe scenă decît cel fellinian din cartea Aglajei. Sora (Ada Milea)este tarată în spectacol, de exemplu, pentru a ni se arăta cu orice preț că este rezultatul unui incest. Desprinzîndu-te de drumul
Dumnezeu e trist by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13826_a_15151]
-
monahală greu de descris. Se putea face, eventual, un subțire inventar. Irelevant însă: rafturi și etajere burdușite cu tipărituri din cealaltă Românie, din care venea febrilul criterionist (extrem de prudent în tăinuirea perioadei), scaune, mese, dulapuri, toate dintr-un lemn fără vîrstă, de culoarea penumbrei cu iz de arhondaric uitat, vrafuri de casete ("Să-ți pun una cu Mircea Eliade, revăzut recent la Paris, după douăzeci de ani"; Hai să ascultăm niște colinde de Constantinescu" etc. etc.), suna telefonul, își trecea țigara
Artistul și boieroaica by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/13849_a_15174]
-
publice i se atribuie caracterul de circ, conotația e negativă: e astfel sancționată tentația de a exagera, de a folosi trăsături îngroșate în transmiterea unor mesaje simpliste, riscul spectaculos însoțit de un curaj inutil. Dar în pofida acestui demers "rațional", la vîrsta candorilor, educația pentru teatru începe la circ: acesta e primul spectacol unde sînt duși copiii și, uneori, singurul pe care îl poate rememora adultul. Există în lumea circului o relație specială cu un adevăr important și pentru restul lumii, de
Circul și restul lumii by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/13851_a_15176]
-
mărunte, imperceptibile, deocamdată, ale fenomenului?... În stare să pună din nou serios în mișcare cine știe când alte straturi de dedesubt adormite?... Un prieten, care este și puțin cinic, zice: spune-mi cine se răscoală - categoria socială, adică, plus eventual vârsta și-ți voi spune ce șansă are răscoala în chestiune. Zis și făcut. La ruși, când cu daravera, fostele pionere zeloase, constituind prima generație a revoluției izbutite, deveniră cu timpul niște... Nici un fel de feminitate. Va trebui să vină iar
Rău de octombrie by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13847_a_15172]
-
program, dar cu exigențe electorale unitare. Chiar și acum în spatele celor 32 de echipe finaliste care s-au întîlnit la Constanța se află mii de alte echipe care au rămas acasă, echipe alcătuite ca și finaliste din cetățeni de toate vîrstele și de toate îndeletnicirile, dar în cea mai mare parte din tineri. Dacă am înțeles bine, semnalul pe care și l-au transmis încă de pe acum finaliștii unii altora, dar și celor care au rămas acasă, e cel al unei
Jocurile și solidaritatea pe computer by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13831_a_15156]
-
regret contras, de-o nostalgie abstrasă al lui Vasile Dan, referințele la copilărie abundă. Uneori e atinsă chiar coarda durerii: "țipătul unui copil înfipt ca un cuțit în sînge./ pielea celui adormit făcută sul./ ridicarea în capul oaselor" (țipătul). Alteori vîrsta fragedă apare contextualizată de propriul său cadru domestic: "ca să scriu trebuie să urc mai întîi/ scara de lemn sunător/ precum șoarecii care rod noaptea/ bradul proaspăt bine uscat/ o cameră de copil purifică precum varul/ interiorul" (casă). Sau tratată printr-
Efectul copilăriei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13843_a_15168]
-
urma./ luna pe streașină/ plină de grație.// întorci capul./ prea tîrziu" (secolul XXI). Acest "prea tîrziu" e încă un semnal al despărțirii de ceea ce a fost prea devreme, de ceea ce probabil continuă a fi astfel... Încă o față semnificativă a vîrstei aurorale se ivește în producția poetului arădean. E acea nediferențiere între factorii componenți ai realului, acel sincretism ontologic ce indică intuiția originarului unitar, a ansamblului ale cărui părți rămîn tainic solidare. Bunăoară un amestec de modern și arhaic, de urban
