14,859 matches
-
groasă, nervoasă: − Plecați de aici, pușlamalelor, că pun bățul pe voi! Fetele pleacă speriate, dar au timp să stropească ușa cu ketchup. La casa următoare se aude vocea unei femei: − Săriți, hoții! Șo pe ei, Grivei! Fug și de aici, vărsând ulei pe prag. La a treia casă, ușa se deschide și iese o babă. La vederea fantomei și a vrăjitoarei, baba cade ca un butuc, leșinată. − Fugi, c-am omorât baba! strigă Lucy speriată. În drum spre casă, prin întunericul
Minunatele aventuri ale lui Lucy și Shelley by Maria Elena Lebădă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1680_a_3086]
-
de epurare. Această modalitate nu respectă normele de igienă și se aplică pentru situații limită (mici colectivități). Totalitatea apelor colectate de rețeaua de canalizare se numesc ape de canalizare, iar transportul lor se face în aval de teritoriul canalizat fiind vărsate într-un curs de apă natural numit receptor (emisar), după o prealabilă tratare. Această operație se realizează în cadrul unor construcții și instalații speciale grupate într-o stație sau uzină de tratare a apelor uzate (de epurare). Se numește canalizare ansamblul
Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
-
paralelă sau etajată (figura 1.3) este specifică localităților a căror relief se prezintă sub formă de terase separate cu diferență de nivel între ele și care sunt cvasiparalele cu emisarul. Fiecare terasă este prevăzută cu un colector secundar ce varsă apele în colectorul principal, a cărui traseu este oblic și conduc apele în stația de epurare. Schema ramificată (figura 1.4) este specifică localităților mici, nesistematizate, fiind alcătuită dintr-un colector principal ce interceptează apele pe ambele părți. Schema radială
Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
-
evacuate la suprafață prin rigole. La deversarea în cursul de suprafață trebuie prevăzute minim un desnisipator și un separator de grăsimi și uleiuri. De asemenea și la industrii se recomandă sistemul separativ, apele convențional curate (de spălare, răcire, pluvialeă se varsă direct în emisar, iar apele uzate industriale sunt trimise în rețeaua publică de canalizare după o prealabilă preepurare. 1.4.3. Sistemul mixt Sistemul mixt reprezintă o combinație între cele două sisteme de canalizare prezentate anterior (sistemul unitar și cel
Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
-
să-ți spun eu mai departe ce se întâmplă. E tot noapte. Noapte în Al-Isbili. Așa se numea atunci Sevilla. Poarta mare, de lemn, alunecă în lături. Tariq așteaptă. Pielea lui e plină de zbârcituri și afundată în ciupituri de vărsat. Ahmet atinge podeaua cu fruntea și așteaptă și el. Răcne tele. Furia. Spaima. Goana. Așteaptă muțenia femeilor cu ochi mari, care nu vor apuca să strige, galopul lui în întuneric, drugul greu, care nu va mai cădea în urma lor, capul
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
rânduri, printre gânduri, printre lozinci, printre clișee, o să vezi că avea sprâncenele negre și stufoase, aproape unite, că ochii îi erau smoliți și pielea tuciurie, că barba creștea albă, ceea ce făcea din chipul lui mâncat nu de păduchi, ci de vărsat, o adevărată geografie cu hăuri, cu genuni de păduri negre și de zăpadă cocoțate pe coame și spinări de pomeți și arcade. Avea obrazul stâng despicat de sabie și lobul urechii lungit de greutatea unui cercel purtat ani de zile
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
pe celălalt, nerăbdători să să întîlnească și totuși nepregătiți să trăiască regăsirea atît de curînd? Care a fost primul lor gest, primul lor gînd, întîiul cuvînt? ... Veți crede, poate, că s-au repezit unul spre celălalt, strigînd de bucurie și vărsînd lacrimile regăsirii?! ... Că s-au așezat sub o coroană deasă de stejar bătrîn, feriți de potop, nemaiprididind să-și povestească unul celuilalt întîmplările vieților despărțite? Așa mi-aș fi imaginat și eu. Și totuși... Nefericit destin care-i separase atît
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
360 km2 și lungimea de 675 km. Debitul mediu multianual variază între 92 m3/s la intrare și 104 m3/s la ieșirea din județ, aportul principal fiind al Jijiei. În zona comunei Lespezi, Siretul colectează pâraie precum Sirețel (se varsă în Siret la sud de satul Lespezi) și Buda (confluează cu Siretul la nord de satul Lespezi). Scurgerea medie anuală a Siretului la Lespezi este de 33,2 m3/s, iar scurgerea medie specifică de 4,7 litri/s/m2
