984 matches
-
la șes este absentă. l=4-6 mm. 2 Helochares obscurus Müller (griseus F.) Vârful articolului terminal al palpilor maxilari negru. Corpul galben-maroniu, uneori discul pronotului și elitrele au o nuanță negricioasă. Unghiurile posterioare ale pronotului drepte cu vârfurile rotunjite. Partea ventrală și femurele au același colorit ca la specia precedentă. l=4,5-6,5 mm. -ab. mülleri Reitt. Elitrele negre-unicolore. 12 Genul Enochrus Thomson Corpul oval-alungit, puternic convex, cu un colorit variabil de la galbenmaroniu la negru. Penultimul articol al palpilor maxilari
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
mai deschisă. Capul prezintă pete oculare gălbui, bine conturate.........................................................................7 coarctatus Gredl. 1 Enochrus melanocephalus Olivier (atricapillus Steph.) Capul negru cu câte o pată oculară gălbuie. Vârful articolului terminal al palpilor maxilari negru. Pronotul și elitrele roșcate sau galben-roșcate. Partea ventrală și picioarele brune sau de nuanță întunecată. Este întâlnită îndeosebi în zona montană și subalpină. l=4,2-4,8 mm. 2 Enochrus testaceus Fabricius Corpul ușor lățit, roșcat-maroniu, mai rar galben-maroniu. Jumătatea posterioară a capului întunecată. Uneori pronotul prezintă 4
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
întâlnită îndeosebi în zona montană și subalpină. l=4,2-4,8 mm. 2 Enochrus testaceus Fabricius Corpul ușor lățit, roșcat-maroniu, mai rar galben-maroniu. Jumătatea posterioară a capului întunecată. Uneori pronotul prezintă 4 pete discale de culoare închisă. Umerii elitrelor, partea ventrală a capului și baza femurelor negre. Grupele îngroșate de puncte de pe marginile laterale ale pronotului și striile punctate de pe elitre, adesea neevidente. Vârful femurelor, tibiile și tarsele roșcate. Halobiontă. l=5,5-6,8 mm. -ab. lineatus Kiesw. Elitrele prezintă strii
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
Enochrus bicolor Fabricius (maritimus Thoms.) Oval-alungit. Fruntea galben-unicoloră, uneori vertexul poate fi întunecat. Pronotul adesea cu o pată neagră, dreptunghiulară, mai rar discul pronotului are o nuanță închisă. Umerii elitrelor maronii, suprafața elitrelor cu 3 rânduri îngroșate de puncte. Partea ventrală și parțial femurele de culoare neagră. Specie halofilă, întâlnită în ape salmastre. l=5-6,5 mm. ♂ Ghearele anterioare cu un dinte bazal în formă de lob. 4 Enochrus ochropterus Marsham (frontalis Er.) Oval-convex, galbenmaroniu sau maroniu-roșcat. Ultimul articol al palpilor
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
zonele mlăștinoase. l=4,5-5,5 mm. ♂ Capul negru-unicolor. ♀ Labrumul și partea anterioară a capului galben-roșcate. 5 Enochrus quadripunctatus Herbst (minutus Payk.) Palpii și antenele roșcate, vârfurile palpilor negre. Pronotul și elitrele maroniu-gălbui, umerii elitrelor fiind de nuanță închisă. Partea ventrală și femurele negre, acestea din urmă prezintă vârfurile roșcate și o strie alungită roșcată, situată în jumătatea lor anterioară. Tibiile și tarsele roșcate sau galben-roșcate. Suprafața capului are o punctuație fină și deasă, cu o grupă frontală de puncte mai
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
mare parte a frunții și o pată mediană pe clipeu negre. Palpii maxilari galbenroșcați, cu al 2-lea articol parțial negricios. Palpii labiali și funiculul antenelor roșcatmaronii. Pronotul adesea cu o pată dreptunghiulară neagră. Umerii și sutura elitrelor întunecate. Partea ventrală neagră. Vârful femurelor, tibiile și tarsele roșcate. În ape salmastre. l=3,5-3,9 mm. 7 Enochrus coarctatus Gredler (suturalis Sharp) Dorsal galben-maroniu. Vârful palpilor maxilari în general de nuanță deschisă. Discul pronotului cu o pată mediană maroniu-închisă. Elitrele prezintă
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
