2,153 matches
-
casei și o întreb mirata ce-i cu grămezile de lâna pe care le ia vântul, aruncate pe margine de drum. Îmi spune că tund oile și aruncă lâna. Sunt uimită. - Cum, nu vă trebuie la nimic? Să faceți plăpumi, veste, stofe. - Nu, nu mai vrea nimeni lâna noastră. Nu-mi vine să cred, tocmai ce auzisem o prelegere în București despre superioritatea blanei de oaie, dintre toate materialele existente - naturale sau sintetice - lâna de oaie reprezintă cel mai bun izolant
UN LOC DE MUNCA de OLIVIA DUMITRU în ediţia nr. 2176 din 15 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369691_a_371020]
-
ochii albaștri intens, cu gene mari, arcuite și îngrijit rimelate. Purta o rochie vaporoasă lungă până în pământ, ce se asorta la culoarea părului și de sub care se zăreau vârfurile unor pantofi fini, argintii. Alături de ea, un bărbat impunător, cu o vestă la două rânduri de nasturi metalici, de buzunarul căreia atârna un lanț gros de aur legat la butonieră indicând prezența unui ceas de buzunar. Avea un barbișon în care își făcuseră apariția pe ici pe colo firele albe ca și
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1150 din 23 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362648_a_363977]
-
zurbagii ăștia? - Trăiți, dom' căpitan! Vor s-o răpească pe prințesă și s-o ducă la o nuntă din poiană. - Ce poiană, mă? Ce fel de nuntă? - Spun că așa au poruncă de la Mărțișor. Așa au primit ei vestea. - Ce veste, mă? Cine le-a spus tâmpenia asta? - Zvonacii și Răspândacii. Că ăștia cică ar fi cavalerii lui Mărțișor. Așa mi-a spus unul. Dar eu nu i-am văzut. Căpitanul Zefir zâmbi, pricepând șolticăria, și zise soldatului: - Taci, mă! Pe
MĂRŢIŞOR-26-ULTIMUL EPISOD de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1542 din 22 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353428_a_354757]
-
o vază plină cu trandafiri albi, proaspeți, care își împrăștiau mirosul lor deosebit, șervete din pânză de damasc de un alb desăvârșit, aranjate sub formă de spirală în dreptul fiecărui scaun. Șeful de sală într-o ținută impecabilă, cu papion și vestă grena, cămașă albă și pantalon negru, cu vipușcă lată la culoarea vestei, aștepta lângă masă cu ancărul pe mână. Ștefan, ajuns primul la masă, trase de scaun și o invită pe doamna Trifan să ia loc, iar șeful de sală
ROMAN PREMIAT DE LIGA SCRIITORILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1185 din 30 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353730_a_355059]
-
deosebit, șervete din pânză de damasc de un alb desăvârșit, aranjate sub formă de spirală în dreptul fiecărui scaun. Șeful de sală într-o ținută impecabilă, cu papion și vestă grena, cămașă albă și pantalon negru, cu vipușcă lată la culoarea vestei, aștepta lângă masă cu ancărul pe mână. Ștefan, ajuns primul la masă, trase de scaun și o invită pe doamna Trifan să ia loc, iar șeful de sală făcu același lucru cu cel al tinerei. Instalându-și invitatele emoționate de
ROMAN PREMIAT DE LIGA SCRIITORILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1185 din 30 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353730_a_355059]
-
mers. Dimineață ajunsesem la două ore de Simferopol. Trenul a fost oprit de trupe înarmate în Armank, granița cu Crimeea. Au percheziționat toate cabinele. Le-am spus că suntem jurnaliști din România, iar apoi militarii ne-au cerut să predăm vestele antiglonț, dar și echipamentul de filmare. Evident că am refuzat. Dan Boanta: Care au fost explicațiile militarilor care v-au reținut ? Laurențiu Rădulescu: Nu aveau o explicație. Invocau ... ordine venite de la superiori. Drept pentru care ne-au urcat într-o
O ECHIPĂ A POSTULUI DE TELEVIZIUNE DIGI 24 REŢINUTĂ ÎN CRIMEEA! de SIMONA BOTEZAN în ediţia nr. 1176 din 21 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353850_a_355179]
-
