127,396 matches
-
cu avere, un anume „Gheorghe sin Pătrașco - 29 ani”, care, în mod sigur, trebuie să fi fost un ascen- dent al neamului nostru. Evident, în ceea ce mă pri¬vește, dau crezare documentului istoric, ce dovedește că Pătrașcu este un nume vechi în Greblești. Și atunci de unde provine convinge- rea tatălui meu că bunicul lui, Chirca Pătrașcu, zis Barna, ar fi venit din Țara Făgărașului? Cred că pur și simplu el aducea mult mai aproape pe strămoșul nostru, care, sunt con- vins
MARIAN PĂTRAȘCU by http://confluente.ro/articole/marian_p%C4%83tra%C8%99cu/canal [Corola-blog/BlogPost/366422_a_367751]
-
cu avere, un anume „Gheorghe sin Pătrașco - 29 ani”, care, în mod sigur, trebuie să fi fost un ascen- dent al neamului nostru. Evident, în ceea ce mă pri¬vește, dau crezare documentului istoric, ce dovedește că Pătrașcu este un nume vechi în Greblești. Și atunci de unde provine convinge- rea tatălui meu că bunicul lui, Chirca Pătrașcu, zis Barna, ar fi venit din Țara Făgărașului? Cred că pur și simplu el aducea mult mai aproape pe strămoșul nostru, care, sunt con- vins
MARIAN PĂTRAȘCU by http://confluente.ro/articole/marian_p%C4%83tra%C8%99cu/canal [Corola-blog/BlogPost/366422_a_367751]
-
mânie. Stătea în aceeași curte cu Gheorghe, fiu-său, fratele mai mic al maică-mii și unchiul meu, într-o căsuță separată, întocmai ca Chircuț, bunicu-meu. De pe peretele din față, cum intrai, veghea cu ochi de vultur, dintr-un tablou vechi, mama ei și străbunica mea, Floarea Teșcuț, poreclită Teșcuțoaia, care în 1901 era să moară înecată în Olt. Era ... Citește mai mult HOBZOAICA ȘI TEȘCUȚOAIA*Bunica mea maternă, Floarea Costea, poreclită Hobzoaica, se apropia de 55 de ani, vârsta de la
MARIAN PĂTRAȘCU by http://confluente.ro/articole/marian_p%C4%83tra%C8%99cu/canal [Corola-blog/BlogPost/366422_a_367751]
-
mânie. Stătea în aceeași curte cu Gheorghe, fiu-său, fratele mai mic al maică-mii și unchiul meu, într-o căsuță separată, întocmai ca Chircuț, bunicu-meu.De pe peretele din față, cum intrai, veghea cu ochi de vultur, dintr-un tablou vechi, mama ei și străbunica mea, Floarea Teșcuț, poreclită Teșcuțoaia, care în 1901 era să moară înecată în Olt. Era ... XX. MOȘU" CHIRCUȚ, de Marian Pătrașcu , publicat în Ediția nr. 1755 din 21 octombrie 2015. Într-o sâmbătă, pe la începutul lunii
MARIAN PĂTRAȘCU by http://confluente.ro/articole/marian_p%C4%83tra%C8%99cu/canal [Corola-blog/BlogPost/366422_a_367751]
-
gândurilor. Și, dacă “prind” ceva care mi se pare că merită a rămâne scris, mă scol și pornesc calculatorul...... XXII. MĂRIAN FRÂNTU ȘI DETA, de Marian Pătrașcu , publicat în Ediția nr. 1595 din 14 mai 2015. Mărian Frântu era un vechi ilegalist devenit celebru nu numai în Greblești, ci și în toată Loviștea pentru opoziția sa curajoasă împotriva colectivizării, ceea ce nu era deloc conformă cu linia partidului în care se înscrisese încă dinainte de război. Înalt, slab dar vânjos, brunet, cu privirea
MARIAN PĂTRAȘCU by http://confluente.ro/articole/marian_p%C4%83tra%C8%99cu/canal [Corola-blog/BlogPost/366422_a_367751]
-
