1,075 matches
-
de carafă a cordului. Cardiomegalia, variabilă în severitate, este prezentă întotdeauna. Pediculul vascular al cordului este slab reprezentat. Vascularizația pulmonară este normală sau redusă. Ecocardiografia - reprezintă modul cel mai frecvent de diagnosticare a bolii Ebstein. Poziționarea anormală spre apex a valvulei septale tricuspide cu mai mult de 8 mm, combinat cu aspectul elongat (în pânză de corabie) al valvulei anterioare, confirmă diagnosticul [10]. Cateterismul cardiac și angiocardiografia - necesare pentru evaluarea presiunii în artera pulmonară și a indicatiei pentru derivație cavopulmonară bilaterală
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU SUCIU () [Corola-publishinghouse/Science/92072_a_92567]
-
Vascularizația pulmonară este normală sau redusă. Ecocardiografia - reprezintă modul cel mai frecvent de diagnosticare a bolii Ebstein. Poziționarea anormală spre apex a valvulei septale tricuspide cu mai mult de 8 mm, combinat cu aspectul elongat (în pânză de corabie) al valvulei anterioare, confirmă diagnosticul [10]. Cateterismul cardiac și angiocardiografia - necesare pentru evaluarea presiunii în artera pulmonară și a indicatiei pentru derivație cavopulmonară bilaterală (presiunea AP<16 mmHg), precum și pentru evaluarea performanței cardiace. La pacienții peste 40 ani - screening al arterelor coronare
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU SUCIU () [Corola-publishinghouse/Science/92072_a_92567]
-
cardiacă dreaptă, - episoade de embolii paradoxale, - aritmii supraventriculare recurente și ireductibile la tratament medical sau ablație transcateter. - cardiomegalia este prezentă (ICT peste 65%) la asimptomatici. Tratamentul chirurgical: corecția chirurgicală implică : - plastia (repararea) valvei tricuspide - procedeu Danielson (clasic) sau Carpentier (mobilizarea valvulei anterioare atașată la peretele ventricular, reinserția valvulei la nivelul inelului și aplicarea unui inel de anuloplastie) [3], - plicaturarea chirurgicală a porțiunii atrializate a ventriculului drept prin procedeu Danielson (orizontal, paralel cu inelul tricuspidian) [13] sau Carpentier (plicatura longitudinală - care se
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU SUCIU () [Corola-publishinghouse/Science/92072_a_92567]
-
supraventriculare recurente și ireductibile la tratament medical sau ablație transcateter. - cardiomegalia este prezentă (ICT peste 65%) la asimptomatici. Tratamentul chirurgical: corecția chirurgicală implică : - plastia (repararea) valvei tricuspide - procedeu Danielson (clasic) sau Carpentier (mobilizarea valvulei anterioare atașată la peretele ventricular, reinserția valvulei la nivelul inelului și aplicarea unui inel de anuloplastie) [3], - plicaturarea chirurgicală a porțiunii atrializate a ventriculului drept prin procedeu Danielson (orizontal, paralel cu inelul tricuspidian) [13] sau Carpentier (plicatura longitudinală - care se afirmă că păstrează fiziologia ventriculului drept) [14
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU SUCIU () [Corola-publishinghouse/Science/92072_a_92567]
-
contractilității ventriculare stângi. INSUFICIENȚA MITRALĂ ACUTĂ, COMPLICAȚIE A IMA Din pacienții cu IM acut 0,4-5% decedează în urma insuficienței mitrale, severe, produsă de ruptura totală a mușchiului pilier. Decesul apare la câteva ore de la evenimentul acut pe măsură ce una sau ambele valvule devin incompetente. De asemenea, mai puțin frecvent, este posibilă detașarea unuia sau a mai multor capete ale mușchiului piplier (cel postero-medial mai frecvent). Mușchiul papilar posteromedial este cel care se rupe cel mai frecvent. În aproximativ 20% din cazurile de
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
corzilor tendinoase pe fondul unei cardiopatii ischemice. În majoritatea cazurilor, în timpul producerii IM acut, ischemia mușchiului papilar este insuficientă pentru a produce ruptura acestuia, însă el devine progresiv fibrotic, necontractil, subțire și alungit (disfuncțiile de mușchi papilar). Apare apoi prolapsul valvulei intacte. Acesta pare a fi mecanismul patogenic la în 50% din pacienții la care intervenția chirurgicală se realizează sub 2 luni de la IM acut și în aproximativ 80% din cei la care intervenția se realizează la un interval de timp
