459 matches
-
C. Cantitatea medie anuală de precipitații alcătuiește 200 mm, de la 90 - 100 mm în regiunile secetoase până la 1700 mm în regiunea malului subtropical sud-vestic. Evaporarea apei de pe suprafața mării este cca 1000 mm pe an, cel mai intensiv proces de vaporizare având loc în regiunea peninsulei Apșeronski și în partea de Est a Caspicii de sud. Pe teritoriul Mării Caspice vânturile bat destul de des, viteza lor medie anuală alcătuind 3 - 7 m/s. În lunile de toamnă și de iarnă vânturile
Marea Caspică () [Corola-website/Science/300759_a_302088]
-
alfa, folosind particule acceleratorii. Separarea izotopică se bazează pe diferențele proprietăților fizico-chimice ale izotopilor aceluiași element (efectul izotopic). Efectul izotopic poate consta în diferențe ale punctului de fierbere sau de înghet, presiunii de vapori la o anumită temperatură, căldurii de vaporizare, vâscozității, tensiunii superficiale sau spectrelor optice de emisie . Separarea izotopilor de hidrogen, deuteriul (hidrogen-2) și hidrogenul obișnuit (hidrogen-1), primul separat în cantități apreciabile, este atribuită chimistului american Harold Urey, care a descoperit deuteriul în 1932. Înainte de 1940 multe metode au
Izotop () [Corola-website/Science/297817_a_299146]
-
magnetic este determinată de masa atomului. folosește acest principiu pentru a măsura al ionilor. Dacă eșantionul conține mai mulți izotopi, spectrometrul de masă poate determina proporția fiecărui izotop în eșantion prin măsurarea intensității diferitelor fascicule de ioni. Printre tehnicile de vaporizare a atomilor se numără și de , ambele utilizând plasmă pentru a vaporiza eșantioanele pentru analiză. O metodă selectivă spațial este , care măsoară pierderea de energie a unui într-un atunci când interacționează cu o parte dintr-un eșantion. are o rezoluție
Atom () [Corola-website/Science/297795_a_299124]
-
și ușor de recunoscut. Lyridele sunt o ploaie de meteori, care are loc anual între 21 și 22 aprilie. Când un meteoroid intră în atmosfera Pământului cu o viteză foarte mare, el produce o dungă vizibilă de lumină, ceea ce reprezintă vaporizarea meteoroidului. În timpul unei ploi de meteori, o multitudine de meteoroizi sosesc din aceeași direcție, și, din perspectiva unui observator, traseele lor strălucitoare par să radieze dintr-un singur punct din spațiu. În cazul Lyridelor, traseele meteoroizilor radiază din direcția stelei
Vega () [Corola-website/Science/308074_a_309403]
-
putea fi atins. Căldurile de topire ale gazelor rare au valori extrem de mici (0,0033 kcal•mol pentru heliu, la -270 °C și 0,265 kcal•mol pentru argon, la -189 °C). De asemenea au valori mici și căldurile de vaporizare (0,022 kcal•mol pentru argon la -180 °C). Rezultă de aici că forțele de atracție dintre atomii gazelor rare sunt extrem de slabe. Gazele rare sunt relativ solubile în apă. Astfel 1 litru de apă de 20 °C dizolvă la
Gaz nobil () [Corola-website/Science/303056_a_304385]
-
diagrama T-s (v. fig. alăturată) starea de apă la saturație este pe curba de x = 0, iar starea de abur supraîncălzit este pe curba de x = 1. La presiunea "normală" (de 101325 Pa = 1,013 bar) căldura latentă de vaporizare (căldura necesară fierberii) este de 2257 kJ/kg. La presiuni mai mari, această căldură scade, curbele x = 0 și x = 1 se apropie și se întâlnesc la "presiunea critică" de 221,2 bar în "punctul critic", a cărui temperatură este
Abur () [Corola-website/Science/302342_a_303671]
-
