2,335 matches
-
de aur pentru un popor ținut în întuneric, ce se va regăsi pe sine, își va regăsi istoria, își va regăsi Regele! Majestatea Sa Regele Mihai este un simbol al continuității transcedentale și eterne a tradițiilor monarhice ale României, o verigă de aur a Familiei Regale a României, o strajă a civilizației și binelui material și spiritual al națiunii române de mâine, un încheietor de pace între oameni care pun puterea înălțării deasupra urii, efemerului și fricii. Pentru toate acestea, Majestatea
REGELE MIHAI I. UN REGE ABDICAT de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1026 din 22 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352303_a_353632]
-
în Hristos, și că acesta respectă cosmosul din două motive foarte importante: întâi că universul a devenit purtătorul unei prezențe divine, „sacralitatea euharistică” descoperindu-l drept un templu al Dumnezeului celui viu, dar și pentru că omul a ajuns să fie veriga de legătură între Dumnezeu și creație. Odată cu împărtășirea cu Sfintele Taine, „în Hristos”, devenind trup în „Trupul lui Hristos”, creștinul este investit cu harul de a fi și de a acționa, precum Iisus Hristos, drept preot al creației. Întemeiați fiind
DESPRE DIMENSIUNEA EUHARISTICA A CREATIEI IN RAPORT CU PROBLEMELE ECOLOGIEI SI MISIUNEA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 86 din 27 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350509_a_351838]
-
în Hristos, și că acesta respectă cosmosul din două motive foarte importante: întâi că universul a devenit purtătorul unei prezențe divine, „sacralitatea euharistică” descoperindu-l drept un templu al Dumnezeului celui viu, dar și pentru că omul a ajuns să fie veriga de legătură între Dumnezeu și creație. Odată cu împărtășirea cu Sfintele Taine, „în Hristos”, devenind trup în „Trupul lui Hristos”, creștinul este investit cu harul de a fi și de a acționa, precum Iisus Hristos, drept preot al creației. Din cauza demnității
DESPRE DIMENSIUNEA EUHARISTICA A CREATIEI IN RAPORT CU PROBLEMELE ECOLOGIEI SI MISIUNEA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 86 din 27 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350509_a_351838]
-
privilegiu al zestrei sale native și se măsoară în zilelele noastre, mai ales, cu atitudinea lui implicată în starea aceasta genaralizată [26] Reîntorcându-ne, întâi de toate, la ideea că omul, făptură a lui Dumnezeu, zidită întru libertate, este o verigă de legătură între creație și Dumnezeu, „constatăm că are prin însuși statutul său ontologic de persoană, menirea de a păstra în integritatea ei originară natura și chiar mai mult, de a cultiva și a o încorpora în forme de cultură
DESPRE DIMENSIUNEA EUHARISTICA A CREATIEI IN RAPORT CU PROBLEMELE ECOLOGIEI SI MISIUNEA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 86 din 27 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350509_a_351838]
-
în Hristos, și că acesta respectă cosmosul din două motive foarte importante: întâi că universul a devenit purtătorul unei prezențe divine, „sacralitatea euharistică” descoperindu-l drept un templu al Dumnezeului celui viu, dar și pentru că omul a ajuns să fie veriga de legătură între Dumnezeu și creație. Odată cu împărtășirea cu Sfintele Taine, „în Hristos”, devenind trup în „Trupul lui Hristos”, creștinul este investit cu harul de a fi și de a acționa, precum Hristos, drept preot al creației. Întemeiați fiind pe
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
care de poveri De parc-ar fi să mi se-ntâmple Un nu știu ce înfricoșat Ca picătura care umple Paharul meu întârziat Și parcă niște pași se-ndreaptă Și parcă cineva mă strigă, Urcând tiptil treaptă cu treaptă, Scoțând lăcata din verigă: Aicea sunt, aici aștept Eu nu am unde mă ascunde Precum neliniștea din piept Cu presimțirile-i fecunde Referință Bibliografică: Temeri / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 363, Anul I, 29 decembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011
TEMERI de ION UNTARU în ediţia nr. 363 din 29 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350897_a_352226]
-
