12,807 matches
-
au trecut, au venit bătrânețile cu greutățile ei. A început războiul, băieții au fost luați pe front. El a rămas numai cu baba lui, așa cum au rămas toți bătrânii satului. Ordonanța Petrache B....ă Petrache se trezea de dimineață, mulgea vacile, făcea curat în șură, ducea vitele până la Călina în mijlocul pădurii. Le dădea la apă în Călina, căci așa se numește acel râuleț de la marginea pădurii acum. Le tăia vâsc cu securea, iar după ce mâncau bine vitele le aducea acasă, le
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
vârstă decât el, mai înaltă, mai grasă, cu o față lungă, neagră și încruntată la figură, de-ți venea să tot fugi de ea. Cu alte cuvinte mânca pui cu tot cu pene. Dar ce să-i faci, dacă are boi și vaci ... Mai e și singură la părinți, ca Fecioara între sfinți. Și hectare șaisprezece, când o vezi rămâi rece. Și Sofrani, atâta are, doar se vede că e mare ... nu-i de glumă, pământul negru face pâinea bună. Și a făcut
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
cu picioarele ca jugul boilor. A venit colectivul, Chimircan a ajuns mare brigadier la C.A.P., el ponta, el tăia, el spânzura. Și cum fiecare își dorea o văcuță lângă căsuță, tot așa și ai mei aveau o coajă de vacă, dar strânsură mai greu. Combine pentru grâu nu erau pe atunci, grâul se aduna cu secera. Am mers și noi cu mama, adică eu și cu fratele meu, și am prins o bucată de secerat, unde grâul avea măzărică, ca să
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
pe atunci, grâul se aduna cu secera. Am mers și noi cu mama, adică eu și cu fratele meu, și am prins o bucată de secerat, unde grâul avea măzărică, ca să-i tăiem spicul și miriștea s-o cosim pentru vacă. Tata era la serviciu la sanipid - la omorât păduchii, că erau pe atunci și păduchi și venea acasă seara. Mai în preajmă se afla la secerat Arghir, fratele tatei. Am secerat noi așa o zi, iar a doua zi, pe când
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
vin și multe altele, răspunsul lui era: La anu, bădie, la anu! Armata a făcut-o la marină în timpul celui de al Doilea Război Mondial, întorcându-se acasă sănătos. Într-un an, mai bine zis într-o primăvară, avea o vacă mai slabă care a iești din ogradă, iar el, supărat, a înjurat-o: ciapa mă-ti! Eu aștept să te întremezi să ar cu tine, iar tu umbli pe drumuri nebună?... A doua zi vaca lui a murit când el
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
într-o primăvară, avea o vacă mai slabă care a iești din ogradă, iar el, supărat, a înjurat-o: ciapa mă-ti! Eu aștept să te întremezi să ar cu tine, iar tu umbli pe drumuri nebună?... A doua zi vaca lui a murit când el se afla pe ogor la arat, după ce a tras câteva brazde. Dar cu calmul lui a trecut ușor peste acest necaz. La bătrânețe avea o hernie cât un pumn ce i se urca și cobora
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
i-a bătut și i-a umilit luându-le toate bunurile adunate de generații întregi. Pe unii ucigându-i în bătaie, pe alții întemnițându-i pe viață. Prin urmare, motorul cu aburi și batoza au fost luate la colectiv. Boii, vacile, caii, oile, caprele, carul, grapa, plugul, toate au fost luate la colectiv. Și pământurile au fost luate la colectiv. Așa se face că, o dată cu deposedarea țăranului de toată agoniseala de ani și ani, m-a deposedat și pe mine, ca
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
porumbă pe care o chema Dumana, ce era înjugată în partea de către om, iar pe cealaltă o chema Florica și era înjugată în partea dreaptă, adică în brazdă. Pe Florica o avea tata de la Hanganu, om cu credință în Dumnezeu. Vaca i-a fătat lui tata doi viței, așa cum i a spus Hanganu lui tata: Să știi că asta are să fete tot câte doi viței că-i rasă bună!, dar vezi, colectivul a spulberat orice speranță de mai bine. La judecătorul
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
pătrunderea porcilor pe izlaz; 11 sate interziceau pătrunderea animalelor care nu erau în proprietatea obștenilor, altele percepeau o taxă; un sat prevedea obligația de a ține animalele la munte, pe izlaz putând fi aduse la păscut doar vitele trăgătoare și vacile de lapte; cinci sate prevedeau ca cel care nu are animale să fie despăgubit în bani de către obște. Noile reguli erau poate prea detaliate pentru a fi respectate dintr-odată de comunități, care erau obișnuite cu accesul liber la sistemele