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
când furia, când resemnarea, când plânsul, când curajul și iar furia. Întârziase binișor la serviciu. Se ridică de pe trepte și o porni aiurea pe maidan bombănind pe înfundate. I se făcuse rău de la stomac și îi venea îngrozitor de tare să verse. Se apucă cu ambele mâini de un copac și stătu așa o vreme până se simți în stare să o pornească iar. Zilele se scurgeau ca melcii. La fel și domnul Avram. În săptămâna care trecuse, nu mâncase mai nimic
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
colțul străzii, pentru un Martini cu gheață și o feliuță de lămâie sau o măslină verde, în funcție de dispoziția barmanului Florin. Până într-o zi când viața Melaniei refuză categoric să se mai declare mulțumitor de confortabil între cei patru pereți, vărsă un ocean de lacrimi țspre disperarea lui Dumi trescu, care de data asta n-o mai iertă și o dădu în judecată) și chiar se aruncă de la etaj rupându-și două coaste și mâna stângă. Și asta numai pentru că, știut
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
viață este speranța că într-o bună - dar ce spun eu „bună“? - MINUNATĂ zi, vom... Vom ce, idiotule? se apostrofă Gigi Pătrunjel, disperat. E limpede că nu ești în stare. Stai locului. Nu te mai foi atât. Na, că ai vărsat cafeaua în pat. Chiaunule! Tu ce-ți imaginezi? Că don’șoara o să citească scrisorica ta și o să pice pe spinare de emoție? Gigi Pătrunjel - marele cuceritor. Ce să-ți spun... Ai și-un nume de războinic, ceva de speriat! Trecut
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
Era clar că nimerise într-un film cu efecte speciale, că din clipă în clipă o să apară un fel de combinație între Stalone și Schwartzenegger, combinație care o să-i zboare cre ierii făcându-i, de altfel, un mare serviciu. Își vărsă toată fierea pe trotuar și porni în josul aleii încercând să recunoască ceva care să-l conducă spre casă. Ajunse înspre dimineață în fața blocului. Poarta verde de vizavi scârțâia lovindu-se de rama gardului. Ceva i se zbătu lui Gigi Pătrunjel
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
Îi era frică să deschidă ochii pentru a nu risipi vraja, dar voia să știe cine e acel bărbat misterios care îi anihilase voința. Ridică privirea întâlnind ...o mască albă, în locul unui chip de bărbat. Tresări speriată deschizând ochii și vărsă cafeaua fierbinte pe ea. Leagănul se oprise din mișcarea lui lentă și nici nu simțise când. Sări repede, îndepărtând bluza de piele pentru a nu fi atinsă de lichidul fierbinte. Atentă să nu verse și cafeaua care îi mai rămăsese
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
bărbat. Tresări speriată deschizând ochii și vărsă cafeaua fierbinte pe ea. Leagănul se oprise din mișcarea lui lentă și nici nu simțise când. Sări repede, îndepărtând bluza de piele pentru a nu fi atinsă de lichidul fierbinte. Atentă să nu verse și cafeaua care îi mai rămăsese, scutură bluza pentru a îndepărta măcar o parte din lichidul care lăsase o pată mare, maro, pe roșul acesteia. Un fluture alb se așeză pe marginea căniței din mâna ei. Se opri din scuturatul
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
o carte!. Oamenii ajută plantele să iasă din pământ, să rodească, în vreme ce plantele ajută oamenii să rămână pe pământ, să viețuiască. Mai firesc ar fi să-l plângem pe aproapele nostru cât este în viață, iar nu când moare! Mulți varsă lacrimi și pentru vii și pentru morți de ochii lumii.... Dumnezeu a creat plantele, animalele și făpturile umane, să-și fie de folos unele celorlalte. De-am ști cât de grele și anevoioase sunt unele începuturi și cât de pline
MINIME by COSTANTIN Haralambie COVATARIU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1685_a_3002]
-
petiționar, Materia. Da, de aici. Nimic din astea care se aduc de la Paris și alte prosteli de stil; adevărul, adevărul mereu. Dacă ai fi mare, fiul meu, ți-aș explica cum apare vâna din plasma germinativă. Materia, sufocată, începe să verse lacrimi. Și acum când Carrascal se consideră satisfăcut, mergând de grabă la don Fulgencio, primește o nouă surpriză. Copilului nu-i lipsesc calitățile de observator, cum se vede spune maestrul, dar nu văd de ce ai fi avut de zis asta
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
