2,609 matches
-
unde sunt instabile. Apare în unele stări de encefalită sau în narcoză. 3) Lipotimia: se referă la suspendarea rapidă, dar pentru scurtă durată cu revenire spontană a conștiinței și este precedată de următoarele simptome: paloare, greață, transpirații. Apare când dezechilibrele vegetative sunt accentuate de o emoție puternică sau de o durere fulgerătoare, o suprasolicitare. 4) Crizele epileptice (crize de pierdere accesuală a conștiinței): sunt însoțite de toate celelalte simptome ce caracterizează forma respectivă de epilepsie. Această pierdere totală și brutală a
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
pot fi capabili să efectueze sarcini simple, în condiții de supraveghere strictă. (DSM IV)9695. 4. Întârzierea mentală profundă (arierația) cuprinde subiecți cu QI sub 20, iar vârsta mintală mai mică de trei ani. Ei sunt reduși la o viață vegetativă cu o incapacitate de formare a reflexelor condiționate. Durata vieții este de obicei până la 20-30 de ani când decesul apare datorită multiplelor complicații somatice. Ei necesită supraveghere și îngrijire continuă. Subiecții cu un QI între 70-80 sunt integrați în categoria
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
atac complet de panică. Dar, cum reușesc aceste proceduri să declanșeze atacuri de panică oamenilor predispuși la acestea? Una dintre teorii este cea care susține că cei care dezvoltă atacuri de panică au sistemul nervos autonom (numit și sistem nervos vegetativ) foarte slab dirijat (Gorman, Liebowitz, Fyer, Fyer & Klein, 1986)232. Sistemul nervos autonom este numit și sistem nervos vegetativ sau sistem nervos visceral, el controlează funcțiile necesare vieții, ca de exemplu: ritmul cardiac, presiunea arterială, digestia, organele sexuale (de exemplu
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
dintre teorii este cea care susține că cei care dezvoltă atacuri de panică au sistemul nervos autonom (numit și sistem nervos vegetativ) foarte slab dirijat (Gorman, Liebowitz, Fyer, Fyer & Klein, 1986)232. Sistemul nervos autonom este numit și sistem nervos vegetativ sau sistem nervos visceral, el controlează funcțiile necesare vieții, ca de exemplu: ritmul cardiac, presiunea arterială, digestia, organele sexuale (de exemplu excreția) sau mușchii interiori ai ochilor. Sistemul nervos vegetativ se împarte în: ▪ sistemul nervos simpatic este responsabil de reacții
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
1986)232. Sistemul nervos autonom este numit și sistem nervos vegetativ sau sistem nervos visceral, el controlează funcțiile necesare vieții, ca de exemplu: ritmul cardiac, presiunea arterială, digestia, organele sexuale (de exemplu excreția) sau mușchii interiori ai ochilor. Sistemul nervos vegetativ se împarte în: ▪ sistemul nervos simpatic este responsabil de reacții în situații periculoase, și guvernează reacția de luptă sau fugă; ▪ sistemul nervos parasimpatic este într-un fel opusul sistemului nervos simpatic, în sensul că el este activ în situațiile de
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
iar oamenii care dezvoltă o tulburare de panică pot fi hipersensibili la CO2. Când creierul acestora detectează chiar o cantitate mică în plus de dioxid de carbon, creierul înregistrează "Sufocare!!!" și declanșează imediat reacția de luptă-sau-fugă din sistemul nervos autonom (vegetativ). Teoria alarmei false de sufocare susține că oamenii care au tulburare de panică sunt hipersensibili la dioxid de carbon și când sunt expuși la acesta (exemplu: respiră într-o pungă de hârtie), corpul lor activează sistemul vegetativ la o reacție
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
sistemul nervos autonom (vegetativ). Teoria alarmei false de sufocare susține că oamenii care au tulburare de panică sunt hipersensibili la dioxid de carbon și când sunt expuși la acesta (exemplu: respiră într-o pungă de hârtie), corpul lor activează sistemul vegetativ la o reacție de luptă-sau-fugă. În sens opus, oamenii care nu sunt predispuși la tulburarea de panică nu sunt sensibili la dioxid de carbon și o cantitate mică în plus nu le declanșează o senzație de sufocare sau reacție de
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
cinci registre, și anume: zeii, demonii, eroii și abia apoi, În a patra categorie, oamenii 1; animalele fără rațiune constituie al cincilea registru. (F) Mai este ceva. Dacă separi diferitele aspecte ale sufletului În conformitate cu natura, afli mai Întâi o facultate vegetativă, care este inferioară, apoi facultatea simțirii, apoi a dorinței, urmată de patima nestăvilită; În fine, ultima o constituie facultatea judecății și sufletul: ambele la un loc duc la perfecțiune opera săvârșită de natură. Procesul se oprește aici, atingând un punct
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
Numărul 5 este prin Însăși esența sa un divizor și natura se folosește de el În majoritatea repartițiilor pe care le face. Iată deci motivul pentru care ne-a repartizat cinci simțuri și un suflet alcătuit din cinci aspecte 6: vegetativ șphytykonț, sensibil șaisthetikonț, pasional șepithymetikonț, irascibil șthymoeidesț și rațional șlogistikonț. Avem cinci degete la fiecare mână, (F) iar sperma umană cea mai fertilă nu se divide decât la cinci. Nu s-a mai pomenit nicăieri o femeie să fi avut