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
ce și închipuie muscalii? Că ăia tolerează să stai în calea lor? Ăia s-au învățat, anglo-saxonii, să fie stăpânii lumii — și muscalii zic niet! Ei asta-i... Păi hai să ne batem! I-am asemănat odată pe ruși cu vacile care dau douăzeci și cinci de kile de lapte pe zi și apoi se baligă în șiștar. Rușii sunt la fel de imperialiști ca Germania lui Hitler. Dar ei nu spun asta. Rușii sunt mai perfizi. Când te ocupă și te declari de acord
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
să trăiască singuri. Dar ei au o superioritate față de mine. Sunt foarte invidios pe elefant și pe măgar: ei mor singuri. Se izolează când mor. Moartea măgarului e cea mai glorioasă. Prinții și regii mor în fața asistenței: mor ca niște vaci... Sunt neliniștit de bătrânețe și însingurat. Am un regret: că nu m-am însurat, să am și eu un copil. Chiar dacă sunt niște javre, copiii, dar oricum... Sunt carne din carnea... sunt javre din carnea ta. Așa o fi vrut
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
ortodox și militarist. Părerea mea este următoarea: trebuie să ne înmulțim ca sardelele, să ne înarmăm până-n dinți și să terminăm cu popoarele limitrofe, căci n-au ce căuta în Europa. Visul meu e ca fiecare babă română să mulgă vaca cu cască militară pe cap. Eu nu sunt orgolios deloc. Dar dacă cineva mă calcă pe nojițe, mi-aduc aminte ce-am fost. Toată viața am dorit să ajung în clanul conducător, pentru a face oamenilor binele cu carul... Treisprezece
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
Începuse fermierul discuția În timp ce-i făcuse un semn, să-l urmeze ceva mai separat de ceilalți muncitori. Mai știu și că ai o casă de copii. Eu aș avea nevoie de un om de Încredere, la mașina automată de muls vacile dar, asta Înseamnă că fie vară fie iarnă, trebuie să fii prezent. Am un om priceput acolo dar este mult de muncă. Apoi laptele trebuie dus la centru, omul nu le poate face singur pe toate. Pentru muncitorii permanenți, am
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
lor niște struguri dar, i-a biruit somnul. Veste mare, nevastă! Spusese omul În grabă. Plecăm din cocioaba asta cât de curând. S-a Îndurat Bunul Dumnezeu și de noi. Ne mutăm la ferma din satul vecin, o să lucrez la vaci, o să l ajut pe cel ce se ocupă de mulgătoarea automată și primim și două camere În barăcile pentru muncitorii permanenți. O să ducem laptele la centru, avem grijă de vite...ce zici? Tu cu casa, eu cu vacile și ce
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
lucrez la vaci, o să l ajut pe cel ce se ocupă de mulgătoarea automată și primim și două camere În barăcile pentru muncitorii permanenți. O să ducem laptele la centru, avem grijă de vite...ce zici? Tu cu casa, eu cu vacile și ce o mai fi de facut. Or să meargă copiii noștri la școală femeie. Asta-i o adevărată minune, reușise să articuleze sarmana femeie, numai rugăciunile lui Ionuț săracul de el...uite că au fost ascultate. Copil bun și
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
carnea de pasăre de pe piață. Se observă că avem la producția de lapte de oaie și lână scăderi care vin să confirme diminuările efectivelor de ovine. Privind tabelul care ne înfățișează producția anuală obținută observăm că producția de lapte de vacă este în progres deși am văzut că efectivele de bovine sunt in scădere accentuată. Această situație demonstrează, pe de o parte, inadvertențele în ceea ce privește numărul de animale declarate și producția obținută, iar pe de altă parte creșterea randamentului la diverse rase
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
și-a imaginat, pas cu pas, cărarea ce duce în vîrful dealului și, de acolo, la cetate. Ajuns la gardul cu care, din porunca domnului Nicanor, erau împrejmuite toate ruinele, pentru a nu se prăvăli cumva bolovani peste oi sau vaci, s-a oprit. S-a oprit ca să judece și să vadă ce e de făcut, nu de altceva. Și, uite-așa, cu multă răbdare și pricepere, Virgil a pregătit în noaptea aceea întregul plan de descoperire a comorii. Era sigur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
