469 matches
-
iar al Domniei sale anul 40 curgător, în luna noiembrie 8.” Și către leatul 1959, au venit tovarășii închinători la seceră și ciocan de le-au pus pe fugă pe maicile de la Mânăstirea Războieni. Credincioasele vârstnice au fost duse la Agapia, Văratec și Slatina, iar cele mai tinerele au primit sarcină de partid să viețuiască printre oamenii muncii. Patru maici au rămas aici fără port monahal, ca să poată îngriji sfântul lăcaș de parohie. În 1973, s-au făcut săpături arheologice și s-
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
viețuiască printre oamenii muncii. Patru maici au rămas aici fără port monahal, ca să poată îngriji sfântul lăcaș de parohie. În 1973, s-au făcut săpături arheologice și s-a restaurat mânăstirea. În 1990, cele patru maici și alte călugărițe de la Văratec au refăcut viața monahală de la acest osuar sacru. „Ne rugăm și Dumnezeu, prin Sfântul Său Ștefan cel Mare, ne trimite ajutor” Stareța Acachia Căuș păstorește 26 de măicuțe. Între liturghii și rugăciuni, ele lucrează în atelierele de croitorie, scultpură, de
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
mai apreciate obiective turistice din cadrul munților vulcanici sunt: Sfinxul din Oaș, o stâncă sculptată în andezit, cu aspectul unui chip de om; Vârfurile din Gutâi, interesante prin aspectul ruiniform și dispunerea lor în semicerc (Gutâiul Mare, Gutâiul Mic, Gutâiul Doamnei, Văratecul ș.a.); Creasta Cocoșului din Masivul Gutâi, un impresionant zid de andezite cu înălțimi între 5070 m și lungime de aproape 200 m, reprezentând un rest dintr-un corp vulcanic aflat la altitudinea de 1430 m; Coloanele de bazalt de la Detunata
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
Ștefan cel Mare, unde se găsește și mormântul marelui domnitor; Mânăstirea Dragomirna, cea mai înaltă din Moldova (42 metri) ș.a.. b) Subcarpații Moldovei (jud. Neamț), unde se remarcă mânăstirile Neamț (construită de Alexandru cel Bun), Agapia (pictată de Nicolae Grigorescu), Văratec, Secu, Bistrița, Petru Vodă ș.a. c) Subcarpații Getici, unde cele mai cunoscute sunt mânăstirile Tismana, Horezu (construită de Constantin Brâncoveanu), Cozia (construită de Mircea cel Bătrân) și Curtea de Argeș (ctitoria lui Neagoie Basarab). Sighișoara - studiu de caz Sighișoara este o cetate
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
Într-o seară Martinetti ne spuse că sosise momentul. Scrisoarea de provocare fusese trimisă bandei din Canaletto, iar ăia acceptaseră. Înfruntarea era prevăzută pe un teritoriu neutru, În spatele gării. Chiar În seara aceea, la nouă. A fost o după-amiază târzie, văratecă și vlăguită, cu mare agitație. Toți ne-am pregătit cu marafeturile cele mai Înfricoșătoare căutând bucăți de lemn ce puteau fi apucate mai cumsecade, umplându-ne cartușierele și ranițele cu pietre de diferite mărimi. Câte unul, dintr-o curea de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
Al. Dima este un stimul în frecventarea izvoarelor clasice ale culturii: în bibliotecă, la Teatrul 182 Național, la Operă, în sala de conferințe. Împreună cu un coleg încearcă să traducă din germană și rusă, adună material pentru o monografie a mănăstirii Văratec, coordonează un caiet literar al grupei de studenți filologi și începe să-și exerseze spiritul critic în parodie și epigramă. Toate aceste ocupații îl fac să mai uite de condițiile de subzistență destul de precare, de inerentele dezamăgiri sentimentale. Rămâne marcat
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
Al. Dima este un stimul în frecventarea izvoarelor clasice ale culturii: în bibliotecă, la Teatrul 182 Național, la Operă, în sala de conferințe. Împreună cu un coleg încearcă să traducă din germană și rusă, adună material pentru o monografie a mănăstirii Văratec, coordonează un caiet literar al grupei de studenți filologi și începe să-și exerseze spiritul critic în parodie și epigramă. Toate aceste ocupații îl fac să mai uite de condițiile de subzistență destul de precare, de inerentele dezamăgiri sentimentale. Rămâne marcat
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
priviri, la dispoziția privirii și răbdării clarvăzătorului care ar fi descifrat-o. În sumbre clipe de dor, nici o farmacopee nu este la fel de valoroasă ca simpla și reiterata Natură care, atentă la amăgitoarele chemări ale lui april, se revarsă, abundentă și văratecă, pe șesuri și În trecători. Educat de Înfrângeri, Ricardo a căutat solitudinea rurală și a dat fuga-fuguța la Avellaneda. Vechiul conac al familiei Montenegro și-a deschis larg În fața sa ușile cu vitralii și draperii. Amfitrionul, care e nespus de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
altă iubire. Că dragostea mă chinuește în zadar Iar tu iubit-o porți în gând pe-altcineva Mi-e dor de tine și-am să plâng, pân-am să mor Că nu-nțeleg de ce de mine nu ți-e dor? Văratec - sat 1988.
