5,221 matches
-
unei afectivități problematice și îl configurează ca incipient scriitor. Creatorul oniric de mai târziu are acum un vis alb, de eden domestic imposibil de atins, în fapt, în ordinea realului. Lucru de care este conștient, așa cum era, în scrisorile către Veronica Micle, și Eminescu. Iată două fragmente de o frumusețe anticipatoare, dimoviană, în care putem vedea cum dintr-un om chinuit se naște poetul: "Am revenit la viață. Trăiesc din nou cele două vieți. Sunt actor și spectator. Numai că acum
Un vis alb by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9991_a_11316]
-
Antipa Florescu, iar un distins preot. După aceea părintele profesor Paraschiv Dumitrescu. Asta când am ajuns mai departe. Și ultimul la care am mai poposit sub patrafir a fost părintele Niculăiță Cosma, din Humulești. Rudă cu Creangă. Căsătorit cu doamna Veronica, profesoară de matematică, o doamnă foarte distinsă. O mai văd rar, când mă mai duc la biserică la Precupeți. Era o ființă cu totul deosebită părintele Cosma. Era, în același timp, un preot extrem de plin de rigoare lăuntrică spirituală, duhovnicească
Zoe Dumitrescu-Bușulenga:"Aveam o grădină splendidă în spatele casei. Acolo am trăit până la 29 de ani." by Teodora Stanciu () [Corola-journal/Journalistic/9313_a_10638]
-
găzdui treaba asta și a-ți asuma discursuri artistice deloc convenționale într-un spațiu profund convențional cum este, teoretic, un oraș de provincie, mi se pare absolut formidabil. Forța acestor împliniri vine, din punctul meu de vedere, din două poluri: Veronica Dobrin, directoarea teatrului, și Festivalul european de teatru, girat artistic de Doina Papp. De aceea, am fost și anul acesta la deschiderea ediției 2008. Ca să-mi exprim solidaritatea, susținerea și bucuria că merg mai departe. Mult mai structurat, mai complex
înapoi, la literatură! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8037_a_9362]
-
printr-un eros stahanovist. În cămăruța ei, lângă icoanele-reproduceri cu Maica Domnului, Sfântul Dumitru și Sfânta Paraschiva, stă la loc de cinste un poster dintr-o revistă vest-germană, cu un mascul în pielea goală tolănit pe o blană de leopard. Veronica vorbește despre el cu venerație, atrăgându-i atenția micii sale vizitatoare asupra atributelor lui de splendoare: "Ai văzut ce piele? Ce păr? Ce brațe? Ce pulpe?". Acuplările spălătoresei stau, toate, sub semnul unei aspirații aproape mistice. Efectele traiului într-o
Ceaușism la pătrat (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8183_a_9508]
-
într-o poveste. Holul monumental, foaierele, scara impozantă, proporțiile și echilibrul lor, cupola- vitraliu, superb, care mă face, mereu, să-mi ridic capul, să privesc Înaltul. Și, deloc în ultimul rînd, tabloul, halucinant, al lui Ștefan Câlția, din biroul directoarei Veronica Dobrin. Un om de teatru cu totul special, pe care l-am descoperit în ani, cu discreție, de care m-am atașat. Cu discreție. Pentru că iubește, necondiționat, acest loc, pentru că simte, adînc, nebunia teatrului, și face, pentru asta, orice. Înainte
Unsprezece povești by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9732_a_11057]
-
nu modelul plastic, indiferent de natura lui, contează aici în primul rînd, ci identificarea în absolut a imaginii cu modelul său. Chipul lui Iisus, așa cum s-a imprimat el pe lințoliu și, mai devreme, pe Drumul Crucii, pe năframa Sfintei Veronica, nu este consecința unui act mimetic, reflectare mecanică sau simplu rezultat al unei dexterități omenești, ci implicare directă și miraculoasă a chipului sfînt în propria sa imagine. Icoana lui Iisus care înseamnă, de fapt, Icoana însăși, adică arhetipul ei, este