Efectul copilăriei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13843_a_15168]
-
ale cărui părți rămîn tainic solidare. Bunăoară un amestec de modern și arhaic, de urban și bucolic, dincolo, s-ar zice, de-o intenție de poetică, precum o respirație generoasă a organismului liric. Lucrurile diferite sub raportul naturii și al vîrstei lor își răspund cu dezinvoltură. Sufletul copilului se vădește prea analitic, fiind precumpănitor spontan-sintetic: "prima dată muri pe șezlong la știrile de seară/ înainte de a trece pe HBO plopii/ băteau în geam cu brațe subțiri/ de care atîrnau frunze/ ca
Efectul copilăriei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13843_a_15168]
-
banale: cad într-un mod caraghios într-o prăpastie și sunt urmărit de un tigru sau de un taur. Mă aflu într-o cameră, închid ușa după mine, taurul o dărâmă și o iau iarăși de la capăt. Sau, indiferent de vârsta pe care o am, trebuie să dau iarăși examene. Eu credeam că le trecusem cu bine, dar se pare că trebuie să mă prezint din nou la examene, și, firește că am uitat totul. Un alt vis de aceeași factură
Luis Buñuel - Vise și reverii by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/13804_a_15129]
-
uniformă, la cazarma din Madrid, unde mi-am făcut serviciul militar. Sunt foarte neliniștit, merg lipit de perete, mi-e teamă să nu fiu recunoscut de cineva. În sinea mea mi-e rușine într-un fel că sunt soldat la vârsta asta, dar asta e, n-am ce face, trebuie să vorbesc neapărat cu colonelul, să-i explic cazul meu. Cum e posibil ca, după tot ce-am văzut și trăit, să mă mai aflu încă în cazarmă? Altă dată sunt
Luis Buñuel - Vise și reverii by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/13804_a_15129]
-
Nicolae Manolescu Calistrat Hoga{ și-a pierdut șirul firesc al generației lui literare", scrie Pompiliu Constantinescu despre autorul Amintirilor dintr-o călătorie (19 aprilie 1848-28 august 1917), cam de-o vîrstă cu Slavici, Eminescu și Caragiale ( ultimul i-a fost un apropiat), dar recunoscut ca scriitor abia de către Ibrăileanu (care, tipărindu-i în revistă opera, i-ar fi scurtat-o cu o treime din pagini) și Lovinescu (care-l socotea, în
Un scriitor aproape uitat by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13859_a_15184]
-
e unul "de plăcere, ci rapidul morții, aceea a Europei". O umanitate mizeră, ratată degradată de teroare, ar călători acum în legendarul tren. "După frivolitatea noastră, neliniștea lor" notează scriitorul. Este, poate, opoziția cea mai expresivă dintre cele două mari vârste pe care cuplul Morand le-a trăit, jucându-se cum scrie profesorul englez, cu o istorie crudă, căreia i-au căzut victime. Această carte despre Paul Morand și România se cuvine salutată astfel ca o contribuție semnificativă la istoria relațiilor
Paul Morand și România by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/13854_a_15179]
-
inimii, legile erau abrogate și «întreaga populație se deda unei veselii și voioșii ieșite din comun». Conform tradiției, oamenii liberi alegeau prin tragere la sorți un Rege al Saturnaliilor care îl întruchipa pe zeul Saturn a cărui domnie a însemnat Vîrsta de aur pe pămînt. Regele Saturnaliilor se bucura de toate privilegiile unei provizorii regalități, totul îi era permis pentru ca apoi, cînd i se încheia mandatul, să fie dat morții". Din sînul masei răsculate la Amara se aleg trei astfel de
Un soi de revizuiri by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13817_a_15142]
-
urmat la numai un an de încă un frate, anume Anibal, și consolidează nemijlocit, în ordine biologică și civilă, Unirea Principatelor în fruntea căreia se așezase colegul și prietenul tatălui său, colonelul Alexandru Ioan Cuza. Participa, totodată, încă de la această vîrstă fragedă, la mai multe evenimente ale familiei care, într-un anumit fel, constituie sau pregătesc experiențe radicale. Cînd Ștefan avea doar doi ani, tatăl său demisionează din armată, semn că nu era chiar o fire conformista, iar în 1873 soții
