604 matches
-
din regiuni ca Veneția, fie prin faptul că hainele lor proveneau din această provincie. Cuvântul vânăt există în dacoromână și în dialectele sud-dunărene. A fost frecvent în toate timpurile, constituind bază de derivare: vânătaie, vinețea, vinețică, vinețiu, (a) învineți. Rom. venetic are mai multe sensuri, dintre care două sunt mai importante: „monedă venețiană de aur în valoare de aproximativ 5 lei vechi, care a circulat în trecut și în țările române“ și „persoană venită din alte locuri și considerată străină; (înv.
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
din Veneția“. Este un cuvânt împrumutat din greacă, unde venetikós vine din it. veneziano „din Veneția“. Este posibil să avem a face și cu un cuvânt turcesc, venedik „străin, vagabond“, așa cum crede L. Șăineanu. Oricum, la originea îndepărtată a rom. venetic, cu ambele sensuri, se află Veneția; de aceea, dubletul etimologic al lui venetic este venețian, împrumutat din it. veneziano. Din aceeași familie face parte și cuvântul învechit veneție (vineție) cu sensul „străinătate“, dar și „marfă care provenea din Veneția“ (apare
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
veneziano „din Veneția“. Este posibil să avem a face și cu un cuvânt turcesc, venedik „străin, vagabond“, așa cum crede L. Șăineanu. Oricum, la originea îndepărtată a rom. venetic, cu ambele sensuri, se află Veneția; de aceea, dubletul etimologic al lui venetic este venețian, împrumutat din it. veneziano. Din aceeași familie face parte și cuvântul învechit veneție (vineție) cu sensul „străinătate“, dar și „marfă care provenea din Veneția“ (apare cu ultimul sens într-un document din 1705, publicat de N. Iorga). bleu
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
să stropească, dormi și nu știi că de la toamnă n-ai să-l mai vezi pe Moșu, el se va prăpădi de inimă rea și, așa cum nu mai ai rege, n-o să mai ai nici bunic. Umblă pe uliță un venetic care când Îi beat strigă ca din gură de șarpe: Petru Groza să trăiască / Că ne-a dat pământ și casă! „O să-și bea și ăsta pământu’ cum și l-o băut și tată-so”, gândește Moșu aruncând Încă o furcă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
contraccii, Și vezi miniștrii pe toptangii; Omul științei e bojogar {EminescuOpX 86} Și medic mare un potcovar' Ateul astăzi e teolog, Giuvargiul arheolog; Azi ucigașul e dregător Furul de frunte judecători; Azi criminalul e virtuos Și virtuosul om vițios; Tot veneticul proprietar Și răspopitul funcționar; Vizionarii sânt diplomați Și ceaslovarii mari literați; Toți intriganții alegători, Toți patentarii legiuitori, Toți veneticii mari patrioți, Toți fanfaronii Mircii nepoți, Toți desfrânații mari moraliști Și toți bancherii mari publiciști. Toate veniră cu susu-n jos Și
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
e teolog, Giuvargiul arheolog; Azi ucigașul e dregător Furul de frunte judecători; Azi criminalul e virtuos Și virtuosul om vițios; Tot veneticul proprietar Și răspopitul funcționar; Vizionarii sânt diplomați Și ceaslovarii mari literați; Toți intriganții alegători, Toți patentarii legiuitori, Toți veneticii mari patrioți, Toți fanfaronii Mircii nepoți, Toți desfrânații mari moraliști Și toți bancherii mari publiciști. Toate veniră cu susu-n jos Și lumea geme de mult folos. Aceste toate nu sânt dovezi De-naintare?... Și-ncă să vezi! Ioan Eliad (sau
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
ca să se reînoiască acele relațiuni amicale și de solidaritate de interese, cari predominau în veacul nostru de aur sub coborâtorii Basarabilor și ai viței Mușatin, pe. când Cetatea Albă și Chilia erau pline de negustori genovezi și venețieni, pe când galbenul venetic era o monetă cunoscută, pe când republica Veneției întreținea atât de puternice relațiuni cu Ștefan Vodă pomenească-l! E drept că un ziar nu e vrun lucru mare, - puțin schimbă din cursul fatal al evenimentelor, ba este adesea un fruct al
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
îngroape și sânt dați afară de evreul galițian sub pretextul că răposatul ar fi fost liber-cugetător; și pe când episcopia dispune înmormîntarea după ritualele bisericii răsăritene, al cărei fiu sufletesc era răposatul, autoritatea mireană, anume prefectul, pune numaidecât temei pe declarația unui venetic și susține înmormîntarea după ritualul liber cugetătorilor, și aceasta nu în cimitirul comunei mirene, adecă al orașului, ci într-acela al unei biserici de lege răsăriteană. Și "Romînul", foaie ce se pretinde, dragă Doamne, națională, susține purtarea necuviincioasă și nelegiuită
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