Roman?? ? ?Mi-e dor ...? by Denisa Rodica Teșu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84084_a_85409]
-
pași, miile de uverturi, se vor contopi cu pașii ei, iar ochii ei catifelați, Întâlnindu-i pe ai lui, Îl vor Îmbăta mai strașnic decât vinul. Până și visurile sale erau acum viori Îndepărtate, plutind ca sunetele estivale În văzduhul văratec. Camera era cufundată În Întuneric, cu excepția lucirii palide a țigării lui Tom, care ședea lângă geamul deschis. Închizând ușa după el, Amory a rămas o clipă cu spatele sprijinit de ea. — Hello, Benvenuto Blaine. Cum a mers azi publicitatea? Amory
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
reprezintă nume de refarinta în teologie, cultura și arta românească: Dan Zamfirescu - istoric, lingvist și critic, preotul Alexie Buzera - profesor și muzicolog, preotul Constantin Sarbu - director al Seminarului Neamț și vicar al Mitropoliei Moldovei și Bucovinei, maica Nazaria - stareța Mănăstirii Văratec, maica Eustochia Ciucan - stareța Mănăstirii Agapia, preot Gh. Dragulin - teolog cărturar, preot Gh. Izvoranu, preot Teodor Irimia - protopop de Iași, preot Gh.Bistriceanu, ș.a. După obținerea diplomei de absolvire a Institutului Teologic, Dragoș Bucescu, s-a înscris la cursurile de
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93296]
-
își imaginează chiar că i se oferă două femei deodată, astfel încât nici nu știe pentru care dintre ele să opteze: „Privirea mea nu se putea hotărî ca să aleagă între cele două. Una era misterul nepătruns, femeia nefemeie, fructul în pârg văratec, pe care, poate, nici o privire pângăritoare de bărbat nu l-a văzut în acea splendidă goliciune; cealaltă era Eva, care cu gura lacomă s-a înfruptat din misterul suprem al vieții, ca să se împlinească la anotimpul culesului într-un buchet
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
stat o armată vrăjmașă. Degeaba vă holbați așa, spuse el vizibil stînjenit de întîlnire. Nu dau o picătură nici lui Dumnezeu! Toată canistra e pregătită pentru decanul meu, care mi-a telefonat că trece mîine cu mașina pe aici spre Văratec. Așa căă... A desfundat butoiașul nea Lazăr? întrebă doctorul cu nările umflate. Da... dar m-a rugat să nu spun la nimeni, deoarece tot vinul vrea să-l țină pentru nunta nepoatei, răspunse Matei încet, ca să nu-l audă cumva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
fosta casă părintească, gospodarul l-a primit cu aceeași bucurie în suflet, de parcă iar fi tată sau frate. Știa că musafirul vine întotdeauna cu sacul plin de povești. I-a poftit pe toți să ia loc sub umbrarul de sub părul văratec din fața casei. Gelu, după ce sa uitat prin curte și grădină, i-a spus gospodarului Ion să trimită pe copilul lui mai mare, care are vreo doisprezece ani, să cheme pe verișoarele care mai trăiesc și sunt unele mai mari ca
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
și astfel să devin mai Înțelegătoare și mai tolerantă cu propria-mi condiție existențială. Am căutat pe internet, În mai multe rânduri, o adresă, un număr de telefon de la mănăstirea Agapia. De fapt, doream nespus de mult să poposesc la Văratec, acolo unde și-a petrecut ultima perioadă din viață Veronica Micle, marea iubire a poetului Mihai Eminescu. Aș fi vrut să “aflu “ câte ceva despre frământările ei din ultimele clipe petrecute pe acest pământ. Se apropia ziua de cincisprezece august, atunci când
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
nu mai plecam în gașcă, ca pe vremuri din uriașa Casă a Presei înconjurată de cârciumioare atractive. Iar la mânăstiri, unde se duce românul de Paști, chiar n-am mai ajuns din copilărie. (Din vacanțele cu ai mei la Mânăstirea Văratec, unde am învățat pe dinafară epitaful de pe mormântul Veronicăi Micle, naiv, licențios, macabru, cum vrei: „Când pulbere țărână de tine se alege / Căci asta e a lumii nestrămutată lege / Nimicul te aduce, nimicul te reia,/ Nimic din tine-n urmă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
săi după el, Mitsuhide urcă o scară de piatră cu trepte înalte. Tocmai când ai fi zis că urma o porțiune orizontală, treptele începeau din nou. Pe măsură ce urcau, verdele închis al chiparoșilor se întuneca și mai mult, iar violetul cerului văratec pălea spre seară. Simțeau apropierea nopții. Cu fiecare pas, simțeau pe piele scăderea bruscă a temperaturii; în vârful muntelui era simțitor mai frig decât fusese la poale. — Domnul Shoha vă trimite scuzele sale, îi spuse Gyoyu lui Mitsuhide când ajunseră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