undeva pe malul Oltului, unde avea un teren pe care-l cultiva cu porumb și legume. Acolo, la Cânșor, era reședința lui de vară, o colibă din lemne acoperită cu carton gudronat. Își ... Citește mai mult Mărian Frântu era un vechi ilegalist devenit celebru nu numai în Greblești, ci și în toată Loviștea pentru opoziția sa curajoasă împotriva colectivizării, ceea ce nu era deloc conformă cu linia partidului în care se înscrisese încă dinainte de război. Înalt, slab dar vânjos, brunet, cu privirea
MARIAN PĂTRAȘCU by http://confluente.ro/articole/marian_p%C4%83tra%C8%99cu/canal [Corola-blog/BlogPost/366422_a_367751]
-
lui de vară, o colibă din lemne acoperită cu carton gudronat. Își ... XXIII. VLĂDUȚ, de Marian Pătrașcu , publicat în Ediția nr. 1586 din 05 mai 2015. În fiecare an, la 1 iunie, în viața loviștenilor are loc un important eveniment, vechi de sute de ani: urcatul oilor la munte. Atunci, prin punerea în comun a oilor mai multor săteni, fiecare având semnul său specific la urechea fiecărei oi din turma sa, se constituie stânile formate din câte 500-1000 de oi. Stânile
MARIAN PĂTRAȘCU by http://confluente.ro/articole/marian_p%C4%83tra%C8%99cu/canal [Corola-blog/BlogPost/366422_a_367751]
-
fiindcă băcia în Țara Loviștei este o meserie care se transmite din tată-n fiu, iar fiecare stână poartă numele baciului respectiv, de ... Citește mai mult În fiecare an, la 1 iunie, în viața loviștenilor are loc un important eveniment, vechi de sute de ani: urcatul oilor la munte. Atunci, prin punerea în comun a oilor mai multor săteni, fiecare având semnul său specific la urechea fiecărei oi din turma sa, se constituie stânile formate din câte 500-1000 de oi. Stânile
MARIAN PĂTRAȘCU by http://confluente.ro/articole/marian_p%C4%83tra%C8%99cu/canal [Corola-blog/BlogPost/366422_a_367751]
-
ni se face acum, aproape de sfârșit, un scurt răgaz,o ultima șansă să ne regăsim de aceeași parte a golului, sprijinindu-ne unul de altul. Să-l primim cu recunoștință și poate, cine știe, vor mai țâșni scântei din amintirea vechilor incendii . La Mulți Ani, vouă, celor plecați și ție, celui încă aici ! Referință Bibliografica: La început de an / Anca Tănase : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 372, Anul ÎI, 07 ianuarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Anca Tănase : Toate
LA INCEPUT DE AN de ANCA TĂNASE în ediţia nr. 372 din 07 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/La_inceput_de_an.html [Corola-blog/BlogPost/360736_a_362065]
-
Brîncoveanu, ca un creuzet în care se topeau toate elementele străine(greci și sud dunăreni, mai ales) pătrunse în rîndurile boierimii și stabilite în Oltenia. În câteva generații aceștia se românizau complet și deveneau uneori chiar mai olteni decât boierii vechi. Cazurile boierilor Brătășeni, Pârșcoveanu și altele sunt edificatoare(anexele I-II). În viața publică boierii olteni se disting, și în această perioadă, prin preocuparea asiduă de a accede la marile dregătorii ale statului, dar și la cele mijlocii și mici
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 by http://confluente.ro/Varvara_magdalena_maneanu_1401343912.html [Corola-blog/BlogPost/357520_a_358849]
-
era și în Epoca Brâncoveanu, dobândirea marilor dregătorii ale Țării Românești de membrii ai Sfatului Domnesc și asimilate, precum și cele din Oltenia: marele ban și boieri ai Divanului Olteniei. Astfel, cel mai înalt dregător al țării-marele ban al Craiovei(după vechea titulatură) era deopotrivă conducătorul Sfatului Domnesc, dar și un adevărat, guvernator al Olteniei, numit de domn, de regulă dintre rudele apropiate sau dintre marii boieri, cu o bogată și verificată experiență în exercitarea dregătoriilor necesară îndeplinirii largii sale autorități și
