608 matches
-
curte catolică - nu o dublează nici pe departe: chiar regele dă tonul, avînd o amantă și băgînd-o pe gîtul anturajului său prin intermediul achiziției unui titlu. Odată ce Maria-Antoaneta se prinde care-i mișcarea, o execută și problemele inițiale (faptul că era venetică, scrutată de toată lumea și își trăia viața mereu sub observație, chestie de care scapă într-un tîrziu) se duc pe apa Senei. Complacerea ei în anumite situații nu i-o impune nimeni: tocmai, i se sugerează s-o ia mai
Frivolitate versus machism by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10052_a_11377]
-
au relevanță în interpretarea filmului, aș opta pentru a sublinia legăturile cu un cu totul alt lungmetraj al aceluiași cineast, mai precis Straw Dogs (1971). Și acolo, violența, abundentă în ambele cazuri, are dimensiuni mitice. Și acolo apare tema individului ,venetic" versus comunitatea autohtonă, exploatată în imaginea unuia dintre eroii ,Propunerii". Ce mi se pare (din nou) ironic e paralelismul situațiilor: în lungmetrajul din '71, era vorba de un american (junele pe atunci Dustin Hoffman) mutat în al 51-lea stat
Frivolitate versus machism by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10052_a_11377]
-
merit de a deriva, culmea, din patriotism. Să fie oare obligatoriu simțămîntul potrivit căruia rostul tău, ca individ și cetățean străvechi al unei nații, este acela de a-i ostraciza în fel și chip, la infinit, pe nou-veniți, așa-zișii "venetici" (în pofida a mii și mii de dovezi a iubirii lor de patrie - așa cum scria George Călinescu cîndva, dînd drept exemplu copilul înfiat care-și iubește noua familie, părinții adoptivi, uneori mai cu patos decît copiii firești). Sloganul "Noi nu ne
Orice om este păzitorul fratelui său by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17191_a_18516]
-
acestuia, Kat, un ins cu morbul cercetării pe cont propriu (scenele cu el încercând să măsoare cotele apelor se rețin cu ușurință). Și Alexandru Rogozan, activistul cu față umană, înșelat de soție și înșelând la rândul lui. Și Pompiliu, profesorașul venetic fără prea mari merite, care întreprinde totuși investigația asupra crimelor din deceniul al șaselea. Și altele, multe. Toate, de fapt. Fiecare primind, în capitole distincte, cuvântul și, din nou, fiecare devenind obiect al vorbelor celorlalți. Încarnându-se și descărnându-se succesiv
Tradiții și talent personal by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4929_a_6254]
-
astăzi. Cel puțin ne mângâie nădejdea că vor veni mâine cei dintr-un gând cu noi" (p. 82). Încheierea articolului-program Necesitatea regionalismului cultural, din 1937, era și mai vehementă: ,Iată de ce nu admit și nu voi admite niciodată cârdășia cu veneticii pentru ridicarea Basarabiei" (p. 82). Iar veneticii erau, în anii '30, românii dinafara Basarabiei, nu rușii, cum s-ar putea crede! N. Costenco vrea o Basarabie culturală împotriva României, e total refractar unei omogenizări interne în perimetrul mai generos al
Există o critică regională? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11540_a_12865]
-
vor veni mâine cei dintr-un gând cu noi" (p. 82). Încheierea articolului-program Necesitatea regionalismului cultural, din 1937, era și mai vehementă: ,Iată de ce nu admit și nu voi admite niciodată cârdășia cu veneticii pentru ridicarea Basarabiei" (p. 82). Iar veneticii erau, în anii '30, românii dinafara Basarabiei, nu rușii, cum s-ar putea crede! N. Costenco vrea o Basarabie culturală împotriva României, e total refractar unei omogenizări interne în perimetrul mai generos al întregii țări: ,Cultura celor ce cunosc limba
Există o critică regională? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11540_a_12865]
-
