422 matches
-
înconjurate de o substanță vîscoasă ce ajută la diseminare. Loranthus europaeus Jacq. (vîscul de stejar) are frunze căzătoare, flori pedicelate grupate în raceme laxe, iar fructul este o bacă galbenă.Parazitează aproape exclusiv pe speciile genul Quercus. Viscum album L. (vîsc de foioase) are frunze persistente, flori sesile о grupate în inflorescențe dichaziale dense, iar fructul este o bacă albă. În frunzele de vîsc există diverse substanțe, cu acțiune hipotensivă imediată și de durată și cu efect bradicardizant (datorită acțiunii directe
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
laxe, iar fructul este o bacă galbenă.Parazitează aproape exclusiv pe speciile genul Quercus. Viscum album L. (vîsc de foioase) are frunze persistente, flori sesile о grupate în inflorescențe dichaziale dense, iar fructul este o bacă albă. În frunzele de vîsc există diverse substanțe, cu acțiune hipotensivă imediată și de durată și cu efect bradicardizant (datorită acțiunii directe asupra miocardului). în medicina populară se recomandă pentru tratamentul antitumoral. Încadrează un mare număr de specii lemnoase și erbacee, cu frunze întregi sau
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
alun ("Tetrastes bonasia"), corb ("Corvus corax"), pițigoi moțat ("Parus cristatus"), aușel ("Regulus regulus"), mierlă de apă ("Cinclus cinclus"), ciocănitoare neagră ("Dryocopus martinus"), ciocănitoare de munte ("Picoides tridactylus"), pițigoi de brădet ("Parus atus"), codobatură ("Motacilla alba"), mugurar ("Pyrrhula pyrrhula"), sturz de vâsc ("Turdus viscivorus") sau uliu ("Accipiter nisus"). În vecinătatea rezervației naturale se află mai multe obiective de interes turistic (lăcașuri de cult, monumente istorice, muzee, arii protejate, zone naturale), astfel:
Ineu - Lala () [Corola-website/Science/311375_a_312704]
-
sturzul cântător, uliul păsărar, șoarecele comun, porumbelul de scorbura, coțofana, gaița, prepelița, potârnichea. Raportat la extinderea Dobrogei numai în Podișul Dobrogei de Nord cuibăresc ciocănitoarea neagră, ciocănitoarea cu spatele alb, pițigoiul sur, silvia de zăvoi, pitulicea mică, cănărașul, sturzul de vâsc, mierla de piatră etc. O specie ce cuibărește în podișul de la Babadag și din Munții Măcinului(singurul loc din țară) cu efectiv destul de redus sub 20 de exemplare e șorecarul mare. Munții Măcinului constituie singurul loc din țară unde cuibărește
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
Sylvia atricapilla"), silvia de câmpie ("Sylvia communis"), silvia de zăvoi ("Sylvia borin"), silvie mică ("Sylvia curruca"), graur ("Sturnus vulgaris"), cocoșul de munte ("Tetrao urogallus"), mierlă ("Turdus merula"), mierla gulerată ("Turdus torquatus"), sturz ("Turdus pilaris"), sturz cântător ("Turdus philomelos"), sturz de vâsc ("Turdus viscivorus"). Flora ariei protejate este una diversificată, alcătuită din specii de plante distribuite etajat, în concordanță cu structura geologică și geomorfologică, caracteristicile solului, climei sau altitudinii unde aceasta vegetează. Arbori și arbusti cu specii de: tisă ("Taxus baccata"), fag
Parcul Natural Vânători-Neamț () [Corola-website/Science/313064_a_314393]
-
și fructe. Se hrănesc cu șoareci, șobolani, iepuri, veverițe, pârși, șopârle, păsări (fazani, păsări de curte etc) și chiar iezi de căprioară mici de câteva zile. Consumă însă și broaște, pești, melci, insecte, ouă de pasăre, fructe dulci și zemoase, vâsc, miere, iar atunci când sunt înfometați jderii consumă și cadavre. Jderul de piatră (beica) face mari daune printre păsările de casă, făcând adevărate masacre printre ele. Omoară una după alta găinile, le taie capul ca și când le-ar fi retezat cu un
