578 matches
-
înviorarea mea de dimineață. Contactul cu natura, cu păsările și animalele noastre! Aici chiar este grădina Maicii Domnului. Ea ne este stareță și ne coordonează pe noi, cei de aici", spune el. Puternic, deși firav și tânăr, părintele Metodie este vasluian de-al nostru. A locuit la bloc, pe strada Hușului. A avut acvariu, porumbei, papagali, pe care încerca să îi dreseze. A luat într-o zi caietul unui prieten care făcuse școala de dresaj, l-a studiat și de-atunci
Maica Domnului de la Giurgeni by Mihaela Manu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1645_a_3101]
-
Domnului care se deschide pentru cei ce vin la Giurgeni să găsească alinare. Drumul ce duce spre casa Maicii Domnului de la Giurgeni Joi, 13 august, v-am depănat un crâmpei de poveste adevărată pe care o trăiesc mulți, foarte mulți, vasluieni și, de ce nu, hai să spun adevărul, și eu sunt unul din cei care pot mărturisi minunile pe care Maica Domnului le face la Giurgeni. Astăzi, trebuie să continuăm doar ceea ce am început. Nu trebuie să mă acuzați de subiectivism
Maica Domnului de la Giurgeni by Mihaela Manu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1645_a_3101]
-
Maicii Domnului, iar miercuri, 11 august, se va săvârși Sfânta Liturghie. Tot atunci, va veni la Vaslui și părintele arhimandrit Antonie, starețul Mănăstirii Giurgeni, care va participa la săvârșirea Tainei Sfântului Maslu. „Este o mare bucurie duhovnicească pentru noi, preoții vasluieni, pentru binecredincioșii care de multe ori au fost la Mănăstirea Giurgeni cu lacrimi și suflete îndurerate și au primit ajutor și împlinirea rugăciunilor de la această Sfântă Icoană. Iată că, Preasfânta Născătoare de Dumnezeu, Maica Domnului, pentru rugăciunile Preacuvioasei Maica noastră
Maica Domnului de la Giurgeni by Mihaela Manu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1645_a_3101]
-
Apostoli Petru și Pavel" de către voievodul Ștefan cel Mare. Coordonează apariția la Ed. Porto-Franco din Galați a monografiei Istoria Hușilor. 1996. Colaborează la antologia de epigrame Plecat-am nouă din Vaslui, coord. de Teodor Pracsiu. Publică la "Bârladul", "Sinteze", "Jurnal vasluian", "Noua Revistă Română". Îngrijește vol. I.L. Caragiale, Momente și schițe, în col. "Biblioteca școlarului", Ed. Porto-Franco. 1997. Apar volumele: Provocarea valorilor, Ed. Porto-Franco și Dubla sacrificare a lui Eminescu, Ed. Macarie, Târgoviște. Îngrijește vol. G. Bacovia, Plumb, în col. "Cartea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
foarte temeinică monografie critică. "Argeș", nr. 10, octombrie 2005 Emil VASILESCU O exegeză de referință O monografie de o complexitate rar întâlnită a publicat de curând criticul și istoricul literar Theodor Codreanu, având ca subiect opera lui Mihail Diaconescu. Profesorul vasluian are în urma sa o bogată listă de lucrări proprii, deopotrivă romane (Marele zid, Varvarienii) cugetări, dar mai ales istorie literară. De peste două decenii, Theodor Codreanu a devenit unul dintre cei mai de seamă eminescologi, cu câteva lucrări definitorii: Eminescu Dialectica
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
certă valoare, recunoscut ca atare, istoric literar, prozator, eseist, biofizician, muzicolog, ceea ce îi dă dreptul lui Theodor Codreanu să aprecieze că "opera de ansamblu a lui C.D. Zeletin este poezie în sens multidisciplinar" (p. 239). Este un prilej pentru autorul vasluian să argumenteze transdisciplinaritatea teoretizată de Basarab Nicolescu, apreciind cu dreptate că poezia lui C.D. Zeletin "este risipită peste tot în operă", probând prin tot ce a făcut, indiferent de domeniul de manifestare, "o acută conștiință a zării transdisciplinare a propriei
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
