727 matches
-
individului noninseriabil, care nu se poate „angrena” fără supliciul agresării sale exterioare, poeziile lui D. poartă amprenta sensibilității ultragiate a nouăzecismului, a cărei notă comună este perceperea realului ca un spectacol dezarticulat și coroziv. Față de ludicul optzeciștilor, care îmbiba terapeutic versificația, nouăzecismul are o gesticulație mai în nota expresionismului, a exasperării de a fi, semn, acesta, de radicalizare în timp a aceluiași fond sufletesc. În Efebia și Spălându-mi ciorapii (1994), sunt tatonate teritoriile fragilității adolescentine, se exploatează liric nevoia de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286798_a_288127]
-
Romane cerebrale, În marginea operei lui Liviu Rebreanu ș.a., sau însemnările interesând istoria literară - O nouă ediție critică a poeziilor lui Eminescu, Corespondența dintre I.L. Caragiale și Paul Zarifopol. Vladimir Streinu elaborează cronici, articole de istorie literară și studii de versificație: Tradiția conceptului modern de poezie, Cu privire la versul liber românesc, Poezia lui V. Voiculescu - un studiu despre evoluția de la tradiționalism la modernism a poeziei voiculesciene, despre modelul prometeic și jocul formal, pe coordonatele vitalismului novator. Tudor Vianu semnează eseul Generație și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289212_a_290541]
-
Generație și creație, studiul Prezentul etern în narațiunea istorică și un articol despre opera sadoveniană. Peisajul critic este completat de Pompiliu Constantinescu (Aforismele lui Lucian Blaga, Romantismul românesc), Perpessicius (titularul rubricilor „Jurnal de lector” și „Mențiuni critice”), D. Caracostea (Arta versificației la M. Eminescu, Mit și creativitate), Basil Munteanu, Adrian Marino (Metodă și cunoaștere literară), Al. Piru, Cornel Regman, Ov. S. Crohmălniceanu (Franz Kafka). Lui Ion Pillat îi aparține Simbolismul ca afirmare a spiritului european, un studiu asupra celor trei etape
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289212_a_290541]
-
Mihai. Există dreptate? Scrieri cu conținut juridic. Antologie, studiu introductiv, note și comentarii de Eugeniu Safta-Romalo. Iași: Junimea, 1994, 327 p. (Eminesciana; 57) * ZUGUN, Petru. M. Eminescu. Fascinația izvoarelor Cuvântului. Iași: Junimea, 1994, 204 p. (Eminesciana; 57 bis) * VOICA, Adrian. Versificație eminesciană. Iași: Junimea, 1997, 318 p. (Eminesciana; 58) * COȘEREANU, Valentin. Eminescu Ipotești Eminescu. Ediția a 2-a revăzută. Iași: Junimea, 1999, 154 p. (Eminesciana; 59) * CIMPOI, Mihai. Plânsul Demiurgului. Noi eseuri despre Eminescu. Iași: Junimea, 1999, 204 p. (Eminesciana; 60
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
desuetă de acum aproape o jumătate de veac [?]; ba Încă un erou a două drame amoroase, pe urma cărora mai păstrează și acum, În sertarele lui de om cu oarecare dichis până și În patimile lui, o arhivă de scrisori, versificații, fotografii, șuvițe blonde, brune, castanii sau chiar cârlionțate, cum și un pumn de țărână cu flori uscate smulse de pe morminte uitate sau Îndepărtate, atâtea mărturii care abia mai vorbesc eroului, strânse, cum se găsesc, În voa lu rile lungi, de
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
prinț (I-V, 2000-2001). Așezare de lucruri o înscrie pe T. pe o orbită neoromantică postblagiană, cu câteva exuberanțe ingenue în care se simte influența tânărului Nichita Stănescu, ca în Amețit vibrează timpul. Universul se circumscrie în genere satului (tiparul versificației e, de altfel, de sorginte folclorică), iar motivele aparțin unei singure sfere semantice: destrămare, pierdere, trecere. Tonalitatea melancolică, simplitatea și puritatea definesc acest debut, dar poemele nu aduc o notă de originalitate, reluând tipare blagiene (Bacanală, Trebuie să mă întorc
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290034_a_291363]
-
