736 matches
-
Ceresc a trimis pe Pământ, Fiu din Duhul Sfânt, Fecioarei Maria. Când Sfântul Duh în prunc născut pătrunde, se-aud colindători cu vestea sfântă. Iar toaca rugăciunii le răspunde, când îngeri din Ceruri, Nașterea-i cântă. Magică e slujba de vecernie, la naștere din chip fără prihană, Bucuria vieții arde-n suflete, Magia Sărbătorilor de Iarnă. De Sărbătoarea Nașterii Domnului, aprindem lumini în bradul de Crăciun, spre a-i fi bucurie sufletului. Din el să renască numai gândul bun. Decembrie 2014
POEME I MAGIA SĂRBĂTORILOR DE IARNĂ de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374734_a_376063]
-
HILIȘEU-HORIA, BOTOȘANI 2016 Autor: Gabriela Munteanu Publicat în: Ediția nr. 2139 din 08 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Unde sunt doi sau trei adunați în Numele Meu sunt și Eu în mijlocul lor” Sub acest motto, luni, 7 noiembrie 2016 după Slujba Vecerniei oficiată de un mare sobor de preoți cu ocazia hramului Bisericii „Sfinții Mihail și Gavril”din Hilișeu-Horia, jud. Botoșani, a avut loc festivitatea de încheiere a primei ediții a Concursului Interjudețean „Dumnezeu, Biserica și eu”. Concursul a fost inițiat de
CONCURS INTERJUDEȚEAN DUMNEZEU, BISERICA ȘI EU EDIȚIA I, HILIȘEU-HORIA, BOTOȘANI 2016 de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2139 din 08 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374140_a_375469]
-
întâmpla în timpul patimilor când, așa cum s-a amintit mai sus, din rândul mulțimilor vor striga: "Răstignește-L!" Șederea pe mânz însemnă, potrivit comentariului liturgic al praznicului, întoarcerea neamurilor neînfrânați, de la necredință la credință" (Idiomelar, glas 8, de la Doamne strigat-am, Vecernia de Duminică seara din săptămâna Patimilor) sau Răscumpărătorul nostru cel drept a șezut pe mânz ca să piardă cutezanța cea dobitocească a vrăjmașilor, care nu strigă: Toate lucrurile lăudați-L pe Domnul și-L preaînălțați în toți vecii" (Cântarea 8 din
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR [Corola-blog/BlogPost/362091_a_363420]
-
ca pruncii aceia, stâlpări de virtuți; să-I întindem haine de fapte dumnezeiești și cu taină să-L primim în suflete"; "Stâlpări de fapte bune, să aducem fraților, lui Iisus Hristos Dumnezeu." (Stihiri, glas 6, de la Doamne strigat-am, de la Vecernia mică a praznicului). "Să aducem stâlpări de înțelepciune."; Să pregătim virtuțile ca niște ramuri și ca niște stâlpări, spre întâmpinarea Împăratului." (Tropar, Pena 8, de la Tricântarea din Joia Săptămânii Floriilor). Pentru a sublinia starea de înnoire duhovnicească împărtășită de Mântuitorul
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR [Corola-blog/BlogPost/362091_a_363420]
-
peste Israel și mântuire neamurilor" (Peana 5, Utrenia praznicului). "Mulțimea cea de Dumnezeu aleasă a sfinților sihaștri, împreună cu poporul, adunați-vă să întâmpinați cu stâlpari pe Iisus Hristos, strigând: "Bine ești cuvântat!" (Stihira, glas 4, la Doamne strigat-am de la Vecernia de joi seara pentru Vinerea Săptămânii Floriilor). "Doi sfinți apostoli, care Te știau pe Tine, Hristoase, ca ești Unul din Treime, au fost trimiși acum de Tine ca să aducă mânzul, fiul asinii, precum scrie; pe care smerindu-Te ai șezut
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR [Corola-blog/BlogPost/362091_a_363420]
-
-i stinsă, A plecat demult bădița, Tinda casei pare ninsă, Praful a tocit penița. Prin saloanele Junimii Spiritele ard în ziduri, Aprind candela luminii Într-o lume de reziduuri. Sfărâmând în jur muțenii Plâns de clopote slăbite Cheamă oastea la vecernii, Of, ce vremuri răvășite... Tineri fără de canoane ... Citește mai mult Iașul meu, oraș romanticUnde teii-și varsă floareaîntr-un dans profund hieraticRăspândind în jur visarea.Luna-și scrie embargoul...Unde-o fi acum poetul?Enigmatic stă CopoulPare-a tăinui ascetul.La
ANGELINA NĂDEJDE [Corola-blog/BlogPost/377614_a_378943]
-
ascetul.La bojdeucă, lampa-i stinsă,A plecat demult bădița,Tinda casei pare ninsă, Praful a tocit penița.Prin saloanele Junimii Spiritele ard în ziduri,Aprind candela luminiiîntr-o lume de reziduuri.Sfărâmând în jur muțeniiPlâns de clopote slăbiteCheamă oastea la vecernii,Of, ce vremuri răvășite...Tineri fără de canoane... XIV. GRĂUNTE DE LUMINĂ, de Angelina Nădejde, publicat în Ediția nr. 1902 din 16 martie 2016. Cine sunt eu... mă-ntreb adeseori, Grăunte de lumină încolțit Pe-un bulgăre de viață în ninsori