scurt și transvers. Pronotul strâns unit cu baza elitrelor. Marginea anterioară a pronotului concavă, puternic arcuită, iar marginile lui laterale adesea cu 1 sau 2 strii ± accentuate. Prosternul prezintă de regulă marginea anterioară lobată, acoperind parțial aparatul bucal pe partea ventrală. Scutelul mic, adesea greu vizibil. Elitrele sunt trunchiate posterior, lăsând descoperite ultimele 2 tergite abdominale. Suprafața elitrelor prezintă strii caracteristice reprezentanților acestei familii: o strie humerală urmată adesea de o strie subhumerală, după care sunt 3-4 strii discale. Lângă sutură
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
Cylister oblongum). Dintre speciile mirmecofile amintim Aeletes atomarius întâlnită în furnicarele de Lasius brunneus și Mirmetes piceus care trăiește în mușuroaiele de Formica rufa și pratensis. Cheia subfamiliilor 1.Corpul aplatizat. Capul și propigidiul sunt situate în același plan. Partea ventrală a capului nu este acoperită de marginea anterioară a prosternului.........4 Hololeptinae -.Capul, corpul și pigidiul sunt situate în planuri diferite. Partea ventrală a capului acoperită de prostern până la nivelul mandibulelor.....................................2 2.Antenele se inseră pe frunte după ochi
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
rufa și pratensis. Cheia subfamiliilor 1.Corpul aplatizat. Capul și propigidiul sunt situate în același plan. Partea ventrală a capului nu este acoperită de marginea anterioară a prosternului.........4 Hololeptinae -.Capul, corpul și pigidiul sunt situate în planuri diferite. Partea ventrală a capului acoperită de prostern până la nivelul mandibulelor.....................................2 2.Antenele se inseră pe frunte după ochi. Primul articol antenal este situat lângă o bordură înălțată a frunții. Talia redusă (1-2,5 mm)..........................1 Abraeinae -.Antenele se fixează sub marginea
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
o măciucă sferică sau ovală, alcătuită din 4 articole (fig.93b,pag.119)................................................... ................................4 4.Marginea anterioară a prosternului nu este lobată...........................2 Saprininae -.Prosternul prezintă la marginea sa anterioară o prelungire în formă de lob care acoperă parțial partea ventrală a capului.....................................................5 5.Lângă locul de inserție al antenelor se află un șănțuleț situat la mijlocul marginilor laterale ale prosternului, înaintea coxelor anterioare. Lobul prosternului are o știrbitură la locul de inserție al scapului................................3 Dendrophilinae -.Este vizibil un șănțuleț
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
punctele de pe elitre prezintă rizuri și cute accentuate. În cotețe de păsări și în scorburile copacilor. Nu a fost semnalată până în prezent în fauna noastră. l=1,6-2,8 mm. 10 Genul Saprinus Erichson Corpul oval-alungit sau oval-scurtat, puternic bombat ventral. Antenele cu scapul evident îngroșat și ușor curbat, în rest articolele antenale sunt rotunjite sau ovale , acoperite cu o pubescență deasă. Ultimele 3 articole antenale formează o măciucă bine conturată. Fruntea prezintă spre marginea internă a ochilor câte o strie
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
strii, dintre care cea internă poate fi redusă sau incompletă.........6 3.Epipleurele pronotului pubescente. Tibiile anterioare au 3 dinți, fața internă a tibiilor anterioare cu rugozități transversale carenate.......................1 quadrimaculatus L. -.Pronotul cu epipleurele glabre. Tibiile anterioare au fața ventrală lipsită de rugozități carenate..................................................... .......................................4 4.Elitrele cu pete roșii, dintre care una humerală și alta mediană.2 quadrinotatus Scr. -.Elitrele negre-unicolore, cu 1 sau 2 strii subhumerale bine conturate...................5 5.Corpul oval-scurtat, de talie mare (7-10 mm). Pigidiul
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
