445 matches
-
Era un mare iubitor de viață, de cărți, de conversații subtile, dar și de femei frumoase, mîncăruri alese și vin bun. Prietena de care vă vorbesc, Cătălina, actualmente fugită la Paris, a avut prilejul să se numere printre sutele de vestale iubite de Eftimiu. Într-o zi moșul o cheamă... tocmai la Sofia, unde se află la o ședință a PEN Club-ului! Îi trimite bani de drum. Acolo, o țin numai într-o petrecere. Banii maestrului sînt pe sfîrșite. Curtezana
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
lectura lui John Sallis, în "Hermenia revistă de studii și cercetări hermeneutice", Iași, Editura Fundației Academice AXIS, nr. 4 (2004). Bratu, Luiza, Valori stilistice în poezia Anei Blandiana, Teză de Doctorat, Sibiu, 2009. Bulgăr, Gheorghe, Literatura și limbajul, București, Editura Vestala, 2002. Călinescu, Matei, Aspecte literare, București, Editura pentru Literatură, 1965. Călinescu, Matei, Cinci fețe ale modernității. Modernism, avangardă, decadență, kitsch, postmodernism. Traducere de Tatiana Pătrulescu și Radu Țurcanu, postfață de Mircea Martin, București, Editura Univers, 1995. Cărtărescu, Mircea, Postmodrnismul românesc
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
rezultat împărtășirea unei învățături sacre către discipoli extaziați ("învățătura inimii/ tale aurii pe care ai împărtășit-o/ în puterea nopții prietenilor tăi albaștri/ bucuria extazul beatitudinea" Iată), fie direct, fie prin mijlocirea unor trimiși înveșmântați după conveniențele riturilor orfice ("o vestală în costumul ei alb", "o preoteasă în templul faraonilor"). Sigur, cititorul care observă toate aceste embleme destinale se poate întreba care este legătura acestui hierofant cu divinitatea. Este, altfel spus, poezia lui Dan Laurențiu "o necontenită căutare a lui Dumnezeu
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
prin refrene și laitmotive, în crescendouri dramatice, cu extincții finale. Proba devoțiunii totale pentru poezie o constituie tema recurentă a abandonului în slujba ei, fie și ca figurantă, fie și în travesti; personajul liric devine poezia însăși. Ipostaze predilecte sunt vestala sau preoteasa, chipuri statuare ale abnegării supuse, dar mai ales jertfa rituală. Prefațând Fiord imaginar, Nicolae Balotă elogia apariția unei poete „din cea mai autentică, din cea mai nobilă stirpe a liricilor” și îi semnala „geniile tutelare” începând cu Lautréamont
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290423_a_291752]
-
BANU, George, Arta teatrului, Nemira, București, 2004 TOUBIN-MALINAS, Cathérine, Heures et malheurs de la femme au XIX siècle: "Fécondité" d'Emile Zola, Klincksieck, Paris, 1986 TROUSSON, Raymond, Leș études de thèmes. Essai de méthodologie, Paris,1965 TUTEA, Petru, Lumea că teatru, Vestala, Alutus-D, București, 1993 UBERSFELD, Anne, Leș termes clés de l'analyse du théâtre, Seuil, Paris, 1996A UBERSFELD, Anne, Lire le théâtre I, Belin, Paris, 1996B VALÉRY, Paul, Imagini ale Franței. Prezenta Parisului, în VALÉRY, Paul, Criza spiritului și alte eseuri
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
găsit în acesta din urmă ceva mai mult multiculturalism decât admite însuși Etzioni, pe când creștin-democrații au apreciat ceea ce credeau a fi proiectul conservator al comunității tradiționale, cu o familie tradițională în care femeia stă în continuare acasă, ca mamă și vestală (o vestală care și gătește, deretică etc.). În Anglia, „noul laburism” al lui Blair merge pe o muchie de cuțit printre ambiguitățile unor poziții comunitariste (deși, am văzut, nu se bucură de sprijinul lui Etzioni). Simțind probabil că unii dintre
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
acesta din urmă ceva mai mult multiculturalism decât admite însuși Etzioni, pe când creștin-democrații au apreciat ceea ce credeau a fi proiectul conservator al comunității tradiționale, cu o familie tradițională în care femeia stă în continuare acasă, ca mamă și vestală (o vestală care și gătește, deretică etc.). În Anglia, „noul laburism” al lui Blair merge pe o muchie de cuțit printre ambiguitățile unor poziții comunitariste (deși, am văzut, nu se bucură de sprijinul lui Etzioni). Simțind probabil că unii dintre adversarii săi