Mimesis și Transparență by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9734_a_11059]
-
precum actorul de la Botoșani care semna ștatul de plată cu numele prințului danez? Am mai spus-o : pe lîngă sensibilitate artistică, teatrul cere o sănătate de fier. Nervi tari. Și distanțare, cînd simți pericolul... Citeam despre sinucigașii din literatura română Veronica Micle, Dimitrie Anghel, Urmuz, Voronca, Celan, Gherasim Luca, Gabriela Negreanu, Ion Stratan... Și de curînd, după terminarea piesei lui Candid Stoica (Dosarul curvelor) mi-am amintit de actrița Paula Chiuaru, spectaculoasă În sinucidere: și-a dat foc, În fața soțului, medic
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
unora precum: Pietro Aretino, Montaigne sau Michelangelo. Notă: Curtezanele erau frecventate de nobili (Camelia Griffo chiar s-a căsătorit cu un nobil venețiană, de Înalți prelați și de ambasadori străini. Poete realmente de valoare au fost curtezanele venețiene Gaspara Stampa, Veronica Gambara și În primul rând Veronica Franco. Veronica Franco a fost cea mai celebră curtezană care a trăit În Veneția Între anii 1546-1591. A fost inițiată În arta amorului de către mama ei, o cortigiana onesta a timpului. Rămâne În istorie
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
Michelangelo. Notă: Curtezanele erau frecventate de nobili (Camelia Griffo chiar s-a căsătorit cu un nobil venețiană, de Înalți prelați și de ambasadori străini. Poete realmente de valoare au fost curtezanele venețiene Gaspara Stampa, Veronica Gambara și În primul rând Veronica Franco. Veronica Franco a fost cea mai celebră curtezană care a trăit În Veneția Între anii 1546-1591. A fost inițiată În arta amorului de către mama ei, o cortigiana onesta a timpului. Rămâne În istorie ca poeta prostituată - a scris doua
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
Curtezanele erau frecventate de nobili (Camelia Griffo chiar s-a căsătorit cu un nobil venețiană, de Înalți prelați și de ambasadori străini. Poete realmente de valoare au fost curtezanele venețiene Gaspara Stampa, Veronica Gambara și În primul rând Veronica Franco. Veronica Franco a fost cea mai celebră curtezană care a trăit În Veneția Între anii 1546-1591. A fost inițiată În arta amorului de către mama ei, o cortigiana onesta a timpului. Rămâne În istorie ca poeta prostituată - a scris doua volume de
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
să-i fie returnată, Franco devine curtezană. Sa adaptat foarte repede și a avut de-a face cu personalități notabile ale vremurilor sale, printre care și Henry al III-lea, regele Franței. În 1565, atunci când avea aproximativ 20 de ani, Veronica Franco a apărut În Il Catalogo di tutte le principale et piu honorate cortigiane di Venezia . În timpul ciumei din 1575, Veronica a părăsit Veneția pentru doi ani, În absența ei casa fiindu-i jefuită și vandalizată, astfel Încât și-a pierdut
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
vremurilor sale, printre care și Henry al III-lea, regele Franței. În 1565, atunci când avea aproximativ 20 de ani, Veronica Franco a apărut În Il Catalogo di tutte le principale et piu honorate cortigiane di Venezia . În timpul ciumei din 1575, Veronica a părăsit Veneția pentru doi ani, În absența ei casa fiindu-i jefuită și vandalizată, astfel Încât și-a pierdut aproape toată averea. După reîntoarcerea sa, faimosul pictor Jacopo Robusti (Tintoretto) i-a dedicat un portret (Foto 6. Imaginea alăturatăă, iar
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