Saturn, acest lucru derivând atât din etimologia cuvântului (zal=zeu, mox=moș, bătrân), cât și din filosofia de viață simplă și naturală, ascetica uneori, pe care a predat-o getodacilor. O confirmare a acestei legături spirituale inițiatice între Zamolxis și Vestă (Hestia) o găsim în astrograma natală a României, care este reprezentativă pentru poporul român, trecutul și viitorul lui. (5 februarie 1859). România s-a nascut ca entitate pe 24 februarie stil vechi, 5 februarie stil nou, adică în zodia Vărsătorului
VINDECĂM ATUNCI CÂND CUNOAŞTEM de DOR DANAELA în ediţia nr. 443 din 18 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354596_a_355925]
-
națiunile entități supraindividuale, cu o istorie-viață a lor, așa că se poate vorbi de momentul “nașterii” unei națiuni). Fiecărei țări îi corespunde o zodie și o astrogramă care poate da foarte multe informații despre acea țară. În astrologie există un asteroid, Vestă, care are semnificația „păstrătoarea flacării”, a adevărului și a altor valori spirituale și culturale naturale, având puteri transformatoare și creatoare (sexuale). Vestă este de o importanță specială pentru cei care au simțul unei misiuni sau a unui scop în viață
VINDECĂM ATUNCI CÂND CUNOAŞTEM de DOR DANAELA în ediţia nr. 443 din 18 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354596_a_355925]
-
zodie și o astrogramă care poate da foarte multe informații despre acea țară. În astrologie există un asteroid, Vestă, care are semnificația „păstrătoarea flacării”, a adevărului și a altor valori spirituale și culturale naturale, având puteri transformatoare și creatoare (sexuale). Vestă este de o importanță specială pentru cei care au simțul unei misiuni sau a unui scop în viață, creând mediul special pentru împlinirea personală, în primul rând. Timpul nu este o realitate, ci o iluzie, iar “curgerea” lui este percepută
VINDECĂM ATUNCI CÂND CUNOAŞTEM de DOR DANAELA în ediţia nr. 443 din 18 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354596_a_355925]
-
nu mai ai răbdare Să găsești din când în când, cate-o cale de scăpare Să poți să iubești și să mirosi o floare Să observi cu bucurie că durerea nu mai doare Și c-ai reușit sa-noti ,fără vestă de salvare Asta-i pentru toți ca mine Și pentru cei că ține Care stiu cu toții, că nu ne e bine Că avem numai dileme și trăim numai probleme Numai urlete de agonie întrerupte de tăcere Antrenate de durere fără
FUM de ANGHELUŢĂ LUPU în ediţia nr. 398 din 02 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347077_a_348406]
-
ireal trupul tău de fată mare înflorind pe-al nopții val Trupul tău prea ireal care totuși parcă este nufăr tragic tras la mal dintr-o magică poveste Care totuși parcă este trupul tău de fată mare pe pământ ultima veste dezbracă teii de floare Trupul tău ca o poveste care nu-i atunci când este Costel Zăgan, CEZEISME, 2008 Referință Bibliografică: Ireal itinerant / Costel Zăgan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1739, Anul V, 05 octombrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright
IREAL ITINERANT de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1739 din 05 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347159_a_348488]
-
din Vardar Macedonia, alcătuite fie din fustă de lână grena cu bluză și un fel de rochie lungă cu mâneci de culoare albă, fie din fustă de lână și ciorapi de culoare roșie cu aplicații de negru și alb, o vestă lungă, din lână, de culoare neagră, cu șnur roșu pe margine, catarame mari, metalice, stil pafta, traistă. Muzeul conține o colecție bogată de planșe și fotografii care prezintă aspecte importante din istoria Nessebarului, din care vom încerca să prezentăm o
NESSEBAR, UN CUIB DE PIATRĂ IN MARE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1478 din 17 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347108_a_348437]
-