fel de badea Cârțan al zonei, o bibliotecă sătească ambulantă, transportând căruțe cu cărți mai mult pentru lectura proprie, decât în speranța că-i va putea determina și pe alții să citească. În acea perioadă (tocmai se încheiase colectivizarea), satul vasluian încerca să-și găsească un punct de sprijin, să se adapteze la noile realități și grija față de școală, carte și bibliotecă nu mai intra în preocupările lui. La 19 ani, pe lângă servituțile didactice, TC învață pentru examenele Facultății de Litere
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
autorul este un truditor pe câmpul educației socialiste, un om al școlii, care în loc să lumineze mințile și inimile copiilor, dată fiind ideologia comunistă, le contorsionează, le schilodește. A profesat șapte ani în Orgoești, un sat pierdut de Dumnezeu pe meleaguri vasluiene, apoi alți doi la Dodești. Cu acesta, zice scriitorul "Viața la țară se încheie". Având în vedere că evenimentul se petrece cam în perioada când se încheie și consemnările din prezentul volum, tragem concluzia că mai bine de nouă ani
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
o lume-labirint unde "fiecare număr devine un popas (...), comentând o reacție sau o experiență de viață, un gând sau o impresie de lectură". În acest volum I sunt reproduse acele pagini ce reflectă personalitatea în formare a unui tânăr profesor vasluian (Orgoești Vaslui) între 1964-1969, cu scurte întoarceri în timp în perioada liceală (Bârlad) și gimnazială (satul Unțești). Așa cum era de așteptat, un număr mare de pagini ne apar ca un veritabil jurnal de lectură ce măsoară pașii acestei deveniri, proză
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Iași, Editura "Opera Magna", 2008), de Theodor Codreanu, dă seama de tribulațiile unui intelectual a cărui vocație a fost să înnobileze "marginea" și să provoace "centrul". Avem aici însemnările acestuia din perioada 1970-1975, când a funcționat ca profesor în localitățile vasluiene Orgoești, Dodești și Huși, ca etape ale unei existențe învolburate și ale unei căutări (dramatice) de Sine în plan social-politic, erotic-familial, cărturăresc-creativ. Câteva personaje faste au jalonat acest drum anevoios spre lumină și adevăr, pentru o cât mai eficientă întemeiere
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
în noiembrie 1946, pentru ea a fost returnat în lagărul din care plecase și nu s a mai știut nimic despre el (p. 64 din carte). Subliniez și altceva peste care nu a trecut profesorul: personalitatea autorului. Viță de român vasluian, acesta a fost, ca și alți participanți la război, un mare erou al confruntărilor. Fără de el, este posibil ca ieșirea Marii Unități de artilerie grea din încercuirea de la Don-Stalingrad din februarie 1943 să nu fi fost posibilă. Suficient, ca ajuns
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
să descoperim alte și alte repere, care definesc într-un fel structura oamenilor născuți în acest colț al țării, comorile extraordinare pe care le poartă sufletul omului, mai ales al omului pornit de la sat, pentru că vorbim despre un alt sat vasluian astăzi, despre localitatea Pungești - o localitate încărcată de istorie”, ar spune interlocutorul meu din următoarele minute, domnul Ștefan Boboc-Pungeșteanu, care și-a luat și acest nume, probabil și-ntr-un fel de respect față de locul în care își găsește rădăcinile
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
urmează și alte demonstrații de soiul acesta. Și de aceea, într-o bună dimineață mi-am luat bruma de bagaj și am plecat din Cursești.” În Pungești, la 1 august 1883, s-a născut Constantin I. Dediu. În Valori spirituale vasluiene, Vaslui 1973, p.290, Traian Nicula îl prezintă ca pe un autodidact, dar cu o cultură aleasă, prezent cu povestiri și articole, pe variate teme, în publicistica vremii. două sunt lucrările sale de bază: drama în trei acte intitulată „Moartea
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