toată averea. După reîntoarcerea sa, faimosul pictor Jacopo Robusti (Tintoretto) i-a dedicat un portret (Foto 6. Imaginea alăturatăă, iar tânăra se pare că i s-ar fi oferit cu obișnuitul ei curaj și pasiune. Întrucât era o persoană influentă, Veronica Franco nu a fost scutită de ochiul necruțător al Inchiziției, care a acuzat-o În 1580 de vrăjitorie și curvie, faptul incriminat fiind acela de a fi fermecat bărbații, profitând ulterior de aceștia. A rămas celebru În istorie discursul ei
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
A rămas celebru În istorie discursul ei În fața acuzatorilor, În care s a apărat cu mult tact și inteligență, vorbind totodată și despre statutul curtezanelor. Pentru că multe dintre prostituatele de atunci erau sărace și trăiau În mizerie alături de copiii lor, Veronica Franco a luptat pentru ameliorarea condițiilor lor de viață, reușind chiar să convingă autoritățile să construiască o casă care să le fie destinată. Pe patul de moarte și-a Împărțit averea Între cei șase copii ai săi (fiecare având, se
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
propria-mi condiție existențială. Am căutat pe internet, În mai multe rânduri, o adresă, un număr de telefon de la mănăstirea Agapia. De fapt, doream nespus de mult să poposesc la Văratec, acolo unde și-a petrecut ultima perioadă din viață Veronica Micle, marea iubire a poetului Mihai Eminescu. Aș fi vrut să “aflu “ câte ceva despre frământările ei din ultimele clipe petrecute pe acest pământ. Se apropia ziua de cincisprezece august, atunci când creștinii ortodocși sărbătoresc “Adormirea Maicii Domnului” și merg În pelerinaj
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
intelectului - zic cercetătorii de la Universitatea din Liverpool. Și totuși - revenind la prima Însemnare - cîți dintre noi mai au răbdarea să-l recitească azi, pe Shakespeare? Un regizor de film vorbește despre un proiect al său În care vor apărea Eminescu & Veronica. Se trece la distribuție : pentru poetul nepereche sunt propuși Tudor Istodor și Bogdan Dumitrache ; iar doamna Micle va fi Dorotheea Petre. Nu am prejudecăți ; dar Întotdeauna mi s-au părut delicate filmele și piesele de teatru În care-i vedeai
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
S-o schimba acu', la bătrânețe?" Răspunsul în fața acestei atât de pertinente întrebări rămase nerostit. Un ciocănit în ușă, urmat imediat de deschiderea acesteia că doar nimeni nu mai așteaptă să-l poftești și de ițirea în prag a duduii Veronica au întrerupt acest remarcabil dialog. Secretara zice insinuant, dar extrem de dulce: "Săru'mîna doamna profesoară! Să trăiți domnu' profesor! Știți, doamna Săvulescu, vă așteaptă doi studenți, în legătură cu examenu'..." "Bine, dragă. Mersi! Spune-le că viu în câteva minute." " Le spun
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
amărâtă, de om suferind. După ce lăsă actele, se retrase explicând cât de rău se simte, subliniind că noaptea trecută fusese într-o grea operație. Doamnele îi urară însănătoșire grabnică, zâmbindu-i cu compasiune. Abia închise ușa în urma lui și madam Veronica, secretara-șefă, rânji ironic: "Vasile, Vasile, cine știe cin' te-o fi prins la nevastă și ți-ai luat-o original. Vii să ne aburești pe noi că o ușă, că povestea cu cocoșu' roșu. Na! Acu' taci și suferă
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