Renașterii Naționale Bulgare, mai ales în jurul anului 1860, când majoritatea populației era de origine greacă, au început să se manifeste influențele modei occidentale, numită de localnici „alafranga”. Femeile purtau rochii bogat decorate și fuste cu multe cute. Bărbații purtau costume, veste și cămăși albe. O informație bogată există în muzeu și despre casele tradiționale construite în perioada Renașterii Naționale Bulgare, mai exact la sfârșitul secolului al XVIII-lea și prima jumătate a secolului au XIX-lea. Ele sunt construite în stilul
NESSEBAR, UN CUIB DE PIATRĂ IN MARE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1478 din 17 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347108_a_348437]
-
lui. Iarna, mami ne tricota, la toți din curte, șosete și mănuși din lâna adusă de tataie de la țară. Cum erau prin casă mai multe vechituri din lână, a hotărât să-i facă, în iarna aceea și lui Cartuș o vestă, care să-i înconjoare burta și spatele. În fiecare seară deșiram la lână, ajutată de tanti Oala, pe care tata-mare o făcea ghem și pe care mami o aștepta să tricoteze la vesta lui Cartuș. Tata-mare îi mutase cotețul în
GLORIE COPILĂRIEI SFÂRŞIT de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 () [Corola-blog/BlogPost/357168_a_358497]
-
în iarna aceea și lui Cartuș o vestă, care să-i înconjoare burta și spatele. În fiecare seară deșiram la lână, ajutată de tanti Oala, pe care tata-mare o făcea ghem și pe care mami o aștepta să tricoteze la vesta lui Cartuș. Tata-mare îi mutase cotețul în magazine din cauza gerului, unde îi pusese o pătură veche să-i țină de cald și grijuliu cum era, îi mai dădea și târcoale noaptea, să fie convins că “băiatul nu suferea de frig
GLORIE COPILĂRIEI SFÂRŞIT de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 () [Corola-blog/BlogPost/357168_a_358497]
-
că “băiatul nu suferea de frig”. În seara când mami a terminat de tricotat, cu un aer puțin încurcat tata-mare a întrat la noi. Se foia pe scaun și nu știa cum să înceapă discuția. Abia când mami a pus vesta pe masă în fața lui i-a spus: -Măi Marioară, eu cred că este prea mult să așteptăm încă o săptămână până la Crăciun. Ce știe Cartuș de pom? Nu crezi că ar fi mai bine să i-o punem în seara
GLORIE COPILĂRIEI SFÂRŞIT de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 () [Corola-blog/BlogPost/357168_a_358497]
-
așteptându-l pe tata-mare să iasă de la noi. Cartuș, nedumerit de ce se întâmplă cu el, a protestat în felul lui, după care, bucuros, se uita la noi cu urechile drepte și cu ochii sticloși. Avea un aer mulțumit cu noua vestă, iar tata-mare era în extaz. -Băiatul meu! îi spunea într-una. Și mulțumit, tata-mare s-a întors spre mami: -Ai făcut o adevărată pomană. A îmbătrânit și el săracul. Cu frigul ăsta îi îngheață oasele! În seara aceea am avut
GLORIE COPILĂRIEI SFÂRŞIT de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 () [Corola-blog/BlogPost/357168_a_358497]
-
O TROMPETĂ Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 502 din 16 mai 2012 Toate Articolele Autorului pasărea de somn mă latră timpul scurt mă face zob păpușarul din scrânciob și-a legat de gât o piatră nici o veste, nici o vestă antiglonț sau antichics nu mai cade la punct fix dacă nu se și atestă munca ni s-a dat cu sila, plata ni s-a luat cu japca mie haina, ție șapca cine va iubi reptila? cântă noaptea o trompetă
CÂNTĂ NOAPTEA O TROMPETĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 502 din 16 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358435_a_359764]
-
Autorului Se lasă toamna peste sat! În satul amintirii mele, Soarele bate în fereastră Și Luna râde printre stele Și mângâie o floare-albastră! Tablou pictat de retrăire! Artă frumoasă și rupestră, Pe stânca mea de amintire, Purtată la rever de vestă! Se lasă toamna peste sat Și umbra vârstei îl cuprinde, Dar gândul meu, însingurat, Prin taina lui, mereu, pătrunde! Referință Bibliografică: Se lasă toamna peste sat! / Virginia Vini Popescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1416, Anul IV, 16 noiembrie