din 21 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Păstrez în carne dulci alegorii Ce le-au lăsat în trecere strămoșii Și le trezesc în zori cântând cocoșii Fetiș pe „o” când îmi aleg ori „i” Și-atunci mă simt o clasică verigă Căci - fără mine - lanțul s-ar fi rupt Și urc venind spre voi de dedesubt Autohtonă, nobilă ferigă Referință Bibliografică: Nobila ferigă / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 355, Anul I, 21 decembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright
NOBILA FERIGĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 355 din 21 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350937_a_352266]
-
construcție (cuie, ținte, scoabe), obiecte de întrebuințare curentă (vase, strecurători, cuțite), piese de harnașament (psalie, zăbală) sau arme (pumnale, vârfuri de sulițe și săgeți). Aici putem adăuga și variatele piese de îmbrăcăminte sau podoabele realizate din fier, bronz și argint (verigi, catarame, brățări, inele, fibule). Un loc aparte îl ocupă doi cercei și un colan cu pandantive din aur, scoase la iveală de către căutătorii de comori și recuperate cu greutate de către autoritățile statului. Monede romane din argint s-au găsit în interiorul
CETATEA DACICĂ DE LA CĂPÂLNA de DORU SICOE în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350864_a_352193]
-
cine știe la un semn după ce plătești uiumul încotro apucă drumul pe tărâmul lui de lemn! bariera se ridică și trăsura-ncet dispare prin ținuturile-n care întâlnești lumea peltică vai de cel care nu știe locul lui într-o verigă care prezident sau rigă va cădea din ierarhie? un popic două popice domnii care stau în lojă banii cheltuiți pe ojă mai bine-ți luai arșice! Referință Bibliografică: se urnește bolovanul / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 405
SE URNEŞTE BOLOVANUL de ION UNTARU în ediţia nr. 405 din 09 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351625_a_352954]
-
Orizont > Reportaj > NUNTĂ SÂMBETISTĂ ÎN CALIFORNIA! (13) Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 351 din 17 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Se “scurg” pe rând “lumânărarii” care aprind “sfeșnicile” aflate de o parte și de alta a intervalului, “veriga” următoare este reprezentată de mamele mirilor,imediat pășește puțin stingherit de importanța momentului ginerele, urmează la rând domnișoarele și cavalerii de onoare apoi liantul ce aprinde emoțiile tuturor-băiatul cu Biblia și în sfârșit mireasa la brațul tatălui ei, cel din
NUNTĂ SÂMBETISTĂ ÎN CALIFORNIA! (13) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 351 din 17 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351011_a_352340]
-
pe care ii iubim ne greșesc și ii iertăm fără șovăire. Iertarea este motorul care face ca viața să meargă mai departe. Este noul început al fiecărei zile chiar și înourate și o poate face să pară însorită. Iertarea este veriga dragostei care leagă inimile unele de altele prin compasiune și înțelegere. Este acordarea unei sanșe permanente de schimbare a celuilalt, iubindu-l ca și cum ar fi perfect. Este o acțiune de generozitate pe care o putem învăța de la Dumnezeu care ne
IERTAREA CARE NE DĂ PACEA de MARINA GLODICI în ediţia nr. 796 din 06 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345600_a_346929]
-
pentru a deveni contrariu acesteia. Critică de poezie este(dincolo de înțelegerea profundă, vibratoare a semnelor) o afirmare a valorii. Trebuie să înțelegem că eul criticului, la fel ca eul poetului este o subiectivitate inversă. Criticul-parazit al scriitorului, pot spune, este verigă intermediară, a treia, între scriitor și cititor, el este parazitul arogant care de multe ori, de-a lungul istoriei literare, s-a înșelat, dar și a canalizat, uneori bine, alte ori rău, gustul cititorilor. Dacă creația literară este fructul talentului
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ-A CINCEA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 318 din 14 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356390_a_357719]
-
cum numai la marii noștri creatori de stihuri îl întâlnești, nu greșeam cu nimic. Stilul aparte în care sugestia domină, te înalță în ceruri și te coboară fulgerător pe pământ, izbindu-te de înțelesuri, te inundă și dacă îi prinzi veriga salvatoare te ridici levitând. În ultima poezie, care închide ca un mesaj codificat volumul, rostește crezul său că numai prin iubire răzbești să poți fi cu adevărat ceea ce e demn să fii iar dacă nu ai înțeles nimic din ceea ce