peste înălțimi cât mai mari, au apărut procedee multiple și variate de desprindere pe verticală. Astfel, ordinea folosirii lor în competiții de-a lungul anilor este următoarea: + procedeul cu pășire, așa zisa „foarfecă”; + procedeul cu rostogolire laterală + procedeul cu rostogolire ventrală + din 1968 (Jocurile Olimpice din Mexic) s-a impus procedeul cu răsturnare dorsală sau Fosbury denumit după atletul Dick Fosbury. Procedeul „Flop” (Fosbury) a fost determinat de apariția pe plan mondial a saltelei de aterizare (cu material spumos). Din punct de
ATLETISM ?NDRUMAR PRACTICO-METODIC by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/83087_a_84412]
-
persoanei I și a celei auditive și tactile persoanei a III-a) la separarea gândirii de vorbire și la separarea diferenței somn trezire de imageria mintală. Atribuirea fluxului dorsal al vederii ca aparținând persoanei a III-a, iar a fluxului ventral ca aparținând persoanei I, este o speculație contradictorie vizavi de descoperirea lui Hubel și Wiesel despre percepția neuronală a vederii (ca rezultat al asociației procesului de stabilire unde vedem ce vedem, cu cel de ce anume vedem). Această taxonomie a datelor
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
dream state generator: an activation-synthesis hypothesis of the dream process", în The American Journal of Psychiatry, 134(12), 1977, pp. 1335-1348. Hornak J., Rolls E.T., Wade D., "Face and voice expression identification in patients with emotional and behavioural changes following ventral frontal lobe damage", în Neuropsychologia, 34(4), 1996, pp. 247-261. Jacques, le Goff., Pentru un alt Ev Mediu, Editura Meridiane, București, 1986. James, T.W., Crescitelli F., Loew E.R., McFarland W.N., "The eyespot of Euglena gracilis: a microspectrophotometric study
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
fondul de contractură musculară, determinat de stimuli externi, câteodată minimi: lumină, zgomot, palpare etc. Tabloul clinic tipic este acela de opistotonus (corpul arcuit pe spate în sprijin pe vertex și regiunea calcaneană), dar poate apare și arcuirea laterală (pleurostotonus) sau ventrală (emprostotonus). În cursul acestor contracții pot surveni rupturi musculare [3]. 9.1.6. EVOLUTIE SI COMPLICATII Simptomele descrise se agravează progresiv, atingând un maxim în ziua 46, după care ele diminuă gradat, vindecarea survenind la 20-30 zile. Crizele clonice paroxistice
Capitolul 9: FORME ANATOMO-CLINICE PARTICULARE DE INFECŢII CHIRURGICALE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Dan Niculescu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1205]
-
mai departe (figura B). 8. Menținerea balonului Jucătorii stau cu spatele unul la altul ținând mingea cu spatele între ei. Încearcă să se ridice în picioare fără ca mingea să cadă. Care pereche reușește fără să greșească? (figura A). Variantă: culcați ventral, doi jucători țin mingea cu funcțiile. Care din perechi se poate ridica în picioare fără ca mingea să cadă? (figura B). C. Mijloace de acționare utilizate pentru dezvoltarea și perfecționarea calității motrice rezistența C1. Mijloace de acționare pentru dezvoltarea vitezei în
Baze teoretice şi mijloace de acţionare pentru pregătirea fizică a jucătorilor de fotbal by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/446_a_1304]
-
se insuflă 50 ml aer pe sondă și ascultăm cu stetoscopul zgomote hidroaerice epigastrice). 8. În caz de introducere a sondei În arborele respirator bolnavul devine cianotic prezentând reflex de tuse. 9. Bolnavul este poziționat În decubit lateral stâng sau ventral. 10. Se practică evacuarea aspirativă sau prin sifonaj a conținutului gastric. 11. Se introduce soluție salină călduță, care se lasă În stomac 1 minut, apoi se drenează pasiv sau 300 ml suspensie de cărbune activat. 12. Se evacuează prin aspirație
Compendiu de toxicologie practică pentru studenţi by LaurenȚiu Şorodoc, Cătălina Lionte, Ovidiu Petriş, Petru Scripcariu, Cristina Bologa, VictoriȚa Şorodoc, Gabriela Puha, Eugen Gazzi () [Corola-publishinghouse/Science/623_a_1269]
-