Stefan Luchian (I) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13881_a_15206]
-
retras și înscris pentru studiile gimnaziale la pensionul Șeicaru, poate din pricina unei discipline mai severe pe care aprigă să mama, acum capul familiei, o credea tocmai potrivită firii excesiv de independente a fiului său mai mare. Din anul 1884, adică de la vîrsta de 16 ani, i se cunoaște prima pictură, o lucrare în ulei de dimensiuni modeste care înfățișează o casă, lucrare semnată Luchian St. cl.III. Un an mai tîrziu, adică în 1885, el se înscrie simultan la Școala de Belle-Arte
Stefan Luchian (I) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13881_a_15206]
-
lui Ștefan Luchian. Deschiderea să spre exterior, generozitatea privirii și diapazonul larg al sentimentelor, se sprijină în mod fundamental pe interioritatea construcțiilor artistice și pe intensitatea decantărilor culturale. Întors în țară, în iunie 1890, el expune pentru prima oară, la vîrsta de douăzeci și doi de ani, cinci tablouri în cadrul unei expoziții de grup organizate la Ateneu de tînăra grupare Cercul artistic. Însetat de experiențe artistice noi și neliniștit incurabil în planul existenței sale cotidiene, el părăsește iarăși țară, la nici un
Stefan Luchian (I) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13881_a_15206]
-
marile noastre handicapuri sunt W.C.-urile". Multora dintre cititori o astfel de aserțiune le sună, pe bună dreptate, jenant: în nici o țară din lume un șef de stat nu se ocupă de lucruri de acest nivel, însușite, de regulă, până la vârsta de trei-patru ani de oricare cetățean. Dar excepționalismul românesc se manifestă și în astfel de formule. Ușor ipohondru, ar trebui să fiu recunoscător lipsei de igienă din absolut toate restaurantele comuniste. Scârba față de murdărie și de mirosurile pestilențiale emanate de
Cu mîinile curate by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13890_a_15215]
-
cu speranța că... Noroc cu dl Iliescu și cu vizita sa în Moldova, cînd luat de euforie președintele a declarat că România se pregătea încă din ^89 să primească binecuvîntarea Americii pentru a intra în NATO. Dl Iliescu are o vîrstă, dar chiar să fi uitat cum l-a trimis acasă pe James Baker spunîndu-i că România vrea să-și facă o democrație originală?
Toată lumea vrea în NATO by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13917_a_15242]
-
Check Point Charlie este însă mai mult decît o înșiruire de foarte picante experiențe erotice. Este cu adevărat o carte de bilanț pentru un scriitor ( și, lucru care nu trebuie omis, un cunoscut disident al regimului Ceaușescu) ajuns la neverosimila vîrstă de cincizeci de ani. O carte care vorbește despre lucrurile care au reprezentat ceva în tinerețea lui Liviu Antonesei. Firește, ca în viața oricărui tînăr, erosul a deținut un loc privilegiat. Dar nu a fost și singura sa preocupare. Povestea
Bărbatul la cincizeci de ani by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13924_a_15249]
-
literară la treizeci de ani, o viață politică de importanță europeană, un delir de femei frumoase adorându-l, o bătrânețe adâncă și demnă. Elaborarea clasicelor sale Mémoires d^Outre-Tombe � "Memorii de dincolo de mormânt")*) va fi început prin 1803, la vârsta de 35 de ani, și s-a terminat cu puțin înaintea morții autorului. Vreme îndelungată, acesta nu s-a preocupat de cititorii operei o dată încheiate, de vreme ce hotărâse ca publicarea ei să aibă loc la cincizeci de ani după moartea sa
Între două țărmuri by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13940_a_15265]