578 matches
-
care urmau a-l aplica tuturor instituțiilor care vor avea comenzi de imprimate la tipografie printre care: „Consiliul popular județean, Comitetul de cultură și artă, Consiliul județean al Organizației de pionieri, licee, școli generale, etc. (Volume: <<Pămînt iubit>> și <<Steluțe vasluiene>>)”. Cenzorii subliniaseră că „Unele din aceste materiale sînt rezolvate la Vaslui, altele la Iași”. Faptul că Ion Zamfirescu era ieșean rezultă din următoarea intervenție: „Tov. Zamfirescu Ion rezolvă la indicația șefului de serviciu de la Iași și unele materiale (reviste și
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
de literă mare <<CÎnd pisica nu-i acasă...>> ” joacă Masemba pe masă, continuăm noi hazlia asociere. Dar cum hazul pe atunci nu făcea casă bună cu ideologia comunistă, Andrei a intervenit și În acest caz, punându-i pe redactorii cotidianului vasluian să schimbe materialul pe altă pagină. a.w. Bună ziua, tovarăși, noi suntem cenzorii! Toate afirmațiile și comentariile personale ale autorului acestui remember au acoperire În conținutul documentelor originale, chiar dacă inter-titlurile, cel puțin, par hazlii și bune de „aruncat” pe vreo
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
r. Răspuns la această doleanță nu am găsit, așa că nici speculațiile nu-și au rostul chiar dacă, amintindu-ne de episoadele trecute când fuseseră puse la obroc și chestiuni mai mărunte parcă ne Înghesuie imaginația să spunem că pe hârtia ziarului vasluian nu a apărut știrea. a.x. „Coordonate bîrlădene” - apărută fără viza cenzorului! Pe 2 martie 1971, cu cea mai rapidă poștă, bănuim, a plecat la Capitală stufoasa adresă numărul 5 emisă de Împuternicitul I. Andrei. Acesta, semnalase un fapt foarte
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
permis nici măcar În glumă! Cum nici filmele nu putuseră face excepție, sau, mai ales ele, iată că Direcția Rețelei Cinematografice și Difuzării Filmelor (DRCDF) prin Serviciul Difuzării Filmelor făcea cunoscută Oficiului de Difuzare Iași (de care ținea și filiala județeană vasluiană) o listă ce cuprindea un număr de 42 de titluri, toate producții străine În care se regăseau, surprinzător, și două filme cehoslovace dar și unul iugoslav. „Campioni” la „cartonașe roșii” comuniste românești fuseseră peliculele italiene cu un total de 18
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
ou și cu oțet pe invadatori. Exact În acea perioadă, a fost unul din vârfurile de sarcină (dacă nu cumva primul dintr-o lungă serie!) al activității cenzorilor deoarece, după cum reiese din documentele descoperite de autorul acestor evocări În arhivele vasluiene, se realizaseră adevărate tururi de forță depășindu-se În repetate rânduri orele legale de program, numai pentru a ajunge la urechile opiniei publice ceea ce voiau mahării de la conducerea de partid și de stat a României, țară ce a avut
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
munceau” de le săreau capacele delcourilor pentru a afla cam de câți copaci ai patriei era nevoie pentru a le Încălzi fundurile și biluțele. b.k. Foi volante propagandistice După cum s-a putut afla până acum, activitatea celor doi cenzori vasluieni (din care unul era șeful celuilalt) nu se limitase numai la cele două publicații („Rulmentul” și „Vremea nouă”) ci se extinsese și asupra chitanțierelor, facturierelor, bonurilor de consum, de transfer și de ce-or mai fi fost ele bașca revistele
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
de tov. Zamfirescu care le dăduse și „bun de tipar”. Mai pragmatică și mai folositoare populației a fost foaia volantă editată de Consiliul județean Vaslui În colaborare cu Inspectoratul județean de miliție ce făcea un expozeu asupra „Circulației pe drumurile vasluiene”. Foaia, mai mult cu caracter de broșură, fusese scoasă tot În 10.000 de exemplare dar avea patru pagini. Cel care o lecturase și Își dăduse avizul de apariție a acesteia fusese tov. Andrei Ion care mai scrisese și o
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
semnat de Chip și Dale de Vaslui, alias Andrei Ioan și Zamfirescu Ion. Așa au procedat cei doi În ziua de 5 februarie 1969 când au scris cu competență următoarele: „Noi Comisia (...) am procedat conform indicațiilor la distrugerea șpalturilor cotidianului vasluian Vremea nouă și ale ziarului uzinal Rulmentul din Bârlad”. Cu una, cu alta, salariații DGPT au dat focului „...164 de șpalturi ale ziarului Vremea nouă, din perioada 23 februarie 1968 (data apariției primului număr) pînă pe 31 august 1968”. Șpalturile
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
de 26 martie 1971, mutarea postului telefonic cu numărul 1452 de la vechiul sediu la cel nou, adică În incinta „...sediului politic și administrativ de pe strada Ștefan cel Mare, nr.76, la etajul IV, camera 407”. În peisajul „colectivului de muncă” vasluian apăruse, pe lângă Ion Andrei, și Petru Necula ce, după desființarea cenzurii În 1977, va lucra până la pensie ca ziarist la săptămânalul „Vremea nouă”. Unul din cei doi angajați, Întocmise la data de 11 februarie 1972 un document numit „Propuneri de