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
un anevrism ventricular. În cazul existentei unei disfuncții a mușchiului papilar, gradul insuficienței mitrale reflectă gradul disfuncției papilare și a alungirii acestuia. Din cauza apariției anevrismului ventricular apare o scurtare relativă a corzilor tendinoase sau•alterarea alinierii mușchilor pilieri și a valvulelor. Insuficiența mitrală cronică la bolnavii cu cardiopatie ischemică poate apare prin ischemia relativă a mușchiului piplier. Această ischemie poate fi produsa periodic de crizele de angină care treptat scad contractilitatea mușchiului papilar, ducând la insuficiență mitrală reversibilă care poate fi
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
prezent preferându-se intervenția reparatorie cu excepția următoarelor situații: 1. Insuficiența mitrală acută ca o complicație a unui IM acut, când înlocuirea valvulară este realizată pentru obținerea unei valve competente. 2. Insuficiența mitrală cronică ischemică prin ruperea inserțiilor cordajelor tendinoase de valvulă anterioară sau mai mult de jumătate din valvula posterioară. Când se alege varianta reconstructivă, în lipsa stărilor patologice specifice cum ar fi ruptura corzilor tendinoase sau a mușchiului pilier, se preferă anuloplastia cu inel. Dacă ruptura cordajelor este sub 1/2
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
1. Insuficiența mitrală acută ca o complicație a unui IM acut, când înlocuirea valvulară este realizată pentru obținerea unei valve competente. 2. Insuficiența mitrală cronică ischemică prin ruperea inserțiilor cordajelor tendinoase de valvulă anterioară sau mai mult de jumătate din valvula posterioară. Când se alege varianta reconstructivă, în lipsa stărilor patologice specifice cum ar fi ruptura corzilor tendinoase sau a mușchiului pilier, se preferă anuloplastia cu inel. Dacă ruptura cordajelor este sub 1/2 la valva posterioară, se practică anulopastie asociată cu
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
înlocuirea valvei mitrale, cu sau fără BAC; 5 pacienți au decedat în spital. Din acest lot, la 28 de pacienți s-a practicat și BAC; între 1977 și 1981, tot la UAB la 51 de paciență s-a realizat înlocuirea valvulei mitrale și BAC, cu 8 decese intraspitalicești. Această mortalitate este mai mare comparativ cu cea din înlocuirea valvulară mitrală ca urmare a afecțiunii reumatismale sau a prolapsului de valva mitrală. Radford și colab. au evidențiat faptul că fracția de ejecție
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
prin dilatarea VS. B. SINDROMUL CLINIC AL VALVULOPATIILOR Valvulopatiile sau cardiopatiile valvulare reprezintă un capitol important al patologiei cardiovasculare. Ele sunt afecțiuni cardiace al căror substrat e reprezentat de o tulburare a funcției de supapă a uneia sau mai multor valvule cardiace (defect valvular). Etiologia valvulopatiilor cronice este multiplă, cele mai frecvente cauze fiind reumatismul articular acut (RAA/RSB = Reumatismul Sokolski Bouillaud), sifilisul, malformații congenitale, ateroscleroza. În ultimii ani, în țările dezvoltate etiologia reumatismală este în netă scădere crescând numărul celor
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
9.7); - Ecocardiografie - valvă mitrală fibrozată, Doppler color vizualizează și cuantifică regurgitația. PROLAPSUL VALVEI MITRALE Prolapsul valvei mitrale este un sindrom caracterizat prin prolabarea (deplasarea anormal de amplă spre AS) în timpul sistolei (când valva mitrală este închisă) a uneia/ambelor valvule mitrale, datorită pânzei valvulare în exces și/sau slăbirea aparatului de susținere subvalvular [10]. TABLOU CLINIC Prolapsul valvei mitrale apare mai frecvent la femeile tinere. Majoritatea bolnavilor cu prolaps de valvă mitrală prezintă simptome nespecifice, fără legătură cu boala. Semne
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