la „Luceafărul”, iar editorial în 1978, cu placheta Cineva mai tânăr, care obține Premiul Editurii Albatros. Colaborează la „Argeș”, „Astra”, „Ramuri”, „Orizont”, „România literară”, „Tribuna” ș.a. În primul ciclu al volumului Cineva mai tânăr S. propune o poezie inocent-adolescentină, de versificație și tematică rural-tradiționalistă, pentru ca în al doilea ciclu, intitulat Un domn suav, să surprindă, păstrând aceeași simplitate - inclusiv la nivelul construcției poemului și al versificației - printr-un ludic livresc, tipic dezinhibatei „generații în blugi”. Instalându-se într-un univers lexical
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289674_a_291003]
-
ș.a. În primul ciclu al volumului Cineva mai tânăr S. propune o poezie inocent-adolescentină, de versificație și tematică rural-tradiționalistă, pentru ca în al doilea ciclu, intitulat Un domn suav, să surprindă, păstrând aceeași simplitate - inclusiv la nivelul construcției poemului și al versificației - printr-un ludic livresc, tipic dezinhibatei „generații în blugi”. Instalându-se într-un univers lexical al purității, în descendența neoromantismului șaizecist, poetul sondează trecerea de la copilărie la maturitate, intrarea în lume, iminența sentimentului erotic. Deși modelele și influențele sunt încă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289674_a_291003]
-
diverse în procesul creației lirice. Așadar, cu permisiunea dv., voi da un răspuns chiar pe "câmpul de luptă" al poeziei. Într-un poem politic, mă interesează mai întâi adevărul (nu subiectiv, ci în spiritul și în optica majorității oamenilor); tehnica versificației o folosesc în acest caz mai mult în intenția de a da rezistență celor afirmate, iar frumusețea exprimării mă preocupă mai puțin. În privința poemului de dragoste, important e să fie frumos și bine scris, ba chiar foarte frumos și super-tehnic
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
autoarea intenționând aproape în mod declarat să ofere „lecții” de interpretare, ceea ce pare că reduce substanțial devierea spre fantezie, spre metafora critică. Tot în linie didactică se așază mai multe volume cu structură de dicționar dedicate teoriei literaturii, esteticii, stilisticii, versificației: Curente literare (1992), Figuri de stil (1992), Genuri și specii literare (1993), Metrică și prozodie (1995), Teoria literaturii (1996). Aceste cărți, de o mare utilitate pentru elevi, studenți și profesori, se sprijină pe o bibliografie impresionantă. Autoarea nu se rezumă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288776_a_290105]
-
imitație și o traducere din Victor Hugo, în „Convorbiri literare” (1880). În 1906 se tipărește ceea ce G. socotea a fi lucrarea lui de căpetenie, tălmăcirea Infernului lui Dante. Efortul său a fost de a nu trăda înțelesurile poemului, de aceea versificația originală suportă, în versiunea pe care o încearcă, o tratare mai lejeră, în care terținele dantești nu sunt păstrate. Vocația lui G. este însă aceea de povestitor. Natură sentimentală, el se înfățișează în primele sale nuvele ca un romanțios, stăpânit
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287162_a_288491]
-
Memorii, II, Craiova, 1932, 226-229; Călinescu, Cronici, II, 308-311; Șuluțiu, Scriitori, 386-396; Petru Comarnescu, Sistemul de estetică al profesorului T. Vianu, RFR, 1935, 2; Papadima, Creatorii, 469-472; Chinezu, Pagini, 228-229; Streinu, Pagini, I, 230-235, IV, 212-224, V, 310-313; G. Călinescu, Versificație academică, ALA, 1935, 758; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., 61-62; Vrabie, Gândirismul, 322-325; Călinescu, Ist. lit. (1941), 828-829, Ist. lit. (1982), 912-913; Lovinescu, Maiorescu post., 371-377; Cioculescu, Aspecte, 716-717; Baltazar, Evocări, 283-286; Petru Comarnescu, Humanism și istorism în gândirea lui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290512_a_291841]
-