făcut vistier. Înzestrat cu un suflet răutăcios și neomenos, îndată ce-a ajuns la postul acesta a început a revărsa asupra tuturora veninul răutății sale; nici boier, nici preot nu scăpa nesupărat și nejăfuit de puterea lui. Astfel acești doi venetici, strâns uniți între dânșii și profitând de slăbiciunea unui Domn cu trecut glorios, au știut să curme o viață atât de binecuvântată cum a fost cea începută pe timpul lui Matei Basarab și să pregătească țara pentru epoca fanarioților. Nu-i
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
și propune escluderea celor pământeni chiar de la drepturile politice. Dar se-nțelege că Prusia nu are nici pe d. C. A. Rosetti, nici pe d. Brătianu și de aceea acolo ideea statului e puternică și esclude orice elemente putrede și venetice din mersul dezvoltării ei. [19 iunie 1879] ["CAMERELE DE REVIZUIRE... "] Camerele de revizuire, după aproape o lună de la întrunirea lor, s-au gândit în fine că erau convocate pentru cestiunea revizuirei art. 7. Mai bine târziu decât niciodată. La ce
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
plugul va înlocui pretutindenea toiagul păstoresc, în mod fatal o altă ordine a societății va răsari din chiar stadiul ei organic. Singurele măsuri pe care statul român se cuvine a le lua sânt măsuri de apărare: apărare contra unor speculanți venetici cari ar voi să esploateze neștiința locuitorilor, apărare contra unei imigrațiuni de oameni fără de căpătâi. Dar la aceasta se și mărginește rolul statului; restul îl va face timpul și dezvoltarea naturală a lucrurilor. [11 august 1879] ["DUPĂ TERMENUL MESAJULUI DE
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
țară din lume care ar avea câtuși de puțin instinctul conservării sale proprie s-ar putea petrece asemenea monstruozității? În ce țară din lume care n-ar fi ajuns la treapta celei mai profunde corupțiuni, niște oameni, în mare parte venetici veniți de ieri d-alaltăieri nu se știe de unde, ar putea merge cu cutezarea așa de departe? Cine sânt acei ce conduc destinele țării noastre? Cine sânt acei ce formează majoritățile în cele două Camere? Cine sânt acei cari ratifică
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
suntem însă turburați numaidecât în plăcerea asta, căci ni se declară în mod espres că Boerne nu era deloc german, ci evreu. Întreb: poate să treacă de german un om care cugetă și scrie astfel? Nu, d. Graetz e un venetic pe pământul "întîmplătoarei sale patrii", un oriental care nici pricepe poporul nostru, nici voiește să-l priceapă; el n-are nimic comun cu noi decât dreptul nostru de cetățenie și nu se servă de limba noastră maternă decât... spre a
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
prin oraș apucară să se cufunde în bezna necunoscutului. Ce-i drept, se povestea despre un ins, prinț și prostuț (nimeni nu-i putea indica precis numele), care primise pe neașteptate o moștenire uriașă și se însurase cu o franțuzoaică venetică, celebră dansatoare de cancan la Château des Fleurs din Paris. Însă alții spuneau că moștenirea îi picase unui general și că pe franțuzoaica aceea venetică, celebră dansatoare de cancan, o luase de nevastă un tânăr negustor rus, putred de bogat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
precis numele), care primise pe neașteptate o moștenire uriașă și se însurase cu o franțuzoaică venetică, celebră dansatoare de cancan la Château des Fleurs din Paris. Însă alții spuneau că moștenirea îi picase unui general și că pe franțuzoaica aceea venetică, celebră dansatoare de cancan, o luase de nevastă un tânăr negustor rus, putred de bogat, care, la nuntă, numai din lăudăroșenie, beat fiind, arsese la lumânare bilete ale ultimului împrumut de loterie în sumă de exact șapte sute de mii de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
egalitate și libertate. Până acum partidul liberal n-a dat masei poporului decât vorbe deșarte ca instituțiuni și spectacolul depravațiunii moravurilor ca bold de caracter național, și toată doctrina sa politică este să trateze pe poporul românesc ca pe un venetic, fără tradițiuni și fără istorie, proclamând că toate printr-însul s-au făcut câte s-a făcut; pentru că dânsul este la putere, și puterea sa este semnul și simbolul sacru al naționalității românești. Este adevărat că guvernul în acești din
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
este tot atât de mare pre cât mijloacele lui intelectuale sunt mici. Poți să fii sigur că îndată se va face liberal și va ajunge la cele mai înalte poziții. Altul vine de peste graniță sărac și setos de a se îmbogăți, este venetic: se face iute liberal și în câțiva ani este om cu stare. Așa se recrutează partidul liberal. Este vreunul în acel partid care, pre lângă integritatea caracterului, să aibe iubire de țară? Iacă un spectacol în adevăr dezgustător și care