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 by http://confluente.ro/Varvara_magdalena_maneanu_1401343912.html [Corola-blog/BlogPost/357520_a_358849]
-
de bărbat serios și-i făcu doar un semn discret: știi tu! — Dar tu, Cristian Moga? — Eu am o pacientă pe care o consult, m-a chemat de o oră dar, eram încă la spital. S-au despărțit că doi vechi prieteni, fiecare păstrând doar amintirea din vremea studenției. Unul nu a fost sincer. Dar întâlnirea l-a pus pe gânduri. Nu este bine, mă pot întâlni cu persoane care mă pot trădă. Să afle nevasta și atunci... Dar, într-o
SĂ NU UIȚI TRANDAFIRII CONTINUARE de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2029 din 21 iulie 2016 by http://confluente.ro/viorica_gusbeth_1469092779.html [Corola-blog/BlogPost/383746_a_385075]
-
fii născut la țară, să simți pământul sub picioare, roua de dimineață și cântatul cucului,altfel... te poți numi orice, dar nu interpret de muzică populară. Locuiesc în București și mi-am amenajat o cameră în stil țărănesc, cu obiecte vechi pe care le-am adunat de peste tot. În acea cameră mă simt acasă, la țară, în anii copilăriei mele. Mă doare inima de prea mult frumos! E o așezare ctitorită pasămite pe strămoșești temelii, de vreme ce aici folclorul se simte că
GHEORGHE GHEORGHE. A ÎMBRĂCAT MANTIA VLADIMIRESCULUI ŞI A ÎNVEŞMÂNTAT SPIRITUL ÎN CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1281 din 04 iulie 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1404506876.html [Corola-blog/BlogPost/349161_a_350490]
-
tine,am zis că ești consilier la primărie ,dacă știam că te înlocuiesc atât de repede, îmi tot vedeam de drum ! De obicei ,rufele se spală în familie ,dar dumneaei ține morțiș să le împrăștie prin tot compartimentul.În japoneza veche, cuvântul gălăgie era reprezentat prin trei femei cu gura larg deschisă. Știau ei ce știau ! Păcat că n-a trăit în vremurile acelea, că era fix ce trebuia pentru „scandal” ! - Liniștiți-vă doamnă,totul s-a rezolvat cu bine, încearcă
INTRE LINII de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 by http://confluente.ro/dan_gheorghilas_1422777710.html [Corola-blog/BlogPost/376113_a_377442]
-
o profesoara, spre marea uimire a acesteia, ca apoi să cânte fără nici o problemă concertele pentru vioară semnate de Bach, Beethoven, Mozart, Paganini și Vivaldi. Toate s-au petrecut într-un timp atât de scurt, dar cu atitudinea de cunoscătoare veche a renumitelor compoziții, încât vestea s-a împrăștiat peste tot ca un fulger. Talida nu vedea în acest lucru o minune, era o plăcere și o mare dorință a ei de a cunoaște și a ști, încât râdea la auzul
EUFORIE SINUCIGAŞĂ de LILIOARA MACOVEI în ediţia nr. 1372 din 03 octombrie 2014 by http://confluente.ro/fydhhuhhpy_1412315137.html [Corola-blog/BlogPost/352804_a_354133]
-
altul. Erau încărcate și stropeau pietonii, fără ca șoferii să-și mai întoarcă privirea, pentru a-și vedea isprava făcută. Era pe înserat și toată lumea se grăbea. Un singur taxi, tras pe dreapta, la doi pași de o bancă de lemn vechi, stătea cu portiera din față deschisă. Își aștepta clientul de vreo zece minute și într-un sfârșit, apăru. - Mergi înainte! Comanda era făcută de un bărbat, care cândva fusese frumos, acum puțin albit, cu toate că mâinile îl arătau la vreo douăzeci