ischemia de mușchi papilar posterior, se accentuează la efort; tulburările de ritm sunt rare dacă nu există și insuficiență mitrală; - Ecocardiografie: mod M - prolabarea posterioară „în hamac” a valvei mitrale posterioare, telesistolic > 3 mm, holosistolic > 5 mm; 2D - una/ ambele valvule depășesc planul inelului de inserție spre AS, punct de cooptare a valvelor: deplasat spre AS. STENOZA AORTICĂ Stenoza aortică (S.A.) reprezintă un obstacol pe calea de ejecție a ventriculului stâng, obstacol ce poate fi valvular, subvalvular sau supravalvular. SA poate
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
mărită; - Jugulogramă: unde a, c și v foarte ample, cu platou sistolic [10]. STENOZA PULMONARĂ Leziunile valvulare pulmonare sunt cel mai frecvent congenitale și rar dobândite. Stenoza pulmonară se definește ca un obstacol stenotic în calea ejecției VD la nivelul valvulei sigmoide, infundibular (stenoză membranoasă/ musculară) sau supravalvular [20]. SIMPTOMATOLOGIE - Dispnee, palpitații; - Semne ale insuficienței cardiace drepte (cianoza nu apare în stenoza pulmonară izolată, fără șunt). Diagnosticul se bazează pe prezența suflului sistolic de ejecție aspru, rugos, intens, la focarul pulmonarei
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
sistolic. Dacă apare o stenoză pulmonară infundibulară poate să apară un suflu cu caracter ejecțional și iradierea sa este mai mică parasternal stânga superior; clivarea zgomotului 2 este mai largă. Dacă DSV se asociază cu prolapsul uneia sau mai multor valvule sigmoidiene aortice, parasternal stânga poate fi întâlnit și un suflu diastolic de insuficiență aortică. Intensitatea suflului scade la proba cu nitrit de amil și crește prin administrarea de amine presoare, prin creșterea fluxului stânga-dreapta [10]. EXAMINĂRI PARACLINICE 1. Electrocardiografic - modificări
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
renale) [1, 12, 30]. Aorta ascendentă are aproximativ 5 cm lungime, având și ea două segmente diferite: segmentul inferior denumit și rădăcina aortei care se întinde de la nivelul valvei aortice până la joncțiunea sinotubulară, având aproximativ 3,5 cm lungime. Bazele valvulelor aortice sunt implantate la nivelul rădăcinii aortei, iar emergența celor două artere coronare mari (artera coronară stângă și respectiv dreaptă) este situată la nivelul sinusurilor Valsalva. Segmentul superior tubular al aortei ascendente începe de la nivelul joncțiunii sinotubulare și continuă până la
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
este, în general, preexistentă disecției; intensitatea suflului variază în funcție de valorile tensiunii arteriale. Mecanismele insuficienței aortice în disecțiile proximale care apar până la 2/3 din bolnavi sunt secundare următoarelor mecanisme: dilatarea inelului aortei prin disecție până la rădăcina aortei, comprimarea uneia dintre valvulele aortice printr-un hematom asimetric, sau prin lezarea directă a unei valvule. Anomaliile pulsului sunt întâlnite la nivelul întregului arbore arterial la 30% din pacienții cu disecție proximală, și doar la 15% din cei cu disecție distală când sunt implicate
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
Mecanismele insuficienței aortice în disecțiile proximale care apar până la 2/3 din bolnavi sunt secundare următoarelor mecanisme: dilatarea inelului aortei prin disecție până la rădăcina aortei, comprimarea uneia dintre valvulele aortice printr-un hematom asimetric, sau prin lezarea directă a unei valvule. Anomaliile pulsului sunt întâlnite la nivelul întregului arbore arterial la 30% din pacienții cu disecție proximală, și doar la 15% din cei cu disecție distală când sunt implicate în special arterele femurale și artera subclaviculară stângă. Prezența anomaliilor de puls
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
al glomusului și îngroșarea epiteliului segmentului intermediar; h. modificări în sclerodermie: asemănătoare cu cele din boala Raynaud, dar fără modificări ale nucleului [1, 5-8, 10, 13]. J. SEMIOLOGIA AFECȚIUNILOR VENOASE Toate cauzele care modifică anatomic sau funcțional peretele venos, inclusiv valvulele, sau care cresc coagulabilitatea sângelui pot provoca perturbări ale circulației venoase, uneori cu implicații grave. Sindroamele venoase reprezintă un capitol important al semiologiei cardiovasculare, atât prin incidența deosebit de ridicată a afectării venoase dar mai ales prin problemele de terapie și