ANGELINA NĂDEJDE [Corola-blog/BlogPost/377614_a_378943]
-
din care s-a furat tot, numai roțile nu, ajungînd și lăsîndu-mi geanta în cămăruța de la Uniunea noastră, mă trezesc în Piața Palatului Regal, refăcută impecabil, arătînd ca-n ceasul ei dintîi. Fascinantă acum în baia ei de lumină de vecernie. Marile clădiri: Palatul, Biblioteca, Hiltonul, Ateneul, proaspăt renovate (după diversiunea pirotehnică din decembrie '89), te așază brusc într-o frumoasă Românie antebelică, edificiile luminate numind chiar pilonii acelei Românii. Pe care mulți (și buni) nu o cunosc, pe care puțini
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Groenlanda și revine, anual, în august, să facă plajă la Ciric. Își desface aici cortul. De o frumusețe albă, ca un translucid bulgăre de gheață. Se dezbracă, își lasă doar cerceii, și se întinde la soare. Stă așa pînă la vecernie. Cînd, dinspre aeroport, apare, de fiecare dată la ora 19 fix, eschimosul ei, și-i strînge cortul. Există o babă. Baba Ciricului. Știți ce spune? Mînca-o-ar baba cu eschimosul ei cu tot, că tare-i scumpă! 17 august Doi japonezi
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
va mirosi de-a pururi a mici. Spuneți că nu-i așa. (Să văd pe cineva care, în intimitatea lui cea mai distinsă, susține că nu i se face poftă, măcar o dată-n an, de-un mic. Ies pe le vecernie din atelier și-o iau spre Dosoftei. Din cînd în cînd, mi se face dor de Dosoftei. La întoarcere, n-am cum ocoli grătarul fumegînd de la Dunărea. Trei mici, vă rog! sună ignobila-mi comandă. Și cu ea m-așez
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
României! Ciricul însă, în dorul apropiatului 2 Mai, anula pe loc indispoziția. Nimeni, nici chiar dîrlăii cu ochi albaștri, fojgăind pe la colțuri de trotuare, nu puteau împiedica galantul apetit întreținut, constant, de triumviratul Ursachi-Andoni-Gheorghiu în vămuirea trăpașelor ce traversau, pe la vecernie, Piața, notele obținute de acestea făcînd parte, firește, din rigorile meseriei. Ce fascinante erau foaierele Teatrului, candid cotropite în pauze de adorabila faună a junelor și junilor aflați aici nu atît pentru vreo înscenare de piesă moscovită, cît pentru însăși
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
celor trei arii ale Violetei pentru chitară. "Addio, del passato bei sogni ridenti" asigura un scurt pasaj tremolo, "A fors' e lui" constitue baza armonica în timp ce aranjamentul pentru "Sempre liberă" sugerează un gen de “coloratura” pentru chitară. I vespri siciliani (Vecerniile siciliene) Leș Vêpres Siciliennes (I Vespri Siciliani): opera în cinci acte, pe un libret de Eugène Scribe și Charles Duveyrier, după piesă Le Duc d'Albe de aceiași autori. Din motive de cenzură opera a mai fost reprezentată sub denumirile
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
Procida, ci a fost rezultatul unei revolte spontane împotriva opresorului străin. Astăzi, chiar si istoricii sunt de acord că avem de a face cu o revoltă spontană și nu vom ști cu siguranta niciodată ce a reprezentat de fapt seară vecerniilor siciliene. La Galeria Națională de Artă din Romă este expus un tablou al pictorului Francesco Hayez, realizat de acesta în anul 1846 și care are ca temă mișcarea I Vespri Siciliani. Stilul și manieră de execuție a tabloului sunt neoclasice
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
0 Atilla .................................................. ... .................................................. ..1 31 Macbeth .................................................. ... ..............................................145 I masnadieri (Hoții) .................................................. ... ............................162 Îl Corsaro (Corsarul) .................................................. ... ........................178 La Battaglia di Legnano (Bătălia de la Legnano) .................................193 Luisa Miller............................................ ... ...............................................205 Stiffelio......................................... ... .................................................. ... .....220 Rigoletto......................................... ... .................................................. ... ...234 Îl Trovatore (Trubadurul) .................................................. ... ..................255 La Traviata (Traviata) .................................................. ... ........................278 I vespri siciliani (Vecerniile siciliene) .................................................. ..2 97 Aroldo............................................ ... .................................................. ... ...313 Simon Boccanegra........................................ ... ........................................325 Un ballo în maschera (Bal mascat) .................................................. ... ...340 La Forza del Destino (Forță destinului) ................................................35 8 Don Carlos............................................ ... .................................................3 78 Aida.............................................. ... .................................................. ... .....402 Otello............................................ ... .................................................. ... .....421 Falstaff.......................................... ... .................................................. ... ....442 Bibliografie...................................... ... .................................................. ... .458 459
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
tu te miști mecanic mai departe. Te clatini pe pardoseala din piatră, te sprijini cu palma de suprafața aspră, zidul e real, tu ( Încă) mai ești! Foșnet sfios În biserica mănăstirii Agapia. Sfinții privesc cuminți de pe pereții recent Împrospătați. Începe vecernia, iar câteva măicuțe aprind lumânările și pregătesc cele trebuincioase slujbei ce urmează. În semiîntunericul altarului se ghicește preotul, care priveghează taina ce va să vină. Întunericul e mare la Început, dar Încet-Încet se face lumină. Atât cât trebuie, nici prea
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
popu), călugăr (gr. kalogeru), stareț (sl. starci), duh (sl. duhu), rai (raj), iad (sl. jadu), sfânt (sl. svetu), mucenic (muceniku), moaște (mosti), jertfă (zretva), slujbă (sluzba), molitvă (molitva), pomană (pomenati), hram (hramu), taină (tajna), smerenie (smerjenje), milă (milovati), utrenie (utro), vecernie (vecer).61 Evoluția creștinismului în secolele VII-X Evoluția vieții spirituale (religioase) a populației autohtone din stânga Dunării, în ultimele trei secole ale mileniului I, s-a desfășurat într-un context politic și etno-demografic fluctuant. Prăbușirea stăpânirii bizantine în regiune și spargerea
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
odăjdii (odejda), prapur (praporu), prestol (prestoli), procovețe (pokrovu), strană (strana), troiță (trojka), maslu (maslo), molitvă (molitva), pogribanie (pogribaniie-înmormântare), prohod (prohodu), pomană (pomenu), post (postu), pravilă (pravilo), sfeștanie (osviașteniie), slavă (slava), slujbă (slujba), căință (kainta), taină (taina), spovedanie (spovedaniie), utrenie (utrenia), vecernie (vecernia). Au intrat în limba română unele cuvinte din limba slavă literară: cazanie (kazaniie), ceaslov (ceasoslovul), molitvelnic (molitviniku), predoslovie (predislovie), propovedanie (propovedaniie), stih (stihu), stihiră (stihira), stihoavnă (stihovina), tipic (tipicu). Apoi numele vechi ale unor sărbători: Blagoveștenie (Bunavestire), Stretenie (Întâmpinarea
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
odejda), prapur (praporu), prestol (prestoli), procovețe (pokrovu), strană (strana), troiță (trojka), maslu (maslo), molitvă (molitva), pogribanie (pogribaniie-înmormântare), prohod (prohodu), pomană (pomenu), post (postu), pravilă (pravilo), sfeștanie (osviașteniie), slavă (slava), slujbă (slujba), căință (kainta), taină (taina), spovedanie (spovedaniie), utrenie (utrenia), vecernie (vecernia). Au intrat în limba română unele cuvinte din limba slavă literară: cazanie (kazaniie), ceaslov (ceasoslovul), molitvelnic (molitviniku), predoslovie (predislovie), propovedanie (propovedaniie), stih (stihu), stihiră (stihira), stihoavnă (stihovina), tipic (tipicu). Apoi numele vechi ale unor sărbători: Blagoveștenie (Bunavestire), Stretenie (Întâmpinarea Domnului