EUFORIE SINUCIGAŞĂ de LILIOARA MACOVEI în ediţia nr. 1372 din 03 octombrie 2014 by http://confluente.ro/fydhhuhhpy_1412315137.html [Corola-blog/BlogPost/352804_a_354133]
-
Peste nopțile lungi din cătun.// (Splendoarea Carpaților) Secvențe ale naturii sunt surprinse și în Imensitate, Munții Caraiman, Noiembrie dezvăluind farmecul și bucuriile simple care ne înconjoară. Suna prin crengi c-un freamăt lung/ Septembrie pierdut în zare/ Prin negura răcelii vechi/ Cu bucuria ce tresare.// (Septembrie) O dragoste deosebită se simte în creația sa pentru graiul moștenit din bătrâni și păstrat cu sfințenie și în vremuri tulburi. Ca demn urmaș al îndrăgitului poet Alexei Mateevici, în poemul Limba noastră cea română
Plasa unei iluzii, de Tatiana Dabija. Recenzie, de Elena Buică – Buni by http://revistaderecenzii.ro/plasa-unei-iluzii-de-tatiana-dabija-recenzie-de-elena-buica-buni/ [Corola-blog/BlogPost/339353_a_340682]
-
a textului cu ilustrațiile imagistice, întreținând vie plăcerea cititului. Cu totul remarcabile sunt cele două prefețe, cea a universitarei Ioana Pârvulescu, fără nici un cuvânt de prisos în nuanțarea ideilor prezentării, urmată de cea lămuritoare, a poetului redactor al revistei “Vatra Veche”, unde am citit inițial o bună parte dintre cele 31 medalioane-portret, la rubrica cu titlul împrumutat apoi cărții memorialistice de față; desigur că este vorba despre Nicolae Băciuț, care, “nășind” un asemenea proiect editorial, va lămuri acum cititorilor modul cum
O interesantă geografie a spiritului, de Anca Sîrghie by http://revistaderecenzii.ro/o-interesanta-geografie-a-spiritului-de-anca-sarghie/ [Corola-blog/BlogPost/339244_a_340573]
-
cititorilor modul cum “revista se retrage-n carte”. Frumoasă zicere, căci poetul- tot poet! Desigur că m-au impresionat semnul de carte și dedicația caldă, notată pe o hârtie cartonată specială, cu care exemplarul mi-a sosit de la Editura Vatra Veche din Tg. Mureș, dar acum sunt fericită să citesc pe foaia de gardă a volumului cuvintele înserate manu propria de autoare:”Prietenei mele, Anca Sîrghie, minunată scriitoare, cu dragoste, Veronica Pavel Lerner. 18 iulie 2016 la Toronto “ Da, atunci mă
O interesantă geografie a spiritului, de Anca Sîrghie by http://revistaderecenzii.ro/o-interesanta-geografie-a-spiritului-de-anca-sarghie/ [Corola-blog/BlogPost/339244_a_340573]
-
dând detalii adesea luxuriante în cartea ei“Gânduri printre rânduri”, ca să reproducă în noul volum, spre exemplu, petrecerea copiilor de Moș Crăciun, așa cum se putea ea desfășura în plină perioadă stalinistă, când în România spațiile locuințelor mari trebuiau împărțite de vechii locatari cu cei nevoiași, iar artiștii de elită din familia Diaconu sfârșesc cerând plecarea în exil, ca să nu se compromită moral lăudând socialismul, cum li se ceruse. Neputându-le vinde înainte de plecare, domnul Diaconu, iubitorul împătimit de artă, dăruiește prietenilor
O interesantă geografie a spiritului, de Anca Sîrghie by http://revistaderecenzii.ro/o-interesanta-geografie-a-spiritului-de-anca-sarghie/ [Corola-blog/BlogPost/339244_a_340573]
-