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
care face ca români, unguri, sași, sîrbi și alte naționalități să conlocuiască pașnic laolaltă, să-și dea seama că rostul lor e de a trăi Împreună>>”. Citatul de mai sus care-l pusese pe gânduri și cugetări interioare pe cenzorul vasluian avea, În viziunea lui Îngustă și exclusivistă, numeroase lacune și moduri de interpretare anapoda de către dușmanii de moarte ai partidului și iubitului führer cu ciocan și secere tatuate pe creier așa că puse mâna pe mașina de scris „Olimpya” produsă de
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
dispozițiilor și instrucțiunilor primite de la „centru”, Andrei și-a explicat gestul eliminării numelui unei instituții astfel: „Orașul Vaslui fiind garnizoană Închisă, s-a eliminat, conform dispozițiilor, specificația casa armatei (subl. În orig.)”. Oare pe unde erau ascunse bombele atomice vasluiene?! b.u. Relee secrete și revistă școlărească neaprobată Tot Ion Andrei amușinase greșeala uni tov. de la ziarul „Vremea nouă” cu numărul 252 din 11 decembrie 1968. Scurta coloană urma a fi publicată la rubrica „Publicitate” dar, Împiedicându-se de ciotul
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
soarta și activitatea acestor adunături de pământuri luate, de cele mai multe ori cu japca, bulanul milițianului și pistolul securistului ori al activistului de partid. Cum anul 1968 fusese unul secetos, firește că se iviseră grave probleme În lumea satului vasluian prilej pentru unul dintre lucrătorii „Vremii noi” să scrie cevașilea pe marginea acestei teme. Dar, cum Ion D. Zamfirescu pândea la colț cu parul ideologic În mână, nu toate se brodeau așa cum s-ar fi vrut. De pildă, În numărul
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
În cazul sucursalelor județene ale DGPT. Astfel, tov. P. Vrăbiescu, angajat al colectivului de la Buzău, a venit la Iași pe data de 20 aprilie 1969, prilej cu care - Între două șprițuri de Cotnari, Tomești sau Bucium - a corectat șpaltul cotidianului vasluian cu numărul 363 găsind și „deficiențe”. Nu se știe cum, Titus Raveica (fost șperțar „democrat” al Consiliului Național al Audiovizualului din anii ’90 ai secolului XX) a scris o recenzie asupra cărții lui D.D. Roșca: „Existența tragică” ce urma a
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
secret păstrat asupra investițiilor din toate ramurile economiei naționale comuniste. Cenzorul Ion Andrei eliminase un text publicat sub titlul „Dezvoltarea forțelor de producție - temelia progresului general” ce ar fi trebuit să apară În numărul 456/8 august 1969 al cotidianului vasluian „Vremea nouă”. Imprudentul ziarist ar fi vrut ca În interviul ce i l-a acordat un personaj important din cadrul Fabricii de rulmenți Bârlad să apară și fraza următoare: „Numai fabricii noastre i-au fost alocate, de exemplu, 600 milioane lei
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
de patriotism a trepădușilor roșii ce-și ziceau „proletari internaționaliști” dar care, În realitate, nu mânuiseră nicio șaibă, cheie de paișpe-șaișpe sau vreo sapă, profesorul Ioan Caproșu intenționa să publice În numărul 505/4 octombrie 1969 al numitei publicații județene vasluiene, articolul „BÎrlad - file de istorie”. Dar, cum de la intenție la faptă era un drum lung și plin de capcane doctrinare, eminentul profesor al Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași a trecut prin ciurul cenzorului vasluian Ion Andrei. Dascălul, afirmase (greșit
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
nerecunoscându-și decât proprii „eroi” de teapa Olgăi Bancic, Doncăi Sima sau a inșilor Filimon Sârbu, Vasile Roaită, Ștefan Gheorghiu, ș.a., niște otrepe perfect adaptate politicii staliniste. Articolul pe care se supărase corectorul I. Zamfirescu fusese scris de veteranul presei vasluiene, Valer Mitru, care Îi dăduse numele „Perla Carpaților - Însemnări de călătorie”. Acesta ar fi trebuit să apară În numărul 858/ 27 noiembrie 1970 În ziarul „Vremea nouă” dar, tocmai politica bolșevică de nerecunoaștere a unor personalități marcante l-a făcut
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
pentru niște delicte politice imaginare sau atât de insignifiante Încât, analizate astăzi cu calm și cap limpede, oricine Își poate da seama de caracterul mârșav și ticălos al acuzațiilor aduse. c.l. Ce-a pățit V.I. Cataramă Regretatul luptător anti-comunist vasluian Constantin Iulian (el Însuși condamnat cândva la ani grei de temniță și lagăr) a cercetat documentele de la Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) găsind numeroase referiri asupra lui Cataramă. Iată pentru ce se supăraseră tovii (printre multe altele): pe