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
în limba slavă veche, în a doua jumătate a secolului al IX-lea, de către apostolii Chiril și Metodiu, a fost adusă în Bulgaria, în timpul țarului Simeon. Atât liturghia cât și întreaga terminologie privind organizarea ritualului și a ierarhiei bisericești (utrenie, vecernie, molitvă, pristol, sfânt, troiță, stareț, vlădică) s-au răspândit în nordul Dunării, printre români, sub țarii Simeon și Petru, în prima jumătate a secolului al X-lea. Limba slavă veche a fost însușită de pătura socială dominantă, boierimea, de sorginte
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
militară: ceata, pâlcul, gloata; arme: sabia, sulița, praștia, toporul, steagul, strajă, voinic (voina-război). Organizarea socială și de stat: voievod, boier (boliar, sl. vechi), cneaz (în slavă, prinț-stăpân), jupan, rob (sclav). Viața bisericească, cultul și ierarhia: rai (lat. paradis), iad, utrenie, vecernie, spovedanie, împărtășanie, Maica Precista (Maica Domnului), maslu, sfânt, stareț, vlădică, blagoveștenie și multe altele. Trebuie precizat faptul capital că nimic în fonetică, morfologie și sintaxă nu este împrumutat de la slavi. Iorga, în sinteza sa, alcătuiește o listă proprie de cuvinte
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
a zbuciumului („Ca un norod de pașnici și veseli asasini/ Ce pregătesc dreptatea luminii viitoare,/ Unii-nvârtesc săcurea, ceilalți desfoaie crini,/ Cu sufletele-n beznă și degetele-n soare.”) - iată calea aleasă de A. în trăire, cunoaștere, poezie (Rugă de vecernie). O formă specială a situării între impulsuri opuse se manifestă în raporturile cu ceilalți. A. e vădit de partea celor „căzniți, urâți și goi”, purtători neștiuți - întrucât reprezintă natura elementară - ai germenului unei lumi superioare (Caligula); versantul opus solidarității cu
ARGHEZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285438_a_286767]
-
Bossuet în persoană, nici fiindcă auziseră vorbindu-se de el, ci pentru că erau prinși într-o lume de ritualuri, forme și imagini, într-o înlănțuire de practici colective instructive. Procesiunile, tainele, semnul crucii, tămîia, sărbătorile, catedralele impunătoare, clopotul satului vestind vecernia și utrenia au făcut ca oamenii secolului al XVII-lea să gîndească creștinește mai mult decît operele lui Malebranche și predicile lui Bossuet. Defilările de 1 Mai din Piața Roșie, sputnik-ul, diviziile de blindate ale U.R.S.S. și chipul familiar
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
al unei coeziuni fără adeziune, pe baza aderențelor semi-pasive. Televiziunea are o funcție religioasă, și rendez-vous-urile sale, grila sa, jingle-urile ritmează timpul cotidian și hebdomadar, ca odinioară, la țară, clopotnițele satelor, sau, în mănăstiri, slujbele divine, de dimineață pînă după vecernie. Dar e o religie rece, a in-diferenței, a cărei singură rugăciune înseamnă: "Uitați-vă la mine mai întîi, restul nu are importanță". Și mai etimologic încă, ultima noastră religie civică este o antireligie, fiindcă ea dezleagă în loc să asambleze, ea răspîndește
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
și subiecte politice care să ofere preoților o viziune mai clară asupra „prietenilor“ și „dușmanilor“ regimului de democrație populară 67. Programul liturgic încărcat al cursurilor de îndrumare avea menirea de a familiariza pe sacerdoți cu modalitatea de slujire a liturghiei, vecerniei și utreniei, dar și cu necesitatea pregătirii morale pentru aceste slujbe. Toți preoții ortodocși trebuiau să învețe să se conformeze aceluiași ritm duhovnicesc fixat de patriarhul Justinian și deprins la cursurile de îndrumare. Accentul pus pe tipic, omiletică și catehetică
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
istoria României, istoria limbii române, cronici referitoare la actualitatea culturală și mai ales despre viața muzicală de la București și de la Paris. Astfel, în același număr stau alături note privind spectacolele din cele două capitale: Traviata și Coana Chiriță, Rigoletto sau Vecerniile siciliene și Prăpastiile Bucureștilor. P. C.
VOIX DE LA ROUMANIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290637_a_291966]