Jder () [Corola-website/Science/314342_a_315671]
-
acvilă de munte ("Aquila chrysaetos"), găinușa de alun ("Tetrastes bonasia"), uliu ("Accipiter nisus"), corb ("Corvus corax"), ciocănitoare de munte ("Picoides tridactylus"), mirlă ("Turdus merula"), acvila țipătoare mică ("Aquila pomarina"), codobatură ("Motacilla alba"), aușel ("Regulus regulus"), mugurar ("Pyrrhula pyrrhula"), sturz de vâsc ("Turdus viscivorus"), sticlete ("Carduelis carduelis"), pițigoi moțat ("Parus cristatus"), vânturel ("Falco verpestinus"); Reptile și amfibieni: vipera comună ("Vipera berus"), năpârcă ("Anguis fragilis"), șarpele de alun ("Coronella austriaca"), salamandră ("Salamandra salamandra"). Flora ariei naturale este constituită din arbori cu specii de
Bucegi (Abruptul Bucșoiu, Mălăești, Gaura) () [Corola-website/Science/323954_a_325283]
-
cea a Anului Nou. De aici tradiția se extinde în întreaga Franță, Spania, Italia și Elveția. De asemenea, este posibil ca pomul de Crăciun să provină de la nordici, care obișnuiau să-și împodobească casele cu ramuri de brad și de vâsc, obicei păstrat și în tradiția coroniței de brad. . În Rusia europeană Ajunul Crăciunului era sărbătorit în pădurile de brazi, unde era ales unul ca cel mai frumos dintre toți și împodobit cu lumânări aprinse, bomboane, jucării etc. Bradul împodobit se
Pom de Crăciun () [Corola-website/Science/296841_a_298170]
-
(în , în ) este un oraș în județul Alba, Transilvania, România, format din localitățile componente Boncești, Borlești, Botești, (reședința), Certege, Coasta Vâscului, Dănduț, Dealu Bistrii, Dealu Capsei, Dric, Fața Abrudului, Florești, Furduiești, Mihoești, Motorăști, Peste Valea Bistrii, Poduri, Sorlița, Tomușești, Valea Bistrii, Valea Caselor și Vârși. Localitatea este cunoscută nu numai pentru frumusețea peisajului, dar și pentru personalitățile care au marcat istoria
Câmpeni () [Corola-website/Science/297093_a_298422]
-
pițigoi moțat ("Parus cristatus"), aușel ("Regulus regulus"), mierla ("Turdus merula"), mierla de apă ("Cinclus cinclus"), ciocănitoare neagră ("Dryocopus martinus"), ciocănitoare de munte ("Picoides tridactylus"), pițigoi de brădet ("Parus atus"), vânturel ("Falco vespertinus"), codobatura ("Motacilla albă"), mugurar ("Pyrrhula pyrrhula"), sturz de vâsc ("Turdus viscivorus"), sticlete ("Carduelis carduelis"), uliu ("Accipiter nisus"). Pești: păstrăv fântânel ("Salvelinus fontinalis"), păstrăv curcubeu ("Salmo gairderi irideus"), păstrăv brun ("Truite fario"), babușca ("Rutilus rutilus"), zvârluga ("Cobitis taenia"), scobar ("Chondrostoma nasus"), lipan ("Thymallus thymallus"), clean ("Squalius cephalus"), craiete ("Phoxinus phoxinus
Cheile Vârghișului și peșterile din chei () [Corola-website/Science/316781_a_318110]
-
și îl urmează, Jerry sărind într-o cutie cu arc înăuntru. Cand Tom deschide cutia, mânușa sare și îl face knock-out. Jerry sare din cutie și fuge. Tom îl urmărește pe Jerry, din nou, dar Jerry ține o bucată de vâsc îl convinge pe Tom să-l sărute. Tom se rușinează,iar când se intoarcea cu spatele, Jerry îl lovește. Șoarecele sare prin ușa de scrisori, afară. Tom deschide ușa de scrisori să vadă unde a plecat Jerry și primește un
Noaptea de Ajun () [Corola-website/Science/320803_a_322132]
-