1927, apoi ca profesor titular, la aceeași catedră până în 1947. în anii 1936 - 1938 a condus secția de igenă a Institutului de cercetări zootehnice. Făcând trimitere la bibliografia de referință despre Mihai A. Fălcoianu, Traian Nicula în volumul „Valori spirituale vasluiene”, vol.I p. 295, ne călăuzește către volumul „Personalități românești ale științelor naturii și tehnicii. Dicționar”, București, editura științifică și enciclopedică, 1982, p. 148-149, unde se află un medalion al acestui om de știință. -Stimate domnule Constantin Hușanu, cred că
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
1933 în manuscris depus la Editura « Eminescu », etc. George Călinescu consideră poezia lui George Talaz drept meditativă, corectă, solemnă și fără culoare, cognitivă în aparență și simbolică, încadrând creația sa la capitolul « Literatura eclectică » din Istoria Literaturii. În “Dicționarul personalităților vasluiene » se menționează :« Membru al Uniunii Scriitorilor George Talaz a împletit poezia cu pictura, dar cu amândouă a dat puține volume de poezie și a expus tot atât de puțin. Ca poet este un om sincer, ca pictor stă sub semnul seninătății, face
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
subcapitole ale părții finale din lucrarea de față. Considerăm că este un material cuprinzător, amănunțit și realist, rod al unei specializări autentice, și că, în consecință, nu este benefică trunchierea prețioaselor informații culese de-a lungul muncii sale pe pământ vasluian. Autoarea Cap. I - Introducere în epistemologia creativității Motto: 1.1 Definirea creativității în relație cu dotarea supramedie Fenomenul creativității nu poate fi luat în considerare ca fenomen uman și social decât în contextul general al perfecționării individului, al performanțelor sale
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
de culoare sunt despărțite de linii foarte înguste). Se adaugă o întreagă gamă de alte țesături și de motive ornamentale. Toate acestea pot fi regăsite în muzeul satului, constituit de învățătorul Dumitru Andrei. 4.2 Industriile reprezentative ale artei populare vasluiene SĂRBĂTOAREA LEMNULUI LA EPURENI Profunda legătură dintre român și codru a fost în permanență ilustrată de poezia folclorică și de cea datorată celor mai însemnați poeți. Alături de aspectele spirituale s-au impus, pe deplin și în permanență, și cele de
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
-le priceperea și pasiunea investite în respectivele obiecte făurite de către aceștia. Dar „târgurile” nu sunt singurele activități culturale unde se regăsesc copii cu dizabilități. Mai enumerăm aici, prețuindu-le: Expoziția de ouă încondeiate și de icoane în preajma Paștelui, Festivalul „Fluierașul vasluian”, Festivalul datinilor și obiceiurilor de iarnă, Zilele Culturale ale Vasluiului și cele ale Bârladului, Toamna culturală hușeană, festivalul „Cântec, joc și voie bună” de la Negrești și „Prietenia”, al doamnei profesoare AnușcaDoglan din Vaslui, „Sărbătoarea Toamnei” bârlădene, Concursul județean „Obiecte decorative
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
-și primul volum de epigrame și rondeluri, intitulat Bine că ai r âs cu noi. în 2003 publică o nouă carte, de data aceasta un volu m de proză scurtă umoristică și pamflete. Își lansează apoi la Vaslui în cadrul Festivalului vasluian de umor „Constan tin Tăna se - 2004”, romanul umoristic „Halimaua” onorat cu premiul I. Din lucrarea sa Bine c-ai râs cu noi, Iași, 2002, p.119 publicăm rondelul de mai jos: Rondelul bătrânului din deal Un sfeșnic de argint
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
câteva familii de boieri stăpâni de dughene, hanuri, crâșme și mici manufacturi. Hatmanul Costache Ghica deschidea în târg, cu aprobarea domnitorului Constantin Moruzi, o postăvărie cu 40 de lucrători; avea 18 dughene și 2 crâșme. Mai târziu, și alți boieri vasluieni deschid crâșme și dughene: D. Arapu, C. Castroianu, D. Solomon, C. Adam, Neculai Chiriac Hagioglu. Unii boieri, descendenți din mari dregători domnești, aveau conace cu slugi scutite de bir: căminarul I. Carp, banul Grigore Hrisoverghi, spătarul V. Miclescu, căminarul N.