delante. Yo pensé que no hallara consonante.32 ............................................................... Dar consoane nu trebuie să-mi lipsească, și în ultimă instanță, voi merge la asonanță 33 sau la vers liber. Căci dacă e vers liber, sau alb cum alții îl numesc, blank verse, de ce nu avem de asemenea proză liberă sau albă? În numele a ce trebuie să ne înhămăm la amenințătorul jug al logicii care împreună cu timpul și spațiul sunt cei trei răi tirani ai spiritului nostru? În eternitate și infinitudine visăm la
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
fream?ț, ce mai zbucium! Codrul clocoti de zgomot ?i de arme ?i de bucium ". „ Pan 'ce izvor?sc din veacuri stele una cate una ?i din neguri, dintre codri, tremurând s arăt? luna... Doamna m?rilor ?-a nop?îi vărs? lini?te ?i somn ". În aceste trei secven?e ale poemului, codrul apare În aceast? unic? ipostaz? de „prieten" ocrotitor, participând la suferin?ele, bucuriile ?i victoriile celor pe care Ii ad? poste?te. Mitul codrului se identific? În universul
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
i-a fost sfîrșitul, pricepi? Dacă nu aveam pasiunea asta a teatrului, poate ar fi scăpat. O pasiune vană, ca a unui surd pentru operă! A văzut zeci de prinți înfigînd spada în zeci de regi și sute de conți vărsînd sîngele a mii de marchizi, fără să-i treacă prin cap că o spadă e un obiect tăios! Îl interesa "morala": Na! (Apasă și mai mult mînerul spadei, Charles se clatină cu fotoliu cu tot). TOREADORUL: Isprăvește! (Se crispează de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
slăbește din ochi victima, numită Sophia. Și nu are nici cea mai mică idee cum o cheamă. E deja ridicol. Trece printre oameni care vorbesc și râd și-și ține paharul ridicat sus de tot, ca nu cumva să-l verse pe spatele vreunei doamne îmbrăcate în rochie elegantă, și apoi să fie nevoit să-și ceară scuze toată seara. Încă doi pași. Gata. A ajuns. E în spatele ei. Stă. Ce situație im be cilă. Stă ca un papagal în colivie
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
că e curvar, bețiv, nebun, la o femeie că e curva, bețiva, cheltuitoare. Am explicat că nu am fost văzut de nimeni beat în șanț și e clar că nu sunt întreg la minte în sensul mârlanilor care mănâncă și varsă la closet rezultatul, beau și curvesc; am ceva, de vreme ce am cercetări științifice, conduc proiecte și fac bani. I-am explicat că așa cum ma bârfește ea, așa e și ea bârfita, căci e profesoară, frumoasa și multe ar vrea să o
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
de apă :pârâul Simila,râul Bârlad,pârâul Vărămizoaia și pârâul Valea Seacă. Pictorul N.N.Tonitza a imortalizat pe pânză cursul mijlociu al pârâului Valea Seacă,pârâu ce trece pe sub Podul Verde,pe sub Podul de Piatră,pe sub Podul Pescăriei și se varsă în râul Bârlad. In apropiere se găsesc Galeriile de Artă ce-i poartă numele. Aceste galerii reprezintă o oază de cultură într-o zonă sistematizată din centru. Lucrările plastice dau farmecul simezelor în fiecare săptămână pentru iubitorii de artă. Turistul
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
după ce mi-a explicat în cuvinte puține că nu mă poate eutanasia, a țipat spre bucătărie să se prepare un suc de roșii „natur“, și anume „două roșii mari desco jite, pasate“, cum am auzit-o ordonând, în care a vărsat viguros și autoritar o sută de votcă și un strat gros de piper. Remediul a fost atât de eficace, încât am rămas o vreme privind în gol, topit de acea fărâmă de umanitate. Spre seară, durerea s-a retras suficient
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
pe masă: — Parcă ai avea opt sute de ani! A continuat să mănânce ostentativ cu mâinile și să-și bage cu ți tul în gură, clefăind zgomotos și uitându se pro vocator în jur. Ca s-o îmbunez, la cafea am vărsat o parte din zahăr în solnița rămasă pe masă, dar abia i-am smuls un zâmbet condescendent. La plecare am lăsat un bacșiș laș aceluia dintre chelneri care îmi remarcase manevra cu zahărul. încă un loc pe care am să
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
multe. Când beam ceai împreună seara - ceai verde adevărat, făcut din pumni de frunze uscate, nu pliculețe cu pulbere - insista că ceainicul de porțelan trebuie mai întâi opărit pe dinăuntru cu puțină apă clocotită. — Uite așa, îmi tot arăta exasperată, verși un pic de apă, îi dai o mișcare circulară, rapidă, să se încălzească în interior, după care arunci apa și imediat pui frunzele și torni peste ele apa cealaltă. — De ce? întrebam descurajat. — Așa se deschide aroma frunzelor. Draci, era incapabilă
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]