că-i ecolozari..." "Ecologiști", îl corectează colegul. "Las' că știu io ce zic și nu dăgeaba le-am spus așa. Niște hapciucalii, or'șcum. Auzi, tu, la ei! Cică d-acu' trebuie musai să desfacă, dă ezemplu, bulangioaica aia dă Veronica, sau tu, ori io, sen'vișu' și să separe pâinea și salamu' stricat, dă șervețel. Mâncarea s-o aruncăm la tomberon și șervețelu' la hârtie. Păi, un' s-a mai pomenit așa ceva?" "Cică fii-miu, dă e în Italia..." "Lasă
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
În câteva clipe se ascunseră, de parcă nici n-ar fi fost. Chiar în momentul în care baba de Fito plesnea zidurile după ultimii fugari, înjurând gros, ușa se deschise, iar în pragul ei apărură domnul profesor Cuzbășan și secretara-șefă Veronica. Profesoara arăta zdruncinată bine de tot. Coafura i se răvășise, iar meșa zbârlită ca o mâță stuchitoare o cam luase la vale spre stânga, desfăcându-se asimetric pe alocuri. O mulțime de cârnăciori și clătite savant asamblate mai înainte acum
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
cine strigai așa?". "La niște gândaci ordinari!", recunoscu, chiar și spre surprinderea mea, dând dovadă de niște dezinhibiții uimitoare. Moșul meu făcu ochii mari și amuți, căutând cu disperare resurse raționale pentru continuarea acestui dialog. Nu același lucru îl făcu Veronica. Întrebă curioasă nevoie mare: "Vă certați cu gândacii!?". "Păi ce? Credeai că urlu de nebună, aiurea-n tramvai?" Da' ce făceau, doamnă?" "Scriau tot felu' de mizerii despre mine pe pereți, jigodiile dracu'!" Profesorul clipi de câteva ori, trase aer
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
-i făcu amicei un semn să se așeze, se lăsă moale într-un fotoliu. O privi cu o reală tristețe și încercă o altă metodă: "Ce Dumnezeu ți-a venit? Te apuci să te dai în spectacol de față cu Veronica. Au mai apărut și studenții ăia...". "Mai dă-i naibii de dobitoci. Mă doare pe mine-n cur și de scroafa aia de secretară, și de studenți. Ce să-ți spun!" Poate că ar trebui să te doară. Scroafa aia
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
magnimie peste epitetul primit. "Și ce epistolă ți-au mai trimis?" "Mi-au zis că sunt dilie și că de ce nu ies la pensie", cită ea cu onestitate. "Poate că au și ei dreptate", făcu flegmatic dom' Cuzbășan. Noroc că Veronica se întorsese, după ce curioșii se risipiseră, și-și lipise urechea de ușă. Abia au reușit să-l scoată pe șeful meu din ghearele ei, zgâriat pe față, pe mâini și cu părul plin de zațul ce mai rămăsese în ceștile
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
că războiul nimicitor poate începe din clipă în clipă" (din capitolul al zecelea, Spidola). Dacă în primele opt secvențe ale sale Înainte să moară Brejnev își conținea poveștile imbricate, cu veterani sovietici decorați până-n călcâie (Polikarp Feofanovici), cu învățătoare planturoase (Veronica Lapteacru), cu muncitori epuizați de serviciu și de alcool (Vladimir Vladimirovici), cu puști înregimentați și totuși niciodată încătușați (Iulian și Satarovici), cu destinse poezii patriotice și pătrunzătoare înjurături rusești, cu țărani surprinși de extinderile urbane și de luxurianța mizeră a
Diviziunea statală a muncii by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9178_a_10503]
-
Aaron și Arnold și Marvin, ci Johnny, Billy, Jimmy și Tod. Nu tu Portnoy sau Pincus, ci Smith, Jones și Brown! Acești oameni sunt americanii, doctore - alde Henry Aldrich și Homer, alde Marele Gildersleeve și nepotu-său LeRoy, alde Corliss și Veronica, alde „Oogie Pringle“ care îi cântă serenade sub fereastră lui Jane Powell în Întâlnire cu Judy - pentru ei cântă Nat „King“ Cole în fiecare an, de Crăciun, „Castane coapte pe jeratic, Gerul pișcându-te de nas...“ Jeratic în casa mea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]