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
prin accelerarea tranzitului intestinal, scaune frecvente și lichide. DIATEZĂ: reactivitate specială a organismului la diverși factori de mediu, manifestată prin predispoziția la anumite boli (diateză hemoragică, alergică, reumatică, urică). DISKINEZIE: proces patologic caracterizat prin apariția de modificări În activitatea motorie vegetativă a unor organe: diskinezie biliară, intestinală, uterină. DISMENOREE: menstruație dureroasă, care precede sau este concomitentă cu hemoragia menstruală. DISPEPSIE: tulburare a procesului de digestie, manifestată prin durere În stomac, care apare după masa de prânz și prin modificări ale procesului
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
precede sau este concomitentă cu hemoragia menstruală. DISPEPSIE: tulburare a procesului de digestie, manifestată prin durere În stomac, care apare după masa de prânz și prin modificări ale procesului de evacuare stomacală sau intestinală. DISTONIE: dereglare funcțională a sistemului nervos vegetativ. DISTROFIE: tulburare de nutriție a unui țesut, a unei părți din corp sau a organismului În Întregime (distrofie musculară etc). DIUREZĂ: formarea și eliminarea de urină, uneori peste 3 litri pe zi. DIZENTERIE: boală infecțioasă caracterizată prin dureri abdominale, senzație
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
biologice, avându-și un centru de integrare și regulare funcțională În formațiunile nervoase ale diencephalului. Cu alte cuvinte, putem menționa că Înțelegem prin temperament un mod reacțional obișnuit al organismului la Împrejurările exterioare și un ritm particular al vieții sale vegetative. Noțiunea de temperament corespunde prin urmare unei realități biologice; ea Își are punctul de plecare În structurile organice, esențial diverse, după formula individuală; ea nu este o simplă vedere convențională, o comoditate a limbajului. Unitatea anatomică nu definește exclusiv ființa
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
altele: excitabilitate la Împrejurări exterioare, rapiditate, intensitate și durată reacțională, direcția acestor reacții, inhibiții, ritm organic, tonalitate vitală. Se va Înțelege așadar prin temperament: un mod reacțional obișnuit al organismului În Împrejurările exterioare și un ritm particular al vieții sale vegetative. Definire temperament. Noțiunea de temperament corespunde unei realități biologice; ea Își are punctul de plecare În structurile organice, esențial diverse, după formula individuală; ea nu este o simplă vedere convențională, o comoditate a limbajului. Rădăcinile organice ale temperamentului sunt multiple
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
limbajului articulat, la formarea persoanei morale, prin postularea unor valori spirituale. Individul uman nu este numai o individualitate biologică opunându-se și adaptându-se universului fizic, condițiilor mediului; nu este numai o unitate de viață dominată exclusiv de imperativele vieții vegetative și biologice; este, În afară de aceasta, o persoană integrată vieții sociale și respectând un mănunchi de valori. Din acest moment, vom distinge În individualitatea umană, alături de pătura somatică, vegetativă, o structură spirituală, o ființă viețuind pe plan social și În lumea
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
nu este numai o unitate de viață dominată exclusiv de imperativele vieții vegetative și biologice; este, În afară de aceasta, o persoană integrată vieții sociale și respectând un mănunchi de valori. Din acest moment, vom distinge În individualitatea umană, alături de pătura somatică, vegetativă, o structură spirituală, o ființă viețuind pe plan social și În lumea valorilor: soma și nus; corp și suflet. La această treaptă omul s-a ridicat prin mijlocirea mai multor condiții exterioare și lăuntrice. Vom menționa, fără să putem stărui
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
individual; ca atare, el nu se transmite ereditar, urmând ca fiecare individ să se străduiască singur pentru a ajunge la formația morală a caracterului. Ca ins biologic, individul trăiește În actualitatea imediată, sub imperiul necesităților organice și dominat de viața vegetativă; ca membru al unei societăți organizate, el depășește actualitatea și mediul fizic imediat, punându-se În contact cu valori de gând și acceptând norme generale de conduită; prin viața interioară și răsfrângere asupra lui Însuși, Își câștigă autonomie spirituală, o
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
naturii se influențează reciproc. Pentru păstrarea armoniei câmpului bioenergetic ajutorul vine de la psihoparticulele care se transformă prin epifiză și echilibrează planul psihoemoțional. Când funcția epifizei este scăzută și câmpul energetic este dezechilibrat, apar diferite afecțiuni ale sistemului nervos central și vegetativ. Epilepsia și alte boli ale sistemului nervos sunt provocate de un dezechilibru energetic foarte profund. Există rezolvate foarte multe cazuri de epilepsie și comportament neadecvat, prin echilibrarea câmpului energetic. Puterea psihoenergiei depinde de gândirea omului. În ultimii 50 de ani