în acțiune, poate capta voturi din toate punctele cardinale ale hărții politice. El are șanse mari să ajungă nu doar în turul doi, ci chiar să-l învingă pe eternul Ion Iliescu în marea finală. O bună parte dintre alegătorii venetici ai candidatului PDSR, care se îndreptau către acesta doar din lipsa alternativei, își vor regăsi opțiunile în figura colțuroasă a fostului premier de criză." În editorialul d-lui Ursu se strecoară totuși o inexactitate. Aceea că Mugur Isărescu ar fi
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16868_a_18193]
-
ortodoxie, rolul Reformei, diferențele de istorie religioasă dintre regiunile românești - sînt doar cîteva dintre subtemele acestei sinteze extrem de interesante. Trebuie neapărat amintit și studiul despre ecourile lingvistice și culturale, directe și indirecte, ale legăturii dintre Veneția și țările române (cuvîntul venetic, toponimele Veneția / Vineția; literatura secolului al XIX-lea etc.); și în acest caz, specifică pentru istoria răspîntiei culturale românești apare a fi diversitatea: "Mai multe drumuri de acces: mai multe Veneții!" (p. 98). Cu siguranță, abordarea propusă de profesorul Alexandru
Istorie culturală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12646_a_13971]
-
întâi, vlăstarul unei familii aristocratice, von Lichtenstein, care pleacă într-o călătorie pentru regăsirea tatălui demult plecat. Un bolnav internat într-un ospiciu-spital, care amestecă experiențe reale cu amintiri cu coșmaruri și cu viziuni premonitorii. Un bărbat care, alături de alți venetici cuprinși de admirație pentru Lev Davidovici Troțki, pregătește în subsolurile din Monte Negro Revoluția Mondială. Un ofițer austriac care-și povestește aventurile cotidiene. Relatarea la persoana I, concentrarea asupra trăirilor intime și parcimonia detaliilor face ca lucrurile să rămână în
În labirint by Luminița Corneanu () [Corola-journal/Journalistic/4581_a_5906]
-
și pasiuni discrete, vârtej în bine și rău, incapacitatea de comunicare în pagini în care viața intimă a personajelor scapă în punctele sale esențiale. Cartea este scrisă cu emoție și simpatie, când sunt descriși moldovenii, și cu vădit dispreț față de venetici, excelând în ipocrizie, perversiune, inventivitate în violență, cruzime, corupere. Paginile cele mai tari, ca descriere, sunt paginile excesului de cruzime. Tânăra țigancă, pierzându-și fătul în noroiul frământat de câinii asmuțiți asupra ei, este doar un exemplu. Dar scriitorul pierde
Istorie patetică by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13303_a_14628]
-
civilizație și evoluție. Între istorie și preistorie. La Altamira în grotă se-amestecă umbre vopsite și ciute lumea cea mută plus-minus caria cu semnele ei revolute... Mă zidesc încontinuu și travestit mă vor recunoaște doar îngerii Zeii stăpâni din izvoare. Veneticii parșivi suind și coborând lespedea dintre noi Trageți cortina mai repede și priviți cu nesaț în adânc Preistoria! Moartea La Ottawa porumbeii stau pe o rază de soare întrebându-se ce este vântul și-unde văzduhul i se închină. Lacul
Ioan Țepelea by Ioan Țepelea () [Corola-journal/Imaginative/10426_a_11751]
-
La urma urmei, se prea poate să fi fost. Să fi fost prigonit tocmai pentru că era evreu. Astea, însă, se spun în șoaptă. Jidov, da, pribeag, că nu spune chiar el că era pribeag? El însuși spunea; pribegi, cine erau? Veneticii, ăștia. Eminescu era o minoritate. Hotărît lucru! Ce, putea fi el majoritate? Dacă era, acum toți am fi arătat ca el. Ar fi fost modern, daa, foarte modern chiar, să ai lues pe picioare? Să ai ulcerații, și toată lumea le-
Eminescu by Mihail Gălățanu () [Corola-journal/Imaginative/6804_a_8129]
-