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
perspectiva că, prin o lungă reacțiune a spiritului național și a puterii de asimilațiune a solului și a rasei, vom fi exterminat până și urmele acelei domnii odioase. Abia atunci caracterul meschin, lipsit de onoare și de curaj al acestor venetici se va fi adaptat caracterului inimos al nației românești și abia strănepoții Caradalelor vor putea fi români. Caradalele actuale, chiar să vrea, nu pot să fie români, precum din salcie, oricât ne-am sili, nu putem corci stejar. Lupta Moldovei
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
moștenite, virtuți și slăbiciuni moștenite, calități sau defecte intelectuale și morale dau domniei unui element etnic alt caracter decât domniei celuilalt element. Suntem de ex. convinși că demagogia la noi e de origină fanariotică; că ea însemnează ura înrădăcinată a veneticului fără tradiții, fără patrie, fără trecut în contra celor ce au o tradiție hotărâtă, trecut hotărât. De aceea roșii se și recrutează mai mult dintre grecii și bulgarii românizați. Setea de - a - și crea un trecut pe care nu-l au
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
și fără d-voastră. Daca va trăi înainte nu va fi meritul d-voastră; daca va pieri nu pe d-voastră vă poate atinge vina, de vreme ce poporul românesc n-au fost în drept a vă privi decât ca pe niște venetici de ieri alaltăieri, veniți aci ca să vă hrăniți, iar nicidecum ca să apărați un pământ ce nu-i al vostru sau o nație din care în definitiv nu faceți parte decât cel mult prin toleranță, iar nu pe bună dreptate. De
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
America, iar teoria "om și om" era foarte favorabilă republicei compuse din orice ființe cu care-a umplut Dumnezeu lumea. {EminescuOpXII 286} Azi sînteți monarhiști, regaliști, legitimiști? Apoi se schimbă treaba. Monarhianu se întemeiază decât pe elemente istorice, nu pe venetici și parveniți. Nu căutați cu lumânarea printre conservatori numiri cari pot fi de origine străină, dar se află în cronicele noastre în veacul al Xvi-lea și al Xvii-lea. Nu citați pe Rosnovanu, Solescu, Pășcanu, Canta ș. a. alături cu
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
în țara lui proprie, nimic n-a mai rămas decât numirea geografică. La ce să mai ție romînul? La Constituția cosmopolită iscodită de 2 - 3 greci? La știința pe care-o predau bulgarii ignoranți? La limba batjocurită de gura acestor venetici în momentul în care-o rostesc, la biserica surpată de suflarea veninoasă a ireligiozității lupanarelor Apusului, la țara care e 'n mare parte proprietatea străinilor, la negoțul care e 'n mâinile lor, la ce? Să fim mulțumiți dacă acești arhistrăini
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
pe scaunul de prezident al Adunării, a comparat pe coreligionarii săi cu niște putregaie care se macină de sine. {EminescuOpXII 346} Măcinatu-s-ar -fi oare țara aceasta întreagă cu oamenii ei fără veninul descompuitor adus din Fanar, fără ca asemenea venetici să fi avut influență asupra destinelor ei? Stinsu-s-ar fi orice patriotism adevărat, orice iubire de adevăr, fără ca să existe o asemenea moară a sufletelor moarte, o anume organizare care să încurajeze corupția și trădarea, un anume partid în ochii căruia
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
și precupeți, pe cari nimeni nu i-a văzut pîn-în anul acesta, c-un cuvânt suntem amenințați de-a vedea și Bucureștii prefăcîndu-se într-un murdar cuib jidovesc cum sunt lașii astăzi. Ca să dea de căpătâi puzderiei acesteia de noi venetici Ministerul de Interne a publicat un regulament privitor la petrecerea și așezarea străinilor în țară. Nu vom discuta acest regulament de vreme ce suntem convinși că, orice măsură ar imagina capete ca d-alde d. C. A. Rosetti, ele vor fi născute
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
prezentul și numai prezentul determină actele unui om? Desigur că gloria partidului roșu nu merită un sacrificiu, o picătură de sânge românesc, precum nu merită un ban românesc. Desigur că domnia strivitoare și ucigașă de populație a acestui partid de venetici nu merită nici o jertfă din partea cuiva și ar merita din contra învățămintele lui Vlad Vodă Țepeș... Dar deasupra mizeriei actuale stăpânește liniștit steaua neamului românesc, aprinsă trecutului și viitorului nostru. Nu pentru otelul actual renunță cineva la o satisfacere îndreptățită
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]