TIMP ŞI SENS ÎN DESCIFRAREA CODULUI POETIC de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356916_a_358245]
-
10 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Fărâme de cer Din anii de cenușă și de fum Răzbate o lumină și acum; Purtăm în noi fărâmele de cer: Atâta cât respir, eu încă sper. Cu fiece cuvânt ce-a fost rostit, Verigă din șiragul infinit, Recuperând trecutul pas cu pas, Să facem la răspântii un popas. Secunde, ore, zile, ani înșir Într-un concert fantastic de clavir, În cupă aburită, vinul vechi, Din timpuri ireale, neperechi. Cum visele de aur nu apun
FĂRÂME DE CER, DE ADRIAN SIMIONESCU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 283 din 10 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356700_a_358029]
-
săptămână N-aveam alături nici un paj S-alerge-n căutarea muzii În jurul nostru dulci iluzii Sechestrau speranțele în gaj Vânturile coborau din nord Banchizele de teamă și răcoare Braconierii ies la vânătoare Ocolind ieșirea din fiord Un metronom discret pătrunde Dincolo de orișice verigă Busolele indică o ferigă Fără misterul ce-l ascunde Referință Bibliografică: Am adormit cu liniștea de mână / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 283, Anul I, 10 octombrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Ion Untaru : Toate Drepturile
AM ADORMIT CU LINIŞTEA DE MÂNĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 283 din 10 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356712_a_358041]
-
șase de ceasuri (zborul a durat doar două ore și cincisprezece minute), dar măcar am ajuns întregi, căci sănătoși nu prea se poate spune că eram. La întoarcere (de Boboteaza lui 2008), de asemeni, lanțul slăbiciunilor aeronautice își adaugă noi verigi. Aeronava care trebuia să ne aducă acasă nu putea decola de pe Băneasa, spre Milano, din cauza ceței și, mai ales, din cauza prudenței induse de recentul accident în branșă, pe aeroportul bucureștean, când un avion plin cu pasageri se ciocnise, în timpul decolării
NOTIŢE DE CĂLĂTOR CONJUNCTURAL de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 498 din 12 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/356233_a_357562]
-
și constau dintr-un ghem diform de zahăr cu arome artificiale. Erau tari ca piatra. Noi, copiii ne cam spărgeam dinții cu ele. Veneau învelite în staniol ieftin, argintiu, din care nu se puteau decupa nici măcar banalele benzi pentru înșirat verigi în ghirlande. Noroc cu capacele de iaurt. Din ele modelam steluțe în opt colțuri, înfășurându-le pe-un vârf de creion. În acel context, pachetul din Germania semăna cu o pălărie de magician din care extrăgeam extaziați tot felul de
ALLES GUTE KOMMT VON OBEN de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1454 din 24 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/368994_a_370323]
-
musafir cu o atare considerație și afecțiune, încât acesta - oricât ar fi de umil - să se simtă cu adevărat om... Nu asta ne cere Mântuitorul în absolut toate învățăturile Sale? Prin urmare, verbul “a omeni” în varianta românismului multimilenar este veriga de legătură dintre mila față de semenii cu probleme și credința sinceră în adevărul din spusa Dăruind vei dobândi, adică este instrumentul la îndemâna fiecăruia dintre noi prin care vorbele au șansa să se convertească în fapte fraterne. Legea variației inverse a
CONŢINUTUL FABULOS AL NOŢIUNII OMENESC (UMAN) de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1838 din 12 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369067_a_370396]
-
o odă mâinii, muncii creatorului, avertizând în final: „Vor veni vremuri grele/ În care pâinea ne va sări din mâini/ S-a mutat mâna/ Pe arme”. Trecând pe lângă poeziile: „Desprins de lume”; „Dintotdeauna” unde poeta își descoperă prezența „aici’’, ca „verigă într-un lanț al împlinirii poruncilor” întâlnim un „Elogiu Poeților’’ numiți simbolic „îngeri rătăcitori printre oameni” pentru că „ei sunt trimiși/ Cu sacra misiune/ Pe pământ/ Să deschidă porțile, ferestrele/ Cerului/ Ferestrele și porțile credinței... spre posibile/ Inaccesibile lumi”. În poezia