gastrite, colite. 3. pancreatita cronică; 4. afecțiune renală dacă e un hidrops: - ptoza; hidronefroză; chist renal; cancer renal: contactul lombar semnele urinare 5. chistul hidatic; 6. plastron apendicular: - apare mai brusc după un episod acut scurt; pe un plan mai ventral decât plastronul colecistic. COMPLICAȚII A. INFECȚIOASE 1. COLECISTITA - acută, subacută, cronică; 2. ANGIOCOLITA - simplă, supurată; 3. PANCREATITA - acută, cronică. B. MECANICE 1. HIDROPSUL VEZICULAR 2. LITIAZA COLEDOCULUI 3. FISTULELE VEZICULARE 4. ILEUSUL BILIAR C. DEGENERATIVE 1. MALIGNIZAREA D. ALTE COMPLICAȚII
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
umeri. Majoritatea pacienților descriu durerea ca fiind de intensitate mare, cu iradiere posterioară. Debutul este brusc și crește În intensitate pentru a atinge un nivel maxim. Durerea este constantă deși poate fi ameliorată de poziții antalgice, cum ar fi decubitul ventral sau poziția de decubit lateral cu flexia genunchilor. Greața și vărsăturile din pancreatită persistă de obicei chiar și după evacuarea completă a stomacului. Vărsăturile pot duce la leziuni gastrointestinale (sindrom Mallory Weiss) și hemoragie digestivă superioară. Deși vărsăturile și grețurile
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
secretoare de gastrină. Pacienții au un cuib de celule embrionare sau o linie nediferențiată de celule stem pancreatice. Gastrinoamele din duoden și pancreas pot avea origine embriologică diferită; astfel, gastrinoamele din duoden și capul pancreasului au originea În mugurele pancreatic ventral, iar cele din corp și coadă au originea În mugurele pancreatic dorsal. Hipersecreția de gastrină duce la apariția sindromului Zollinger-Ellison. În 60% din cazuri sunt tumori maligne. Frecvent sunt tumori mici sub 1 cm și nu pot fi detectate toate
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
totuși și unele defecte ca: labe de iepure și higrama cotului. Cavitatea toracică este bine acoperită cu mușchi, iar cea abdominală, la cele mai multe exemplare, este suplă, cu excepția femelelor gestante. Șalele sunt scurte și puternice, glandele mamare bine evidențiate pe partea ventrală a abdomenului, la cățele. Spre deosebire de ciobănescul german standard, crupa este ridicată cu 2-5 cm față de Înălțimea greabănului, uneori insuficient Îmbrăcată În mușchi. Membrele posterioare sunt puternice, cu aplomburi normale și unghiuri largi, iar pintenii, de regulă sunt prezenți la toate
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
nivelurile de expresie și soiurile de referință sunt: verde (nota 1 - soi de referință Sauvignon), verde cu dungi roșii (nota 2 - soi de referință Carignan) și roșie (nota 3 - soi de referință Riesling italian). 2.3. Culoarea internodiilor pe partea ventrală (cod OIV 008; UPOV 101; IBPRG 6.1.5.) . Pentru acest caracter s-au stabilit trei clase de variație cu următoarele niveluri de expresie și soiuri de referință: verde (nota 1 - soi de referință Sauvignon), verde cu dungi roșii (nota
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
de expresie a caracterului și soiurile de referință: verde (nota 1 - soi de referință Sauvignon), verde cu dungi roșii (nota 2 - soi de referință Carignan) și roșie (nota 3 - soi de referință Riesling italian). 2.5. Culoarea nodurilor pe partea ventrală (cod OIV 010; UPOV 12; IBPRG 6.1.7.) . Se fac aceleași notări ca la partea dorsală schimbându-se soiurile de referință: verde (nota 1 - soi de referință Sauvignon), verde cu dungi roșii (nota 2 - soi de referință Listan) și
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
axial al sceheletului trunchiului - este alcătuită din 33- 34 vertebre. Vertebrele sunt împărțite după regiunile cărora le aparțin:cervicale (7) - toracale (12) - lombare (5) - sacrale (5) - coccigiene (4 sau 5). Fiecare vertebră este formată dintr-un corp vertebral în partea ventrală și un arc vertebral, în partea dorsală. Gaura vertebrală este cuprinsă între arc și corp. Prin suprapunerea vertebrelor se formează un canal în care se găsește măduva spinării. Arcul vertebral posedă câte trei prelungiri numite apofize. Morfologia vertebrelor diferă de la
REEDUCAREA FUNCŢIONALĂ A CIFO-LORDOZELOR la clasele I-IV by Paraschiva ŢUŢURMAN () [Corola-publishinghouse/Science/91661_a_93196]