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
mai frecventă a TVP, apărând prin următoarele mecanisme [1, 10, 20]: a. insuficiența cardiacă dreaptă; b. insuficiența arterială ; c. hipervâscozitate sanguină; d. hipovolemie importantă; e. venodilatație inclusiv iatrogenă; f. meiopragia pereților venoși cu dilatație; g. stenoze sau obstrucții venoase; h. valvule venoase absente sau deteriorate; i. suprimarea sau diminuarea pompei musculare; j. diminuarea presei abdominale (eventrații, hernii); k. diminuarea sau inversarea presiunii negative intratoracice; l. ortostatism prelungit. TVP este frecvent întâlnită la bolnavii cu insuficiență cardiacă dreaptă, la pacienții cu imobilizări
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
acțiunea agenților care induc apoptoza. Se speră că descoperirea unor mijloace eficace de a modula apoptoza ar putea fi o terapie importantă în ADPKD. D) PATOGENIA MANIFESTĂRILOR EXTRARENALE ADPKD se asociază frecvent cu chiști în ficat sau pancreas, anomalii ale valvulelor cardiace, anevrisme intracerebrale sau aortice, diverticulită a colonului etc. (12). Genele care sunt implicate în producerea chiștilor renali ar trebui să aibă un rol și în patogenia acestor modificări sistemice. Pentru moment, fenomenele nu sunt clare, dar manifestările extrarenale cardiovasculare
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
formarea de calcificări focale la baza foiței mitrale posterioare. în patogenie, este discutată ipoteza unei anomalii de dezvoltare care implică, probabil, țesutul conjunctiv din întregul organism; în sprijinul acestei ipoteze este adusă asociația cu sindromul Marfan, precum și apariția prolapsului de valvulă mitrală în contextul altor boli ereditare, ca, de exemplu, ADPKD (3, 14, 15, 21, 26). 5. Anevrismul de aortă Definit drept dilatație anormală a aortei (3, 14, 15, 21, 26), anevrismul poate fi adevărat (prin modificări calitative și cantitative ale
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
la nivelul tubilor nefronilor, la nivelul canaliculelor biliare, pancreasului, splinei și sistemului nervos; afectare funcțională diversă la nivelul tubilor nefronali, chiar nedegenerați chistic (!); dilatații anevrismale ale vaselor cu diferite localizări, dar în special cerebrale; modificări valvulare, în special la nivelul valvulei mitrale. în acest context, hipertensiunea arterială secundară din ADPKD are un rol important pentru evoluția pacientului cu această boală. Complicațiile produse de HTA cresc semnificativ morbiditatea din ADPKD: la nivel cardiovascular, cerebral (ținând cont că cei cu ADPKD sunt frecvent
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
o varietate de manifestări extrarenale ce implică numeroase organe și sisteme. în sinteză, aceste manifestări pot fi (4, 7, 9): gastrointestinale: chiști hepatici, fibroză hepatică congenitală, dilatații idiopatice ale căilor biliare, colangiosarcoame; chiști pancreatici; diverticuli de colon; cardiovasculare: anomalii ale valvulelor cardiace (prolaps de valvulă mitrală, insuficiență aortică), cardiomiopatie dilatativă, anevrisme septale atriale, mixoame atriale, anevrisme ale arterelor coronare; dilatații ale rădăcinii aortei, anevrisme ale aortei toracice sau abdominale; un loc aparte îl ocupă hipertensiunea arterială și complicațiile sale: HVS și
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
extrarenale ce implică numeroase organe și sisteme. în sinteză, aceste manifestări pot fi (4, 7, 9): gastrointestinale: chiști hepatici, fibroză hepatică congenitală, dilatații idiopatice ale căilor biliare, colangiosarcoame; chiști pancreatici; diverticuli de colon; cardiovasculare: anomalii ale valvulelor cardiace (prolaps de valvulă mitrală, insuficiență aortică), cardiomiopatie dilatativă, anevrisme septale atriale, mixoame atriale, anevrisme ale arterelor coronare; dilatații ale rădăcinii aortei, anevrisme ale aortei toracice sau abdominale; un loc aparte îl ocupă hipertensiunea arterială și complicațiile sale: HVS și hemoragiile intracerebrale; cerebrovasculare: anevrisme
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]