O POEZIE A CĂUTĂRII FIINŢEI de LOLA NOJA în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369889_a_371218]
-
pentru a deveni contrariu acesteia. Critica de poezie este(dincolo de înțelegerea profundă, vibratoare a semnelor) o afirmare a valorii. Trebuie să înțelegem că eul criticului, la fel ca eul poetului este o subiectivitate inversă. Criticul-parazit al scriitorului, pot spune, este veriga intermediară, a treia, între scriitor și cititor, el este parazitul arogant care de multe ori, de-a lungul istoriei literare, s-a înșelat, dar și a canalizat, uneori bine, alte ori rău, gustul cititorilor. Dacă creația literară este fructul talentului
DESTINE CONTEMPORANE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369277_a_370606]
-
în cap pentru mâncare, poți să nu o faci. Dacă ești trimis să-ți execuți iubita, poți să o ocrotești. Dacă te aleg drept camarad cei puternici, poți să-i înșeli. Și poți să aduci un omagiu celei mai slabe verigi, celei mai gingașe ființe de moartea căreia s-au distrat oamenii Capitoliului: Rue. Poți oricând să joci după regulile tale. Violență o fi atotputernica pe pământ, poate pârjoli, poate distruge. Dar nu are nicio putere dacă alegi să pierzi tot
JOCURILE FOAMEI (4) de OLIVIA DUMITRU în ediţia nr. 2128 din 28 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369651_a_370980]
-
fost pusă pe linie moartă, fiind lipsită de mijlocul cel mai sănătos de menținere a unei opere în actualitate, existența în manualele școlare. Un astfel de tratament îngustează interesul pentru opera coșbuciană, pe termen lung, pentru că s-a rupt o verigă din lanțul destinului acesteia. Vor avea de suferit și reeditările, pentru că scade piața cărții coșbuciene. Deși, la aproape o sută de ani de la moartea poetului de la Hordou, opera acestuia mai are un cuvând de spus despre noi, despre locul și
„SUNT SUFLET ÎN SUFLETUL NEAMULUI MEU...” de NICOLAE BĂCIUŢ în ediţia nr. 2090 din 20 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/353456_a_354785]
-
suporte mai ușor greutățile vieții. Educația cuprinde toate formele sociale prin care omul poate transmite experiența sa de viață unui semen, nu neapărat mult mai tânăr. Acestea pot fi învățarea, instruirea, pedepsirea educativă. În educarea politizată a fost pierdută o verigă importantă. Este vorba despre educarea părinteasca pentru și prin muncă. Educația părintească nu are rădăcini istorice. De miliarde de ani, de când exisă viață pe această planetă, munca a fost întotdeauna scopul vieții iar hrănirea atributul ei. Cea mai simplă formă
MAME, VĂ IUBIŢI ODRASLA? de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1375 din 06 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353019_a_354348]
-
forțat de împrejurări, în perioade de “criză”, un fel de servicii să le denumesc “funerare”! După cum se știe, la popoarele așa zis “primitive”, cultul morților este la mare cinste, pregătirea pentru viața viitoare se face cu migală însă anumite “componente”, verigi în derularea “procesului tehnologic” care duce spre ea scapă intenționat “privirilor” mulțimii, se fac în secret, mă rog nu la vedere, cum ar fi pregătirea mortului pentru lumea de apoi ... Cu tot “echipamentul” presupus ca fiind indispensabil la întâlnirea cu
PASTORUL KEITH ŞI INDIENII NAVAJOS(II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 179 din 28 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354249_a_355578]
-
buzoaie, începând cu ziua de azi, luna curentă și a.c., nu voi mai accepta să trăiesc în unire consexuală cu-mneaei. Este o cameleoană, care se izmenește chiar prin iscălitură. E când ca un băț cu punctu-n cap, când ca o verigă din lanțul celorlalte litere, sau ca un cerc cu toartă și căciulă!” Lectura acestui volum, pe de o parte îți crează bună dispoziție, dar, pe altă parte, îți dă o strângere de inimă, fiindcă umorul și jocul de cuvinte bazat
DELICATEŢURILE CONTEMPORANE ALE LUI CONSTANTIN T. CIUBOTARU de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 863 din 12 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354730_a_356059]