Partidului”. Bineînțeles, confesiunea e afectată de retorica așa-numitei lirici angajate, însă dincolo de acest compromis inevitabil (care în anii ’50 condiționa orice debut literar) se constată o schimbare esențială, o adevărată mutație în poezia românească postbelică, scoțând discursul din inerția versificației plate și reabilitând totodată egotismul liric. Versurile lui L. sunt un demers major de recuperare a tradiției și de înnoire a poeziei. Lumea satului, viziunea și structurile specifice folclorului poetic sunt absorbite de o sensibilitate proaspătă, zguduită de convulsiile unei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287733_a_289062]
-
Vladimir Macedonski. Prea puțin o „gazetă a familiei”, cum se subintitula, D. și-a asigurat prin colaboratori, cei mai mulți trecuți prin cenaclul lui Al. Macedonski, o ținută modernă, la nivelul epocii. Revista intenționa chiar a face școală în teoria și practica versificației. Este evidentă influența formalismului macedonskian în numeroasele exerciții de versificație apărute în paginile D.: dactili (I. C. Săvescu), sextine (B. Florescu), anapeste (M. Demetriade), sonet dublu (M. Demetriade), sonet răsturnat (Z. Stoican). Aici B. Florescu teoretizează asupra sonetului și amestecului ritmurilor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286905_a_288234]
-
subintitula, D. și-a asigurat prin colaboratori, cei mai mulți trecuți prin cenaclul lui Al. Macedonski, o ținută modernă, la nivelul epocii. Revista intenționa chiar a face școală în teoria și practica versificației. Este evidentă influența formalismului macedonskian în numeroasele exerciții de versificație apărute în paginile D.: dactili (I. C. Săvescu), sextine (B. Florescu), anapeste (M. Demetriade), sonet dublu (M. Demetriade), sonet răsturnat (Z. Stoican). Aici B. Florescu teoretizează asupra sonetului și amestecului ritmurilor și, alături de M. Demetriade, experimentează poemul în proză. Pe lângă anecdotele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286905_a_288234]
-
epic răscoalele țărănești - figura lui Ștefan Furtună -, luptele greviste de la Grivița (1933), războiul civil din Spania sau exaltând fapte în realitate obișnuite: lansarea la apă a unui cargou românesc, inaugurarea unei fabrici de conserve la Tecuci. Din această producție de versificație se salvează doar câteva secvențe de evocare nostalgică a vechiului București sau a vestigiilor dacice și unele strofe de pastel: „Și liniști galactice-adie;/ sub albul lor cântec stelar / orașul adoarme-n câmpie / cu lună în inelar” (Poarta soarelui). În continuare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285588_a_286917]
-
cornițe al <<marelui cîrmaci>>, n.n.) pentru că ea conduce la desprinderea unei concluzii eronate, cea a realității istorice de astăzi referitoare la <<problema pămîntului>>, poezia a fost semnalată organului de partid local care a hotărît eliminarea ei”. Dacă autorul (autoarea) acestei versificații Îndrăznețe va fi scăpat numai cu o săpuneală zdravănă din partea organului, atunci Înseamnă că a avut noroc cu carul dar tare mă tem că setea lui (ei) de pământ a ajuns și la urechile securiștilor, adevărați corbi hoitari ai ticălosului
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
cină, Cina cea de taină și care îl înfățișează pe Iisus în diferite ipostaze. A patra etapă - analizează - presupune stabilirea temei, a motivelor, a compoziției, precizarea elementelor din cadrul fiecarui tablou, a particularităților gramaticale, stilistice și lexicale și a elementelor de versificație. Tema poeziei este credința, o temă de factură religioasă, dar textul are și alte semnificații. Iisus întruchipează drama condiției umane. Lupta sa cu moartea reprezintă alegoric eternul conflict dintre trup și suflet, dintre materie și spirit, și imposibilitatea de a
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Mariana Chiriac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1336]
-