povestea “Pianistul”, tradusă în engleză și pusă în circulație online; astfel narațiunea aceea face ocolul mapamondului, stârnind o impresie extraodinară. În China ea va fi cunoscută și se vor găsi și sponsorii care să susțină realizarea unor CD-uri cu vechile lui concerte. Mai mult, chiar din România a pornit inițiativa de a transfera discurile de vinil cu concertele pianistului pe youtube, pentru a fi pe mai departe ascultate de pe internet în lumea întreagă. Iată ce face adevărata prietenie, dezmărginind frontiere
O interesantă geografie a spiritului, de Anca Sîrghie by http://revistaderecenzii.ro/o-interesanta-geografie-a-spiritului-de-anca-sarghie/ [Corola-blog/BlogPost/339244_a_340573]
-
căruia-vom afla- poezia i-a oferit “cele mai sublime clipe ale vieții “. El socotește că debutează cu fiecare nou poem pe care îl scrie. E preocupat se prolifereze interesul pentru literatură în noile generații. Ca redactor al revistei “Vatra veche“, Nicu Băciuț a sporit numărul colaboratorilor, în prezent revista “înscriind un teritoriu imens al patriei noastre de cuvinte, din Australia și până în Canada.“ Publicația are ritm, varietate și calitate. Culoarea o dau expozițiile virtuale, fiecare număr prezentând un alt artist
O interesantă geografie a spiritului, de Anca Sîrghie by http://revistaderecenzii.ro/o-interesanta-geografie-a-spiritului-de-anca-sarghie/ [Corola-blog/BlogPost/339244_a_340573]
-
Baruri și cluburi Chat Noir: Să faci trei pași înapoi când treci pe lângă Pisica Neagră din Centrul Vechi? În niciun caz, fiindcă la Chat Noir e loc pentru toți pisicarii Capitalei. Pisoi timizi, mâțe aristocrate sau motani șmecheri, aici e de voi: Chat Noir e funky și friendly. Are cinci încăperi aranjate discret, fiecare ca un separeu, oferind
Pisica Neagră nu aduce ghinion by http://www.zilesinopti.ro/articole/1614/chat-noir-pisica-neagra-nu-aduce-ghinion [Corola-blog/BlogPost/97055_a_98347]
-
nu străbate un cor de miorlăituri pe diverse voci, ci o muzică extrem de plăcută urechilor îmblănite: funk și acid-jazz. Iar celor obișnuiți să vadă bine și pe întuneric Chat Noir le-a pregătit înăuntru câteva plasme la care rulează filme vechi, alb-negru. Prețurile nu te fac să scoți ghearele, ba dimpotrivă, sunt chiar user-friendly pentru o zonă centrală: berea costă între 5 și 12 lei, iar cocktailurile, între 10 și 20 de lei. Cu toate astea, în timpul săptămânii cel puțin, Chat
Pisica Neagră nu aduce ghinion by http://www.zilesinopti.ro/articole/1614/chat-noir-pisica-neagra-nu-aduce-ghinion [Corola-blog/BlogPost/97055_a_98347]
-
a formulei sacramentale, se prefac în Trupul și Sângele Domnului. Jertfă nesângeroasă care se petrece pe altarele creștine, de câte ori se celebrează Sfântă Euharistie. Este totodată și ziua de naștere a Bisericii creștine. La Sfântă Liturghie se citesc 12 evanghelii din Vechiul și Noul Testament, care prefigurează venirea Mesiei, vânzarea lui Isus Cristos, veghea Mântuitorului în Grădina Măslinilor, arestarea lui Isus, Patimile Sale. Este începutul Pătimirii Domnului. Isus Cristos, la Cină cea de Taină a sărvârșit un gest ritualic, a spălat picioarele ucenicilor
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 468 din 12 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Simboluri_liturgice_simboluri_pascale_cezarina_adamescu_1334229871.html [Corola-blog/BlogPost/358477_a_359806]