SE LASĂ TOAMNA PESTE SAT! de VIRGINIA VINI POPESCU în ediţia nr. 1416 din 16 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/358530_a_359859]
-
lacrima cu buzele. * I se vedea spinarea gândului alergând prin sufletul de gresie al străzii cu breton de vânt. Ca o dâră de rouă terfelită de pardesiul păianjenilor îndrăgostiți sub pleoapa felinarului cu vise de mahala. * ...Și te iubeam sub vesta ierbii, pervers și flămând ca un viciu, trăgând să moară. * Trupul mi se copilărea sub pardesiul privirii tale albastre. Oasele vântului învățau să cânte dimineața mahmură de bătrânețe. * Îmi trec o mână prin părul copacilor. Parcă sunt eu istovit de
CU GÎNDU-N BUZUNAR de GEORGE BACIU în ediţia nr. 656 din 17 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358026_a_359355]
-
vremurilor, era acela de mămăligari. Semănând în mod izbitor cu Winston Churchill, grăbit să nu întârzie la ședințele din camera lorzilor, cu ceasul de care nu se despărțea niciodată, legat de betelia pantalonilor, printr-un lănțișor, ce dispărea în buzunarul vestei, bunicul din partea tatălui, veteran al Primei Conflagrații Mondiale, eroul de la Solferino, cum îmi plăcea să-i zic, încă din copilărie, după ce citisem Marșul lui Radețki, fascinantul roman al lui Joseph Roth, ce-mi încântase copilăria, ultimul nostalgic al imperiului austro-ungar
CARTEA CU PRIETENI XXXVIII- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 542 din 25 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358144_a_359473]
-
acelea hotărâte și așezate, ieșite din gura băiatului ei, nu sunt cumva ale unei năluci care seamănă tare bine cu bărbatul său de pe cealaltă lume. A doua zi, vecinii Catrinei lu' Nică Ionașcu și ai lui Ghiță Pâslă au dat veste, unii dintr-un capăt și ceilalalți din alt capăt al satului, că Ruxandra a fost furată de văru-său Ion, stricând din nou legea creștinească a satului. Unii, mai înțelegători, trecuseră deja de partea tinerilor. Destui însă deplângeau rușinea părinților care
ION IONAŞCU ŞI-A...FURAT NEVASTĂ (AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 472 din 16 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357609_a_358938]
-
o purta; picioarele goale i se făcuseră negre, iar mâinile i se încleștaseră, albe, pe mânerul găleții. „Doamne, ce frumoasă e!”, mi-am spus privindu-i chipul.” „Pe ea o crește bunică-su” Mi-am dezbrăcat imediat pardesiul și apoi vesta de lână pe care o purtam pe sub el. Întorcându-mă spre ea, i-am oferit-o. - Ține, i-am spus, îmbracă-te, o să te îmbolnăvești dacă nu îți iei o haină mai groasă pe tine! Copila m-a privit scurt
DANIELA (PRIMA PARTE) de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 578 din 31 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358738_a_360067]
-
privit scurt, cu o demnitate hotărâtă în ochii ei albaștri și apoi a început să alerge spre parcelă, lăsându-mă cu mâna întinsă. Am pornit-o după ea. - Nu vreau să îți fac rău, i-am spus, te rog, pune vesta pe tine. Cum te cheamă și în ce clasă ești? - Daniela, mi-a răspuns ea tăios, sunt la a șasea B. Am obligat-o să îmbrace vesta. Între timp, sosiseră lângă noi și celelalte profesoare. - Lăsa-ți-o, domnișoară, în
DANIELA (PRIMA PARTE) de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 578 din 31 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358738_a_360067]
-
ea. - Nu vreau să îți fac rău, i-am spus, te rog, pune vesta pe tine. Cum te cheamă și în ce clasă ești? - Daniela, mi-a răspuns ea tăios, sunt la a șasea B. Am obligat-o să îmbrace vesta. Între timp, sosiseră lângă noi și celelalte profesoare. - Lăsa-ți-o, domnișoară, în pace și nu îi mai tot căutați ăsteia în coarne, a spus una dintre ele. Nu pățește asta nimic, e învățată cu frigul. - N-are părinți?, am
DANIELA (PRIMA PARTE) de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 578 din 31 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358738_a_360067]