receptare nu era suficient de înzestrat și pe care a judecat-o cu rigiditate. De aceea nu l-a înțeles pe Eminescu, iar poezia contemporană a condamnat-o. A fost printre cei dintâi care, la noi, au discutat probleme de versificație modernă și a vorbit despre dispariția formelor clasice de versificație. S-a ocupat, de asemenea, de muzica și de pictura modernă, punând în circulație opinii ce dovedesc intuiție, mobilitate spirituală și înțelegere. P. s-a încercat și în domeniul beletristicii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288661_a_289990]
-
judecat-o cu rigiditate. De aceea nu l-a înțeles pe Eminescu, iar poezia contemporană a condamnat-o. A fost printre cei dintâi care, la noi, au discutat probleme de versificație modernă și a vorbit despre dispariția formelor clasice de versificație. S-a ocupat, de asemenea, de muzica și de pictura modernă, punând în circulație opinii ce dovedesc intuiție, mobilitate spirituală și înțelegere. P. s-a încercat și în domeniul beletristicii, reușind să ofere, în Portrete și tipuri parlamentare (1893), o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288661_a_289990]
-
semănătorul de idei, București, 1933; Lovinescu, Scrieri, VI, 208, IX, 303-425; Călinescu, Ist. lit. (1941), 383-384, Ist. lit. (1982), 440-441; Cecilia Caroni-Chilom, Gheorghe Panu, eseist și critic la revista „Convorbiri literare” și „Săptămâna”, București, 1942; Vianu, Opere, II, 225-228; Streinu, Versificația, 170-173; Constantinescu, Scrieri, IV, 124-126; Cioculescu, Itinerar, I, 146-150; George, Sfârșitul, I, 51-55; Ist. lit., III, 74-75, 920-926; Dicț. lit. 1900, 659-661; Dicț. scriit. rom., III, 586-588; Opriță, Anticipația, 461-462. D.M.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288661_a_289990]
-
aici Nina Cassian, influențată încă de avangardă, Eugen Jebeleanu, autor ce oficiază pe un ton vindicativ, sentențios, dar și un Eusebiu Camilar ce abandonează nostalgia satului bucovinean exprimată cu mijloacele expresionismului pentru o lirică sensibil edulcorată. Extremele sunt reprezentate de versificația lipsită de virtuți artistice a tinerei Veronica Porumbacu, de grandilocvența vidă a lui Mihu Dragomir, pe de o parte, iar pe de alta, de timbrul inconfundabil al liricii lui Geo Dumitrescu, iconoclast, demistificant, destructurant în ordinea limbajului poetic. Se publică
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288579_a_289908]
-
și cronici muzicale în periodice de specialitate. În 1977 emigrează, stabilindu-se la Paris. Prezumțiozitatea tânărului C., care afișa atitudini de rege exilat chiar și în fața lui E. Lovinescu, era prea puțin justificată. Încercările juvenile din Efluvii relevă îndemânare în versificație și un limbaj imagistic mai mult de factură simbolistă, dar reminiscențele din lirica lui Camil Baltazar, a lui Ion Vinea ori a lui Ion Barbu sunt numeroase, iar alunecarea în retorism frapează pe alocuri. Ulterior, deși polemizează violent cu avangardiștii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286510_a_287839]
-
cea mai mare parte a textelor e reprezentată de poeme luminoase, în care se atinge echilibrul între idee și expresie. Ultimele trei culegeri, Sonete (1969), Lăsați vulturii să zboare (1975), Asemeni lucrurilor (1977), includ sonete care surprind uneori prin încălcarea versificației și prin impresia de ușoară domolire a fanteziei. Totuși, sensibilitatea, delicatețea, melodicitatea rămân caracteristice, multe poezii având aerul unor romanțe. SCRIERI: Către țara ochilor mei, pref. Victor Papilian, Cluj, 1938; Murmură tăcerile, București, 1940; Dar de nuntă, Sibiu, [1944]; Nopți
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290728_a_292057]
-
și sensibilitatea minoră, efeminată, repartizată egal - „la tot ce suferă sau de-abia mai mișcă” -, indiferent de obiectul ei, trăsătură remarcată și de Tudor Arghezi. Prin componenta livrescă excesivă, în care simbolul vizează întotdeauna cultura, și prin forma naivă a versificației, poezia lui V. este de un marcat anacronism. SCRIERI: Vieața și scrierile lui Q. Valeriu Catul, Iași, 1884; Un studiu asupra vieței și a principalelor scrieri ale celor doi poeți germani: Goethe și Schiller, Iași, 1891; Poesii, [I-]II, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290427_a_291756]