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
trei zile după înmormântarea "păpușii de lut", fetele și femeile îl dezgroapă și îl aruncă pe apă, "ca să turbure norii și apele, cum se întâmplă înainte de ploaie."387 Un astfel de ritual exista la romani când, la sărbătoarea numită Caianus, vestalele aruncau păpuși ("Aragaei") în Tibru, cu scopuri magice, iar în tradiția frigiană, la mare secetă, se înmormânta imaginea de lut a păstorului Attis, îndrăgostit de zeița-mamă, Cybele.388 Ca liant între lumea pământească și lumea de dincolo, apa devine o
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Pencioiu, Grigore D., p. 164), Mamina, Ion, Bulei, Ion, Guverne și guvernanți, 1866-1916, Editura Silex, București, 1994. Mamina, Ion, Monarhia constituțională în România, 1866-1938. Enciclopedie politică, Editura Științifică, București, 1999. Predescu, Lucian, Enciclopedia României. Cugetarea, ediție anastatica, Editura Saeculum - Editură Vestala, București, 1999. Rosetti, Dim. R., Dicționarul Contimporanilor, ediția I, Editura Lito-Tipografiei "Populară", București, 1897. 4. Studii generale și speciale: Băluța, Ionela, La Bourgeoise respectable. Réflexion sur la construction d'une nouvelle identité féminine dans la seconde moitié du XIXe siècle
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
la Expoziția universală de la Paris din 1900, a se vedea Laurențiu Vlad, Imagini ale identității naționale. România și expozițiile universale de la Paris, 1867-1937, Editura Meridiane, București, 2001, pp. 75-99. 7 Lucian Predescu, Enciclopedia României. Cugetarea, ediție anastatica, Editura Saeculum - Editură Vestala, București, 1999, p. 144. Vezi și Lucian Nastasă, Itinerarii spre lumea savanta. Tineri din spațiul românesc la studii în străinătate (1864-1944), Editura Limes, Cluj-Napoca, 2006, pp. 302-303. 8 Rudolf Suțu, Iașii de odinioară, ÎI, Viața Românească, Iași, 1928, pp. 313-315
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
de l'Université Libre de Bruxelles. Annuaire, 1919-1920, Imprimerie O. Lamberty, Bruxelles, f.a., pp. 137-144. 5 Ibid., pp. 138-141, 142-144. 6 Ibid., pp. 137-138, 141. 7 Despre Elie Radu, vezi Lucian Predescu, Enciclopedia României. Cugetarea, ediție anastatica, Editura Saeculum - Editură Vestala, București, 1999, p. 707. De asemenea, Lucian Nastasă, Itinerarii spre lumea savanta. Tineri din spațiul românesc la studii în străinătate (1864-1944), Editura Limes, Cluj-Napoca, 2006, p. 304. 8 Despre Grigore Bejan, vezi N. A. Bogdan, Orașul Iași (odinioară și azi). Schițe
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
53 Victor Eminescu, Mamei, în "Cronică", IV, 908, 26 iunie 1904, p. 3. 54 Fortunie, Scrisoare din Bruxelles, în "Cronică", IV, 936, 3 august 1904, p. 3. 55 Lucian Predescu, Enciclopedia României. Cugetarea, ed. anastatica, Editura Saeculum I.O. - Editură Vestala, București, 1999, p. 307; Gheorghe Eminescu, Amintiri, ediție critică de Gabriel Gheorghe, Editura Floare Albastră, București, 1995, p. 31. 56 Lucian Predescu, Op. cît., p. 307. 57 Gheorghe Eminescu, Op. cît., p. 31. 58 Augustin Z.N. Pop, Op. cît
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
actor (curs de actorie). Iași: Editura "Artes". Turchet, P. (2005). Sinergologia: de la limbajul trupului la arta de a citi gândurile celuilalt. Traducere de Luminița Botoșineanu și Florin Botoșineanu. Iași: Polirom. Țuțea, P. (1993). Lumea ca teatru. Teatrul seminar. București: Editura Vestala. Vasilescu, A. (2007). Negocierea rolurilor comunicative prin intermediul semnalelor de recepție ("back channels"). O perspectivă (inter)culturală. In Ionescu-Ruxăndoiu, L. (coord.). Interacțiunea verbală (IV II) aspecte teoretice și aplicative (15-43). București: Editura Universității din București. Vasilescu, A. (2010). Distribuția contribuțiilor conversaționale
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