mai mari, această căldură scade, curbele x = 0 și x = 1 se apropie și se întâlnesc la "presiunea critică" de 221,2 bar în "punctul critic", a cărui temperatură este de 374. Peste această presiune, este "domeniul supracritic", în care vaporizarea apei se face fără o transformare de fază vizibilă, prin umflare continuă. Domeniul din diagrama T-s de sub curbele x = 0 și x = 1 este "domeniul aburului umed". Este folosit în special în termoenergetică, unde parametrii aburului viu sunt urmărtorii
Abur () [Corola-website/Science/302342_a_303671]
-
pentru celălalt fusese distrusă definitiv. Winston si Julia sunt psihic zdrobiți, spălați pe creier, lobotomizați ... În ultima scenă Winston joacă de unul singur una din interminabile partide de șah la de la Cafeneaua Castanilor, ultima escala pentru vinovații de crimăgândit, înainte de „vaporizare”. În sfârșit, el se simte „complet vindecat”, atunci când, în urma anunțării unei mari victorii pe frontul din Africa, realizează „ce ticăloșie făcuse, și ce pierdere fusese pentru el să nu înțeleagă atâta timp! Ah, cu câtă încăpățânare s-a exilat de
O mie nouă sute optzeci și patru (roman) () [Corola-website/Science/302763_a_304092]
-
kPa. Dacă punctul de fierbere nu se măsoară la presiune atmosferică normală, relația între temperatură și presiunea de vapori este dată de ecuația Clausius - Clapeyron: unde: p = presiunea de vapori a substanței, exprimată în pascali Δ Hv = căldura sa de vaporizare, exprimată în J mol -1 R = constanta universală a gazelor = 8,314 J mol -1K-1 T = temperatura termodinamică, exprimată în K Indicarea punctului de fierbere este însoțită de precizarea presiunii ambiante în timpul măsurătorii. Formule de conversie: Presiunea (unități: kPa) 100
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87087_a_87874]
-
kelvinul (K). Constanta molară universală a gazelor R este 8,314 J/mol-1K-1. Presiunea de vapori ca funcție de temperatură este descrisă de ecuația lui Clausius - Clapeyron: unde: p = presiunea de vapori a substanței, în pascali Δ Hv = căldura sa de vaporizare, în J/mol-1 R = constanta universală a gazelor, în J/mol-1K-1 T = temperatura termodinamică, în K 1.3. SUBSTANȚE DE REFERINȚĂ Nu este necesar să se folosească substanțe de referință în toate cazurile în care se studiază o nouă substanță
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87087_a_87874]
-
statică Da Da 5 la 10% 5 la 10 % 10 Pa - NFT 105 Pa2 20-048 (5) 1.4.3 Izoteniscop Da Da 5 la 10% 5 la 10 % 102 Pa - 105 Pa ASTM - D 2879-86 1.4.4. Metoda prin vaporizare (balanță) Da Da 5 la 20% Până la 50% 10-3 Pa - 1 Pa NFT 20-047 (6) 1.4.5. Metoda prin vaporizare (pierdere de masă) Da Da 10 la 30% - 10-3 Pa - 1 Pa 1.4.6. Metoda gazului saturat Da
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87087_a_87874]
-
Da 5 la 10% 5 la 10 % 102 Pa - 105 Pa ASTM - D 2879-86 1.4.4. Metoda prin vaporizare (balanță) Da Da 5 la 20% Până la 50% 10-3 Pa - 1 Pa NFT 20-047 (6) 1.4.5. Metoda prin vaporizare (pierdere de masă) Da Da 10 la 30% - 10-3 Pa - 1 Pa 1.4.6. Metoda gazului saturat Da Da 10 la 30 % Până la 50% 10-4 Pa - 1 Pa2 - 1.4.7. Metoda rotorului Da Da 10 la20 % - 10-4 Pa
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87087_a_87874]
-
rodată, un agent de răcire, un vas de răcire și un racord de intrare. Cilindrul de sticlă, prevăzut cu "pompă" Cottrell, este montat în zona de fierbere a tubului și are o suprafață rugoasă, de sticlă pisată, pentru a evita vaporizarea locală cu fierbere violentă. Temperatura se măsoară cu un senzor de temperatură corespunzător (de exemplu termometru cu rezistență, termocuplu de manta) imersat în aparat la punctul de măsurare (nr. 5, figura 1) printr-un orificiu de admisie corespunzător (de exemplu