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
atipic, lipsita de o veritabilă euforie,iar fuga de idei este incoerentă. Starea de excitație este mai degrabă ciudată decât amuzantă, se manifestă prin înstrăinare față de mediu, steriotipii de mimică, activitate delirantă și halucinatorie, agresivitate, teamă, stupor, negativism, catalepsie, tulburări vegetative (Pirozynski et al, 1994). Mai rar poate îmbrăca aspectul euforiei cu agitație psihomotorie, extrovertire, fugă de idei. Bolnavul are o instabilitate emoțională este iritabil și apragmatic. Agitația sa este dezvoltată și alternează cu stări de inerție. După Ey secvența: fuga
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
la alta. 2.2.5. Debutul catatonic. Această formă de debut este considerată ca fiind caracteristică pentru schizofrenie (Kerbikov, 1972). în prim plan sun situate tulburările psiho-motorii caracteristice reunite în sindromul catatonic, la care sunt asociate tulburări neurologice, somatice și vegetative (prin perturbarea centrilor talamodiencefalici) de tipul: tulburări digestive, tulburări cardiovasculare și vasomotorii (acrocianoză și hipotensiune), tulburări hipnice (bolnavul păstrând cvasicontinuu o stare de tranziție între veghe și somn), hiperkinezie și akinezie. Disociația profundă intrapsihică se poate manifesta sub forma de
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
particular pacienților care prezintă recăderi îmediat în perioada de sevraj (Buchanan et el, 1992). Simptome neurovegetative Acțiunea neurolepticelor avînd loc la nivel cerebral, întreruperea bruscă a administrării acestora poate induce o stare specifică particulară de tipul sevrajului, caracterizată prin: -manifestări vegetative: apar în primele 14 zile de la întreruperea bruscă a neurolepticului și se manifestă prin disconfort neurovegetativ cu vărsături, tulburări ale tranzitului gastro-intestinal, insomnii, cefalee, iritabilitate - manifestări extrapiramidale de tipul sindromului parkinsonian, cu tendință spre agravare sau dispariție în cîteva luni
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
mass-media de sub tutela Statului-partid și transformarea sa în element esențial al democrației presupune o autonomizare multiplă: * în plan politic prin separarea puterilor în stat; * în plan economic prin eliminarea dependenței financiare; * în plan social prin fidelizarea publicului-client care pă-răsește statutul vegetativ de public captiv; * în plan tehnologic sînt integrate noile tehnologii; * în plan profesional se cristalizează clivajul informație/ opinie. Conceptul general de "transformare mediatică" apare corelat procesului de schimbare socială care presupune un ansamblu de cerințe: * un cadru legislativ apt să
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
și sunt și din cei care au fost la putere înaintea lor și faptele acestora de azi și a acelora de atunci, ne-au costat, și o să ne coste multă vreme de acum înainte. Atunci, ajungem iar la starea ceea vegetativă a poporului acesta, care crede constant în fatalitatea existenței sale, condiție, în care nu numai că nimeni nu face nimic pentru a ieși din această deja stare de fapt, ci chiar nimeni nu mai crede că se poate schimba ceva
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
amestecul necesar al sentimentului cu senzualitatea, necunoscute până acum decât separat". Acaparat de noua lui pasiune, agronomul uită însă de Mili, care, și ea, după scena de la hotel și dezvăluirile Rosinei, trece printr-o profundă prefacere interioară. După o existență vegetativă, fără prieteni și fără iubire, femeia din ea pare să se trezească în sfârșit la viață. Iar primul contact cu realitatea e dureros, pentru că, privindu-se în oglindă (gest simbolic, ce se va repeta obsesiv până la sfârșitul ciclului romanesc, marcând
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
întristător anonimat, romancierul imaginează în Mili ("Bârzulica", așa își alintă el personajul în paginile de confesiune) o eroină cu personalitate puternică, modelată după chipul și asemănarea sa (și a lui Bizu, firește). Neverosimilă, desigur, schimbarea radicală a comportamentului acestei ființe vegetative și frigide ("natură moartă", cum îi spunea Lică) respectă însă logica estetică a melodramei, în care tranziția dintre diversele episoade ale narațiunii, cum și succesiunea faptelor nu-și găsesc o motivație cauzală. Important e că, o dată ce iese din starea letargică
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
și de a-și alege singur "strămoșii", "modelele" ideale. În consecință, Mili cinstește cu pietate doar amintirea tatălui, care, ca și Luțica, a fost un om puternic, un învingător, fiind nevoită să privească cu un vădit dezgust la existența pur vegetativă, de simplu deșeu uman, a propriei mame, femeie fără personalitate, modelată exclusiv de servituțile condiției biologice. Spre deosebire de Mili, a cărei dorință nerealizată proiectează trecutul (amintirile legate de Luțica) în viitor, mama sa, Raluca, are o memorie regresivă, ce nu reține
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]