1988, Pensiunea Dina. Jurnal de emigrație, 1995, în căutarea Alexandrei, 1999, Dezvăluiri târzii ale unui pretins martor ocular, 2000, Party cu un ceas mai devreme, 2001, Fețele lui Ianus, 2001, Pasărea de fier și fluturii, 2001 și Periscop. Mărturiile unui venetic, 2003), publicate de Constantin Eretescu după 1979, anul stabilirii sale în S.U.A., unde este profesor de antropologie culturală la Rhode Island School of Design din Providence, ar putea să creadă că autorul a început să scrie acest fel de literatură
Cercetări folclorice actuale by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/11671_a_12996]
-
voi în România - îmi zice vărul meu, instalat ca un mare Vodă în capul mesei. Un singur pahar A venit și badi Nichifor și mătușa Palaghia, nepotul meu Neculai, veri, neamuri, tineret. S-au strâns ca să mă vadă - pe mine "veneticul" venit din România, cel ce-a fugit cândva din calea rușilor, atunci în 1940 și 1944, sperând că rușii nu-l vor ajunge din urmă nicicând. Degeaba. Au venit rușii după noi, au venit alde Chișinevschi, Vasile Luca, Dej, Teohari
Basarabia, ținut al mirării by Anatolie Paniș () [Corola-journal/Imaginative/15327_a_16652]
-
Imaginarul violent al românilor -, Î.P.S. vede "însemnări glumețe, în fond tot religioase, ca să nu zicem teologice." No comment. "Ca un băiat de grec să nu crează în nemurirea sufletului nu e decât natural" În ce să crează un asemenea venetic de curte, o asemenea canalie, o asemenea specie a omenirii" " Ca un băiat de grec să se-ngroape ca un câine fără lumânare și fără preot nu e decât natural. Căci ce i se poate da unui câine decât onorurile
Chestiunea bisericească by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/12889_a_14214]
-
tare din urmă, ca un tăvălug omogenizator, gusturile lui Jul îi creează un halou de stranietate pură. Cum observă Radu Cosașu în pagina sa introductivă, ,între idiotul satului și deșteptul satului apare acum, parcă pentru prima oară, snobul, anticonformistul, diferitul, veneticul". Aș adăuga numai un element la această foarte exactă (ne)încadrare: dacă Jul e, în Băltești, veneticul, el devine în orașul Câmpeni, unde merge la liceu, metecul. Snob la țară, în lumea de extracție, scârbit de foștii tovarăși care fac
Unde fugim de-acasă? by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10805_a_12130]
-
Cum observă Radu Cosașu în pagina sa introductivă, ,între idiotul satului și deșteptul satului apare acum, parcă pentru prima oară, snobul, anticonformistul, diferitul, veneticul". Aș adăuga numai un element la această foarte exactă (ne)încadrare: dacă Jul e, în Băltești, veneticul, el devine în orașul Câmpeni, unde merge la liceu, metecul. Snob la țară, în lumea de extracție, scârbit de foștii tovarăși care fac liceul industrial și au rămas, cu gusturile lor muzicale, sub nivelul decenței, chitaristul din trupa Sacru întâmpină
Unde fugim de-acasă? by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10805_a_12130]
-
căruia ideea creației îi provoacă stupoare francă. Arena polemicii dintre Plantinga și Dennett e împărțită în două tabere - religia și știința -, cele două părți beligerante avînd domenii de valabilitate diferite. Altfel spus, ele se poartă precum doi vecini cu totul venetici, cărora le lipsește cel mai mic punct comun, dar care se tolerează din neputința de a-l exclude definitiv pe celălalt. Din acest motiv, tot ce e cauzal și concret e supus experimentului, intrînd sub jurisdicția științei, iar tot ce
Apostrofic și aporetic by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2378_a_3703]
-
dat să asculte cel dintîi gramofon. Și cu farmecul său stilistic de exemplar evocator, mărturisește: "Viața în Bucureștiul de atunci era patriarhală, leneșă, de trai bun și lesnicioasă pentru toată lumea, iar orașul, avea fața unui tîrg mai procopsit, infestat de venetici și, de aceea, mult colorat; și cu două lumi deosebite, care se ignorau reciproc și de departe: una, similievropenească prin gusturi, lux, maniere și petreceri, cosmopolită prin interese, viții și tradiții, purtîndu-și frivolitatea prin cîteva localuri și cluburi exclusive, într-