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87087_a_87874]
-
Se stabilește cea mai joasă dintre presiunile dorite și se începe încălzirea. În același timp, senzorul de temperatură se conectează la înregistrator. Echilibrul este atins atunci când se înregistrează o temperatură de fierbere constantă la presiune constantă. Trebuie evitat fenomenul de vaporizare locală cu fierbere violentă. În plus, în vasul de răcire condensarea trebuie să fie completă. Când se determină presiunea de vapori a solidelor cu punct de topire scăzut, trebuie evitată blocarea condensatorului. După înregistrarea acestui punct de echilibru se stabilește
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87087_a_87874]
-
1 0,2 0,6 1,0 2,0 factor K 0,952 0,909 0,771 0,672 0,514 Ecuația de mai sus se poate scrie: unde și este constanta celulei de efuziune. Această constantă a celulei de vaporizare E poate fi determinată cu ajutorul substanțelor de referință (2,9) și se folosește următoarea ecuație: unde: p(r) = presiunea de vapori a substanței de referință (Pa) M(r) = masa moleculară a substanței de referință (kg/mol) 1.6.6. Metoda
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87087_a_87874]
-
de estimare a proprietăților substanțelor). METODA DE CALCUL În conformitate cu (b), presiunea de vapori este calculată după relația: unde: T = temperatura care interesează Tb = punct de fierbere în condiții normale Pvp = presiunea de vapori la temperatura T Δ Hvb = căldura de vaporizare Δ Zb = factor de compresibilitate (este estimat la 0,97) m = factor empiric depinzând de starea fizică la temperatura T În continuare unde KF este un factor empiric dependent de polaritatea substanței. Pentru unele tipuri de compuși, factorul KF este
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87087_a_87874]
-
dozajul necesar dintre benzina și aerul care formează amestecul carburant, astfel ca motorul cu ardere internă cu aprindere prin scânteie să poată fi utilizat în diferite regimuri de funcționare. ul este astfel construit încât să asigure dozarea și pulverizarea benzinei, vaporizarea sa parțială și amestecarea cu aerul în proporțiile necesare unei arderi cât mai complete. Carburatoarele actuale sunt construcții complexe, însă la baza principiului lor de funcționare stă carburatorul elementar. Carburatoarele motoarelor moderne sunt derivate din carburatorul elementar prin îmbunătățire, fiind
Carburator () [Corola-website/Science/311535_a_312864]
-
și camera de amestec, într-o cantitate proporțională cu deschiderea clapetei camerei de amestec. La trecerea prin difuzor, viteza aerului crește producându-se o depresiune în secțiunea minimă a difuzorului, ceea ce determină antrenarea în mișcare a combustibilului din jiclor, pulverizarea, vaporizarea parțială și amestecarea acestuia cu aerul. Sub efectul aspirării unei cantități de benzină, nivelul acesteia în camera de nivel constant scade și flotorul coboară, iar acul de obturare deschide accesul benzinei în carburator până când nivelul H se restabilește și supapa
Carburator () [Corola-website/Science/311535_a_312864]
-
-40 ... 200 °C. Lichidele folosite în acet caz sunt: propan, freon, clorură de etil, eter etilic, benzen.[1] Avantajul acestui tip de termometre este că presiunea vaporilor saturați crește cu temperatura conform formulei Clausius-Clapeyron:[2] unde este căldura masică de vaporizare a lichidului, iar și sunt volumele masice ale vaporilor, respectiv lichidului, toate la presiunea . Aceată creștere este mult mai rapidă decât pentru un gaz, conform ecuației de stare a gazului ideal. Alt avantaj este că manometrul poate fi plasat destul de