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Ir Sen, bun amic cu asasinatul de la Târgoviște. Ca să nu trecem prea ușor peste unele informații culese din documentele arhivistice cercetate În amănunțime, trebuie să mai amintim și faptul că cineva scrisese În numărul 1413/12 septembrie 1972 al cotidianului vasluian „Consfătuirea națională a partidului” În loc de „Conferința națională a partidului”. De tot râsu’plânsu’ a fost și bombonica semnalată de Petrache Necula În șpaltul numărului 1412/10 septembrie, unde un jurnalist distrat ori neacomodat suficient cu mașina de scris, a schimbat
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
mașina de scris, a schimbat sensul unei fraze aparținând chiar „celui mai iubit fiu al poporului român”, cum aveau să-i spună lui Ceaușescu ceva mai târziu lingușitorii de serviciu. Iată zicerea piticului vizavi de Avram Iancu, În varianta ziaristului vasluian: „Născut În aceeași vatră a suferinței ca și Horia, a cărui pildă revoluționară l-a Îmbătat (subl.În orig.) În acțiunile sale...”. Evident, Avram Iancu n-avea voie să se Îmbete dar putea, În schimb, să se ÎMBĂRBĂTEZE așa că Necula
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
al PCR, tovarășului Nicolae Ceaușescu, În care se exprima adeziunea totală față de rezultatele vizitei În Statele Unite ale Americii - strălucită afirmare a politicii țării noastre de pace și cooperarea internațională - și se evidențiau eforturile susținute pe care oamenii muncii de pe meleagurile vasluiene le depun pentru transpunerea În viață a prețioaselor indicații (subl.ns.) date de secretarul general al partidului cu prilejul ultimei vizite În acest județ. (...) Un al doilea material intitulat <<Planurile de măsuri trebuie Însoțite de acțiuni concrete pentru realizarea exemplară
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
care ne-am hrănit, poate, simțul umorul până acum, am extras și câteva „Observații” semnate de același Petru Necula pe marginea revistei școlare „Debuturi și tradiții” editată de prestigiosul liceu bârlădean „Gheorghe Roșca Codreanu”. Iată ce a scris mohorâtul cenzor vasluian: „Pentru conținutul ei deprimant, degajînd un sentiment al inutilului, al morții, poezia <<Liniștea morții>> a fost semnalată organului local de partid care a dispus eliminarea ei, Împreună cu comentariul care o Însoțea și din care cităm, fără alte comentarii, doar Începutul
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
a spus „The King of the pop” (regele muzicii pop). Tot În urma indicațiilor prețioase primite pe canalele Direcției Generale a Presei și Tipăriturilor, Necula a fost nevoit să „ajusteze” prin eliminare câteva statistici referitoare la bogatele recolte (fictive) ale ogoarelor vasluiene sau „...cifrele absolute ale exporturilor pe anul 1976” ce urmau să apară tocmai În „Buletinul oficial” emis de Consiliul popular județean. Conform dispozițiilor, fusese aruncată la coș și știrea apărută În numărul 2024/13 aprilie 1976 al ziarului „Vremea nouă
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
la care adăugase și un apendice statistic. Datorită importanței deosebite a textului trimis Bucureștiului, vom cita „in extenso” din el, spre bună aducere aminte a celor (proaste) ce-au fost. Pentru Început și Încadrându-se perfect În stilul epocii, cenzorul vasluian Își arătase meritele Într-un stil siropos menit să stoarcă ceva lacrimi și parale de primă de la superiorii săi: „Datorită condițiilor specifice (care vor fi fost, oare? n.n.) diferite În care mi-am desfășurat activitatea precum: lipsa unui colectiv, izolarea
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
că a dat o mare importanță „...cunoașterii perfecte, În amănunt, În nuanțe, a dispozițiilor de muncă, revederii și reîmprospătării lor periodice În timpul schimbului de experiență făcut cu colectivul de la Iași”. Din frazele următoare reiese că Petru (Petrache) Necula nu era vasluian ci venetic ca mulți alții vărsați de partid pe aceste meleaguri pentru a-i Învăța pe oameni ce este comunismul și la câte „binefaceri” trebuie să se aștepte cei cu gura căscată pentru primirea cu sârg a perii mălăiețe, atâta timp cât
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
revistei. d.i. „Duhuri rătăcite ale străbunilor”?! Nu sunteți sănătoși, tovilor...! La refec venise rândul și unei „...culegeri literar-artistice” editată de Însuși „Comitetul județean pentru cultură și educație socialistă” care, vorba ceea, avea specialiști unul și unul, peste care autorii vasluieni greu ar fi trecut. Tăietorul de serviciu al cuvintelor, P. Necula, a inserat În raportul său textul integral al poemului „Stampă” despre care avusese o opinie extrem de proastă: „De un timp, vin În sate nevăzute/ duhuri rătăcite ale străbunilor,/ stăm
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]