amploare pe care a desfășurat-o în vara aceasta și anume realizarea câtorva interviuri cu monahii și monahiile ce au suferit în acea perioadă grea. Aceste materiale, ce urmează a fi publicate, au fost realizate la Mănăstirile Sihăstria, Agapia și Văratec, împreună cu Domnul Dan Daia, asistent cultural în cadrul Centrului Cultural Francez din Iași, și cu Părintele Dumitru Păduraru, redactor în cadrul Radio TRINITAS Iași. A urmat mesajul Domnului Adrian Lemeni, Secretar de Stat pentru Culte, transmis de Domnul Cezar Păvălașcu, prin care
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
trestii Apar domnitorii ai apei acestei, Cu aripi întinse o scutur și-o taie În cercuri murinde și brasde bălaie. Uimit cavaleriul cu pasuri pripite, Îmbla prin umbroase cărări nisipite; Dumbrava șoptește, isvoarăle sună, Așteaptă-n amestec vibrare de strună. Văratecul aer te-adoarme cu svonul... Cu dor Cavaleriul privește balconul. Cu frunze-ncărcatu-i și trec prin ostrețe Liane-nflorite în feluri de fețe. {EminescuOpIV 325} 25Iar papura mișcă de-al apei cutreer. În iarba înnaltă suspină un greer - Prin
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
rupt-o de fugă nebună, pribeagă? Sau mări subterane duc munții cu sine, Purtîndu-m-o frunză pierdută pe mine? {EminescuOpIV 328} Odată-ncă pintenu-nfige - aleargă!... De-odată... se schimbă în noaptea cea largă Privirea... Nainte-i o lume-i deschisă Cu aer văratec pe lunce de visă... Pe maluri de râuri ce scapără line, El vede castele cu arcuri senine De marmură albă ascunse-n dumbrave. În cer mișcă norii auritele nave... O muzică tristă, adînc-voluptoasă, Pătrunde-acea lume de flori și miroasă
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
prins a crește, spre Miază-Noapte, Poiana Țapului, Buștenii, Azuga, Predealul, iar spre Miază-Zi Comarnicul și Breaza. (...) Al doilea drum căutat, de pe vremuri, era valea Bistriței, cu plutașii ei. Locurile de popas erau salbele de mănăstiri, Neamțul și Secu, Agapia și Văratecul. (...) Al treilea drum al României vechi era acela al Dunării și al Mării, contopite, cu toate deosebirile și depărtările dintre ele, într’unul singur. Delta a crescut deodată în însemnătate și își are oaspeții pătimași și nelipsiți. Constanța cu stațiunile
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
de laudă au avut pentru el medici renumiți de atunci ca: Dr. Russ senior, dr. Philipescu, dr.col. Otremba, dr. Ciurea. Este medicul chemat de Valeria, fiica Veronicăi Micle, pentru a-i salva mama aflată pe patul de moarte la Văratec, unde s-a retras după moartea lui Mihai Eminescu, considerându-și viața fără sens. Din nefericire tentativa ei suicidală avea să reușească, intervenția doctorului Taussig fiind zadarnică. Dădea consultații la toată populația săracă a târgului cu atât mai mult cu
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
la casa lui N. Beldiceanu, unde, în prezența lui Ed. Gruber, Artur Gorovei și a altora, citește partea a IV-a din Amintiri din copilărie. 1889. La 15 iunie moare M. Eminescu, în casa de sănătate a doctorului Șuțu. La Văratec, la 3 august, același an, se stinge Veronica Micle. În ziua de 31 decembrie, în urma unei crize de epilepsie, în bojdeuca sa din mahalaua Țicăului, părăsește lumea aceasta și Ion Creangă. 1890. Ceremonia de înmormântare are loc la 2 ianuarie
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
Această relație de tinerețe a lor este confirmată de schița „La aniversară” publicată de M. Eminescu în 1876, în Curierul de Iași (unde eroii au această vârstă) și de jurnalul Veronicăi Micle din ultimele ei luni de viață, de la mănăstirea Văratec, unde pune poezii de tinerețe ale lui Eminescu specificând că-i sunt dedicate (poezii inexistente între manuscrisele actuale ale poetului, în stilul poeziilor sale de tinerețe, însă). Celălalt fragment face parte din seria lungă ( pe care iarăși n-am urmărit
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
august 1889, în preajma Veronicăi Micle la Târgun Neamț când ea se va stinge din viață. Povestește Maica Fevronia, călugărița care a stat cu ea până în ceasul morții: „într-o seară, după ce umblase toată ziua hai-hui prin pădurile de brad ale Văratecului, fără să prânzească, o văd în amurg că sosește obosită, palidă, cu ochii împăienjeniți, deabia putând să mai urce cele câteva scări, și cade zdrobită pe o canapea care era în cerdac.” Ea își revine și-și continuă plimbările. În
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]