pițigoi moțat ("Parus cristatus"), aușel ("Regulus regulus"), mierlă ("Turdus merula"), mierlă de apă ("Cinclus cinclus"), ciocănitoare neagră ("Dryocopus martinus"), ciocănitoare de munte ("Picoides tridactylus"), pițigoi de brădet ("Parus atus"), vânturel ("Falco vespertinus"), codobatură ("Motacilla alba"), mugurar ("Pyrrhula pyrrhula"), sturz de vâsc ("Turdus viscivorus"), sticlete ("Carduelis carduelis"), uliu ("Accipiter nisus"). Pești: păstrăv fântânel ("Salvelinus fontinalis"), păstrăv curcubeu ("Salmo gairderi irideus"), păstrăv brun ("Truite fario"), babușcă ("Rutilus rutilus"), zvârlugă ("Cobitis taenia"), scobar ("Chondrostoma nasus"), lipan ("Thymallus thymallus"), clean ("Squalius cephalus"), craiete ("Phoxinus phoxinus
Parcul Natural Apuseni () [Corola-website/Science/323660_a_324989]
-
silvie-mică ("Sylvia curruca"), silvie cu cap negru ("Sylvia atricapilla"), silvie-de-campie ("Sylvia communis c."), silvie-cu-cap-negru ("Sylvia atricapilla a."), graur ("Sturnus vulgaris"), cănăraș ("Serinus serinus"), mierla ("Turdus merula"), mierla gulerata ("Turdus torquatus"), sturz ("Turdus pilaris"), sturzul cântător ("Turdus philomelos") și sturzul de vâsc ("Turdus viscivorus"). Floră este una diversă și are în componență specii de arbori și arbuști cu specii de brad ("Abies albă"), molid ("Picea abies") zada ("Larix"), pin ("Pinus"), tisa ("Taxus bacata"), larice ("Larix decidua"), zâmbru ("Pinus cembra"), fag ("Fagus sylvatica
Munții Apuseni - Vlădeasa (sit SPA) () [Corola-website/Science/333506_a_334835]
-
silvia cu cap negru ("Sylvia atricapilla"), silvia de câmpie ("Sylvia communis"), silvia de zăvoi ("Sylvia borin"), silvie mică ("Sylvia curruca"), lăcustar ("Sturnus roseus"), mierlă ("Turdus merula"), sturz ("Turdus pilaris"), sturzul cântător ("Turdus philomelos"), sturzul viilor ("Turdus iliacus") și sturzul de vâsc ("Turdus viscivorus"). Flora lemnoasă are în componență arbori și arbusti cu specii de: cer ("Quercus ceris"), stejar pufos ("Quercus pubescens"), stejar brumăriu ("Quercus pedunculiflora"), cărpiniță ("Carpinus orientalis"), mojdrean ("Fraxinus ornus"), scumpie ("Cotinus coggygria"). La nivelul ierburilor vegetează mai multe rarități
Dumbrăveni (sit SPA) () [Corola-website/Science/334156_a_335485]
-
mărăcinar negru ("Saxicola torquata"), silvia cu cap negru ("Sylvia atricapilla"), silvia de câmpie ("Sylvia communis"), silvia de zăvoi ("Sylvia borin"), călifar alb ("Tadorna tadorna"), mierlă ("Turdus merula"), sturz ("Turdus pilaris"), sturzul cântător ("Turdus philomelos"), sturzul viilor ("Turdus iliacus"), sturzul de vâsc ("Turdus viscivorus") și pupăză "(Upupa epops"). Printre raritățile floristice semnalate în arealul sitului se află mai multe specii protejate; dintre care unele enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea
Allah Bair - Capidava () [Corola-website/Science/334250_a_335579]
-
mugurar ("Pyrrhula pyrrhula"), huhurez mare ("Strix uralensis"), mărăcinar ("Saxicola rubetra"), silvie-mică ("Sylvia curruca"), silvie cu cap negru ("Sylvia atricapilla"), silvie-de-campie ("Sylvia communis"), graur ("Sturnus vulgaris"), cănăraș ("Serinus serinus"), mierla ("Turdus merula"), mierla gulerata ("Turdus torquatus"), sturz ("Turdus pilaris"), sturz de vâsc ("Turdus viscivorus"); Reptile și amfibieni: șarpele lui Esculap ("Zamenis longissimus"), șopârla de câmp ("Lacerta agilis"), gușterul ("Lacerta viridis"), broasca-roșie-de-munte ("Rană temporaria"), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), salamandra de foc ("Salamandra salamandra"), tritonul comun transilvănean ("Triturus vulgaris ampelensis"), tritonul cu creasta ("Triturus cristatus
Strei - Hațeg () [Corola-website/Science/334220_a_335549]
-
Serinus serinus"), corcodel mic ("Tachybaptus ruficollis"), fluierarul cu picioare roșii ("Tringa totanus"), fluierar de lac ("Tringa stagnatilis"), fluierar cu picioare verzi ("Tringa nebularia"), fluierarul de zăvoi ("Tringa ochropus"), mierlă ("Turdus merula"), sturz ("Turdus pilaris"), sturz cântător ("Turdus philomelos"), sturz de vâsc ("Turdus viscivorus"), pupăză ("Upupa epops"). În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes turistic (lăcașuri de cult, monumente istorice, arii protejate, zone naturale, situri arheologice), astfel:
Lunca Inferioară a Turului () [Corola-website/Science/333803_a_335132]
-
rubetra"), mărăcinar negru ("Saxicola torquata"), silvie-mică ("Sylvia curruca"), silvie cu cap negru ("Sylvia atricapilla"), silvie-de-campie ("Sylvia communis c."), silvie-cu-cap-negru ("Sylvia atricapilla a."), graur ("Sturnus vulgaris"), cănăraș ("Serinus serinus"), mierla ("Turdus merula"), mierla gulerata ("Turdus torquatus"), sturz ("Turdus pilaris"), sturzul de vâsc ("Turdus viscivorus"); Pești: mreana vânata (" Barbus meridionalis petenyi"), scobar ("Chondrostoma nasus"), clean ("Leuciscus cephalus"), porcușorul de văd ("Gobio uranoscopus"), zvârluga ("Cobitis taenia"), fusar ("Zingel strebe"), avat ("Aspius aspius"), păstrăv de munte ("Salmo trutta fario"); Reptile și amfibieni: șarpele orb ("Anguis
Platoul Vașcău () [Corola-website/Science/334552_a_335881]
-
ceva roșu și haine noi de 1 ianuarie. REVELION 2016. TRADIȚII ȘI OBICEIURI. Cât despre noroc, ți-l faci cu mâna ta, dacă nu arunci nimic din casă în prima zi din anul nou. Tot la capitolul noroc, intră și vâscul, care trebuie ținut pe masă, iar înainte de miezul nopții, trebuie agățat de calendar. O altă tradiție mai spune că la miezul nopții îndrăgostiții trebuie să se sărute sub vâsc. În plus, e bine ca cineva să intre în casă în
REVELION 2016. Tradiții și obiceiuri de Anul Nou by Editura DCNEWS Team () [Corola-website/Journalistic/101534_a_102826]
-
prima zi din anul nou. Tot la capitolul noroc, intră și vâscul, care trebuie ținut pe masă, iar înainte de miezul nopții, trebuie agățat de calendar. O altă tradiție mai spune că la miezul nopții îndrăgostiții trebuie să se sărute sub vâsc. În plus, e bine ca cineva să intre în casă în prima zi de Anul Nou. REVELION 2016. TRADIȚII ȘI OBICEIURI. În prima zi de Anul Nou, nu e bine să speli rufe, să tricotezi sau să coși. REVELION 2016
REVELION 2016. Tradiții și obiceiuri de Anul Nou by Editura DCNEWS Team () [Corola-website/Journalistic/101534_a_102826]
-
Regulus ignicapillus"), mărăcinar ("Saxicola rubetra"), mărăcinar negru ("Saxicola torquata"), silvie-mică ("Sylvia curruca"), silvie cu cap negru ("Sylvia atricapilla"), graur ("Sturnus vulgaris"), cănăraș ("Serinus serinus"), mierla ("Turdus merula"), mierla gulerata ("Turdus torquatus"), sturz ("Turdus pilaris"), sturzul cântător ("Turdus philomelos"), sturz de vâsc ("Turdus viscivorus"). Reptile și amfibieni: șopârla de câmp ("Lacerta agilis agilis"), gușter ("Lacerta viridis viridis"), șarpele orb ("Anguis fragilis"), salamandra de foc ("Salamandra salamandra"), tritonul comun transilvănean ("Triturus vulgaris ampelensis"), tritonul cu creasta ("Triturus cristatus"), broască râioasa bruna ("Bufo bufo
Defileul Crișului Repede - Pădurea Craiului () [Corola-website/Science/337134_a_338463]
-
ascunse-n omăt. Ah voi lente zile, aripi deasupra umbrarelor, ființe ce mă numiți cu o insistență plină de ape, stă memoria voastră în mine crucificată ca momeala de carne pentru pasărea-călău: se întunecă brusc și rămâne un miros de vâsc putrezit. Pete de rugină, seu aruncat pe cărbuni, pânzeturi acoperind porțelanuri împurpurate... Toate semnele apasă pe inima mea în vreme ce fiicele mele vorbesc în oglinzi, dar vârsta este ca vasul remușcărilor. Iată lichidul pe care urmează să-l bea buzele mele
ANTONIO GAMONEDA - Descrierea minciunii (Fragmente) by Dinu Flămând () [Corola-website/Journalistic/4808_a_6133]