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
deschisă prin hrisovul dat de domnitorul Moldovei Mihail Sturza în anul 1840. Spițeria va fi transferată mai târziu lui Ioan Baiarde. În partea de răsărit a orașului, lângă Sinagogă, se construia, în 1846, prima școală românească; fondator fusese un boier vasluian de origine greacă, venit din Bucovina pe nume Neculai Chiriac Hagioglu. Ca recunoștință pentru daniile făcute pentru școală și spital, edilii au dat, încă din secolul al XIX-lea, unei artere comerciale din centrul orașului numele de „Strada Hagi Chiriac
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
în suferință?, înscriindu-se astfel în spiritul carității creștine ilustrate atât de frumos (în spațiul creștin) de Sf. Vasile cel Mare a cărui "vasiliade" (așezăminte caritabile) aveau să cunoască ulterior o răspândire universală. Așa se face că și în comunitatea vasluiană a mijlocului de secol XIX, avea să se găsească un spirit creștin, caritabil, în persoana postelnicului Dimitrie Drăghici, care a voit și a reușit să înființeze primul așezământ spitalicesc ce avea să-i poarte numele aproape 100 de ani. Se
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
consens și cu tendința actuală pentru foarte multe unități spitalicești, de a-și recupera numele istoric (Spitalul Municipal «Elena Beldiman» din Bârlad, Spitalul de Urgență «Sf. Spiridon» din Iași, Spitalul Județean de Urgență «Mavromati» din Botoșani etc.), ca și spitalul vasluian să-și schimbe denumirea în Spitalul Județean de urgență "Dimitrie Drăghici" Vaslui. Ar fi, în egală măsură, o recunoaștere a unui trecut care ne aparține și un gest de înaltă noblețe față de identitatea noastră culturală și profesională. DIMITRIE DRĂGHICI 1802-1875
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
se stabilească la Vaslui. Au avut trei copii: Maria, Pavel și Olga. Toată familia Șubin rămasă la Vaslui a fost îngropată în cimitirul vechi din partea de est a Bisericii "Sfântul Ioan Botezătorul,,. Elena Șubin, în pofida unor îndelungate procese cu târgoveții vasluieni, rămâne o personalitate marcantă a vieții publice cale de aproape un secol, manifestând o largă deschidere spre reformele și transformările ulterioare ale orașului Vaslui. 4.ISTORICUL PRIMULUI AȘEZĂMÂNT SPITALICESC DIN VASLUI, FONDAT DE POSTELNICUL DIMITRIE DRĂGHICI, CUNOSCUT SUB NUMELE DE
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
înființat spitalele de campanie la sud de Dunăre, spitalul militar de la Racova, după căderea Plevnei și spitalul de la Turnu Măgurele. Pe la jumătatea lunii octombrie, poetul Vasile Alecsandri a vizitat spitalul de la Turnu Măgurele și s-a oprit la patul sergentului vasluian, rănit, Constantin Țurcanu, însoțit de doctori și de doamnele care se oferiră voluntar să îngrijească pe răniți. În Comitetul Doamnelor din Vaslui se afla și Sultana Lazu. Trebuie să menționăm faptul că un medic vasluian, Ștefan Corvin, ajuns general de
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]