treabă, fără îndoieli și fără mofturi! Primul contact l-a luat Virgil, în dimineața aceea, cu Vlad. L-a găsit în curtea casei, supărat și cu ochii roșii. A plîns, gîndi Virgil. Înseamnă că iar îl trimite maică-sa cu vaca la pășune. Și rămase încremenit în poartă. Ce vrei? îl întrebă Vlad bosumflat. Virgil dădu din cap, deznădăjduit că încă de la început se ivesc piedici grele. Știau cu toții că fără Vlad nu se putea porni o expediție atît de importantă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
grele. Știau cu toții că fără Vlad nu se putea porni o expediție atît de importantă. Tu nu vezi?! continuă Vlad arătîndu-i plasa în care maică-sa îi pusese de mîncare pentru prînz și făcu semn spre șura de unde tocmai ieșea vaca. Nea, haram! puse punct la toate glasul mamei lui Vlad. Ca tras de o funie nevăzută, Virgil s-a trezit deodată lîngă Vlad. Trebuia să facă tot ce era cu putință pentru a-l convinge să meargă după comoară. Mergem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
s-a trezit deodată lîngă Vlad. Trebuia să facă tot ce era cu putință pentru a-l convinge să meargă după comoară. Mergem azi, Vlad! Altfel sîntem pierduți! Cum? Tu vrei să nu mă mai primească acasă? Du mai repede vaca! se auzi porunca mamei. O duc, mamă, o duc! Ce mai vrei?! răspunse înțepat Vlad. Tocmai atunci îi veni și lui Virgil ideea salvatoare. Duse un deget la tîmplă și spuse cu toată convingerea: Oricum trebuie să mergem! Luăm și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
se auzi porunca mamei. O duc, mamă, o duc! Ce mai vrei?! răspunse înțepat Vlad. Tocmai atunci îi veni și lui Virgil ideea salvatoare. Duse un deget la tîmplă și spuse cu toată convingerea: Oricum trebuie să mergem! Luăm și vaca! Așteaptă-ne pe șes, lîngă pădure. Eu mă duc să-i anunț și pe ceilalți și aducem noi tot ce trebuie. E clar? Și ieși pe poartă ca o săgeată. Vlad n-a mai apucat să spună nimic. Cîteva clipe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
E clar? Și ieși pe poartă ca o săgeată. Vlad n-a mai apucat să spună nimic. Cîteva clipe nici n-a fost în stare să respire măcar. O ciudă cumplită puse stăpînire pe el... Cum, adică, să ia și vaca?.:. Să rîdă toți de el?... Și apoi, pînă acolo, sus, aveau de mers aproape un ceas... Iar sus... ce va paște vaca printre ruine și bolovani? Uf, vaca asta! răbufni el distrus. Și totuși... ideea lui Virgil era foarte bună
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
fost în stare să respire măcar. O ciudă cumplită puse stăpînire pe el... Cum, adică, să ia și vaca?.:. Să rîdă toți de el?... Și apoi, pînă acolo, sus, aveau de mers aproape un ceas... Iar sus... ce va paște vaca printre ruine și bolovani? Uf, vaca asta! răbufni el distrus. Și totuși... ideea lui Virgil era foarte bună. Era singura care-l putea scoate din necaz. Iar ceilalți vor înțelege și vor accepta această rezolvare. Nea, slăbătură! Ieși pe poartă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
O ciudă cumplită puse stăpînire pe el... Cum, adică, să ia și vaca?.:. Să rîdă toți de el?... Și apoi, pînă acolo, sus, aveau de mers aproape un ceas... Iar sus... ce va paște vaca printre ruine și bolovani? Uf, vaca asta! răbufni el distrus. Și totuși... ideea lui Virgil era foarte bună. Era singura care-l putea scoate din necaz. Iar ceilalți vor înțelege și vor accepta această rezolvare. Nea, slăbătură! Ieși pe poartă puțin mai luminos la chip. Aproape
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
-l putea scoate din necaz. Iar ceilalți vor înțelege și vor accepta această rezolvare. Nea, slăbătură! Ieși pe poartă puțin mai luminos la chip. Aproape fără să-și dea seama apucă din mers și coada unui hîrleț și porni în urma vacii tîrîndu-l după el. Virgil ajunse într-un suflet la poarta Ilincăi. Fără Ilinca putea să găsească o sută de comori și altele pe deasupra, că tot n-ar fi avut nici o valoare. S-a urcat pe gard și s-a uitat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]