Termometru () [Corola-website/Science/311054_a_312383]
-
în vapori, care însă sunt încă la temperatura de saturație, vaporii fiind numiți "vapori saturați uscați". Ca urmare, în timpul procesului de fierbere, se consideră că există un amestec de lichid la temperatura de saturație și vapori saturați uscați. În timpul fierberii vaporizarea se poate face în două moduri de bază, cu un regim de tranziție între ele: Formarea bulelor de lichid este in fenomen complex, care adesea includ fenomene acustice și de cavitație. Transformarea de fază prin fierbere poate avea loc doar
Fierbere () [Corola-website/Science/310927_a_312256]
-
În această figură fierberea are loc în direcția săgeții verzi, la trecerea peste curba care unește cele două puncte. Ocolirea acestei curbe se poate face prin ambele capete, săgeata albastră indicând un proces de liofilizare, iar cea roșie unul de vaporizare supracritică. Într-o diagramă p-V (vezi diagramele p-V alăturate) vaporizarea se petrece în zona colorată în albastru deschis. În partea din stânga (A) este zona lichidului, în dreapta (B) este zona vaporilor. Pentru o anumită izotermă, figurată cu albastru, procesul
Fierbere () [Corola-website/Science/310927_a_312256]
-
peste curba care unește cele două puncte. Ocolirea acestei curbe se poate face prin ambele capete, săgeata albastră indicând un proces de liofilizare, iar cea roșie unul de vaporizare supracritică. Într-o diagramă p-V (vezi diagramele p-V alăturate) vaporizarea se petrece în zona colorată în albastru deschis. În partea din stânga (A) este zona lichidului, în dreapta (B) este zona vaporilor. Pentru o anumită izotermă, figurată cu albastru, procesul de vaporizare se produce de-a lungul liniei (d). Teoretic, acest proces
Fierbere () [Corola-website/Science/310927_a_312256]
-
Într-o diagramă p-V (vezi diagramele p-V alăturate) vaporizarea se petrece în zona colorată în albastru deschis. În partea din stânga (A) este zona lichidului, în dreapta (B) este zona vaporilor. Pentru o anumită izotermă, figurată cu albastru, procesul de vaporizare se produce de-a lungul liniei (d). Teoretic, acest proces ar trebui să se producă de-a lungul curbelor (f) și (g), însă aceste stări sunt instabile. Porțiunile orizontale pot apărea doar pe izotermele care se află sub "izoterma critică
Fierbere () [Corola-website/Science/310927_a_312256]
-
și Instalațiilor de Ridicat" (ISCIR). Căldura primită în timpul fierberii corespunde zonei gri din diagrama T-s alăturată și este egală cu unde "T" este temperatura absolută de saturație, iar "s" și s sunt entropiile inițială, respectiv finală. Calculul căldurii necesare vaporizării se poate face cunoscând căldura latentă de vaporizare "C" (molară), sau "c" (masică), cu care: unde "n" este numărul de moli de substanță, respectiv unde "m" este masa substanței. Căldură latentă de vaporizare molară a elementelor chimice la presiune normală
Fierbere () [Corola-website/Science/310927_a_312256]
-
fierberii corespunde zonei gri din diagrama T-s alăturată și este egală cu unde "T" este temperatura absolută de saturație, iar "s" și s sunt entropiile inițială, respectiv finală. Calculul căldurii necesare vaporizării se poate face cunoscând căldura latentă de vaporizare "C" (molară), sau "c" (masică), cu care: unde "n" este numărul de moli de substanță, respectiv unde "m" este masa substanței. Căldură latentă de vaporizare molară a elementelor chimice la presiune normală În fiecare celulă apar, de sus în jos
Fierbere () [Corola-website/Science/310927_a_312256]