Dezvăluirile lui Constantin Beldie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16613_a_17938]
-
Că obiceiul era practicat de cei înstăriți, era cumva de înțeles pentru P. Ispirescu, dar pericolul cel mare îl vedea în faptul că obiceiul cobora între cei mulți. Petre Ispirescu nu face economie de comparații infamante pentru a exorciza obiceiul venetic: "eu îl văz ca o piază rea, ca o cobe, ca unul ce înfățișează semnul jalei și se vâră tocmai în sărbătorile educative de veselie ale românului." Vinovați pentru importarea pomului de Crăciun erau, în opinia lui P. Ispirescu, "cei
Tradiții - Pomul de Crăciun by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/14424_a_15749]
-
mult decât câștigăm, astfel că ne-a mers vestea că suntem cel mai cheltuitor popor din lume. Trăim o viață de stat așa de mizerabilă, că toată lumea ne cunoaște ca o țară a tuturor posibilităților, o Californie unde străinii și veneticii trăiesc ca în sânul lui Avram pe umerii unui popor îndelung răbdător, o țară care trăiește din expediente, o țară fără viitor. România mică de ieri smulgea admirația lui Bismarck în 1878 care a numit-o ŤBelgia Orientuluiť, România Mare
Dintre ape... by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Journalistic/10775_a_12100]
-
o boieroaică pregătește hangerul pentru a ucide un haiduc, pe Cosma Răcoare. Dar cînd îl vede renunță la intenția inițială. Frații Kirei Kiralina din balada dunăreană ucid cu hangerele turcul care le răpise sora, dar și pe aceasta, prihănită de venetic. Haiducii umblă exclusiv înarmați. Manea și Toma Alimoș au arme albe cu care se taie reciproc. Dar Andrii Popa deține o pușcă cu cartușe de tipul numit de vînători "trei la fund". El mai are o armă inedită: murgul de
Agresiuni, încăierări și arme by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/10392_a_11717]
-
de danie domnească, fugind de undeva, de prin părțile turcești, ca să scape de ispășirea unui îndoit omor, se aciuase în Valahia și ajunsese armaș mare. O tristă faimă supraviețuise omului pătat de sînge ce nu fusese văzut rîzînd niciodată. La veneticul acesta necunoscut, despre care se zvonea că nu își destăinuia obîrșia că ar fi fost prea joasă, se întrevedeau tocmai dinpotrivă, trupește și sufletește semnele unei înalte stirpe în cădere: portul semeț și înfățișarea nobilă, trufia, cerbicia și cruzimea, lenea
Mateiu Caragiale la Curtea-Veche - PRIVIREA POVESTITORULUI by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14752_a_16077]
-
spuse de Pașadia, neghicită și chiar înlăturată ca posibilitate. Odată divulgată originea străbunicului, Pașadia poate fi bănuit de mistificare. Povestitorul, s-ar zice, îl acuză indirect, din moment ce l-a avertizat pe cititor în secvența anticipativă de zvonul care îi atribuia veneticului ajuns în patul domniței Ralu o origine joasă, asupra căreia, pare-se, acesta păstra tăcerea. Cum istoria plăcintarului levantin, malițioasă invenție a tatălui, și a pretențiilor nobiliare pe care le avea Mateiu Caragiale e la fel de cunoscută ca romanul, lectura personajelor
Mateiu Caragiale la Curtea-Veche - PRIVIREA POVESTITORULUI by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14752_a_16077]
-
Lavric Eo constatare de bunsimț că ochiul străinului te vede mai limpede, scutit fiind de insinuarea amorului propriu. E ca într-o oglindire căreia îi lipsește efectul deformator al iubirii de sine, de aceea în chipul pe care îl arăți veneticului este atîta adevăr cîtă distanță sufletească te desparte de el. Din acest motiv, defectele ți le afli mai ușor în pupila alogenului, cu condiția să pleci urechea la ce spune. Memoriile lui Nicolae Suțu, fiul ultimului domnitor fanariot al Moldovei
Prevaricatorul Emerit by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2598_a_3923]