N., Prefață la: V. I. Propp, Rădăcinile istorice ale basmului fantastic, Editura Univers, București, 1973, p. XV. Selys, Gérard de (sub redacția), Minciuni mass-media, Editura Scripta, București, 1992. Sorescu, Vasile, Religia ortodoxă, călăuză pentru credincioși, Editura Saeculum I. O., Editura Vestala, București, 1997. Stănciulescu, Traian D., Vers une philosophie de la création, în "Revue Roumaine des Sciences Sociales", nr. 1 / 1988. Stănciulescu, Traian D., O cale a rațiunii către Dumnezeu?, Editura Timpuri, Deva, 1990. Stănciulescu, Traian D., Viață înaintea vieții?, Editura Timpuri
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
Îl vedem pe Isus plin de putere, dar îl vedem și slab; este puternic și firav». A considera samariteana drept o icoană a vieții consacrate înseamnă să ne debarasăm de voalul impecabilității sau al unei purități necontaminate - mai de degrabă vestală decât de discipol - pentru a afla în votul castității, precum și în darul fecioriei, un tărâm în care nu suntem scutiți de truda vieții, care nu înseamnă altceva decât truda de a iubi și de a ne lăsa să fim iubiți
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
salvgarda un spațiu uman separat și elitar pentru a asigura, ca să spunem așa, un colț de umanitate necontaminată și, tocmai de aceea, capabilă să obțină bunăvoința divinității sau cel puțin să evite dizgrațiile. Un exemplu ar putea fi cel al vestalelor vechii Rome, a căror feciorie consacrată - de altfel, neperpetuă - avea drept scop îmbunarea și calmarea zeilor pentru bunăstarea imperiului și, în mod special, a împăratului. Provocarea pe care trebuie să o înfrunte persoanele consacrate, care doresc să-l urmeze pe
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
Dicționar biobibliografic cu un Compendium în limba franceză, Editura Viața Medicală Românească, București, 2003. Niculică, Alis, Bibliografia Bucovinei. Iconar. Cernăuți 1935-1937, Biblioteca Bucovinei I. G. Sbiera, Suceava, 2006. Predescu, Lucian, Enciclopedia României. Cugetarea: material românesc. Oameni și înfăptuiri, Editura Saeculum: Vestala, București, 1999. Satco, Emil, Artiști plastici din Bucovina. Mic dicționar, Editura Suceava, 1991. Satco, Emil, Enciclopedia Bucovinei, vol. 1, 2, Editura Princeps Edit, Iași, 2004. Satco, Emil, Ioan Pânzar, Personalități bucovinene. Dicționar, Biblioteca Bucovinei, Suceava, 1997. Țăranu, Petru, Memoria Dornelor
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
I. Schipor, Bucovina istorică..., p. 375. 12 În "Filimon Rusu, 1882-1957 - istoric, memorialist, culegător de folclor, publicist", în Ibidem, pp. 350-370. 13 Materialele la care facem referință sunt: Lucian Predescu, Enciclopedia României. Cugetarea: material românesc. Oameni și înfăptuiri, Editura Saeculum: Vestala, București, 1999; Nicolae Iorga, Istoria literaturii românești contemporane. Partea 2: În căutarea fondului (1890-1934), Editura Minerva, București, 1985; Eugen Lovinescu, Istoria literaturii române contemporane: 1900-1937, Editura Minerva, București, 1989; George Călinescu, Istoria literaturii române de la origini până în prezent, Editura Semne
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Modele culturale comparate, Editura Institutul European, Iași, 2005. Drăgănescu, Mihail, Sistem și civilizație, Editura Politică, București, 1976 Drăgoi, Andreea, Evoluția economiei Greciei - la un pas de faliment, stabilitate incertă, www.iem.ro. Drîmba, Ovidiu, Istoria culturii și civilizației, Editura Saeculum & Vestala, București, 2004. Drîmba, Ovidiu, Istoria culturii și civilizației, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1984. Dumitrescu, Sterian, Bal, Ana, Economie mondială, Editura Economică, București, 1999. Dumitriu, Anton, Culturi eleate și culturi heracleitice, Editura Cartea Românească, București, 1987. Duquesne, Jacques, Diavolul, Editura
[Corola-publishinghouse/Science/84935_a_85720]
-
tătar, Haroboe este "cuprins de un simțimânt necunoscut până atunce" la vederea Brandei, mireasa trimisă de Domnul din Misia pentru fiul lui Dragoș. Toate peripețiile în jurul acestei călătorii sunt ariostești. De notat sanctuarul Dochiei, păzit de Nona, un soi de vestală, și de o ciută: "Aice un spectacol nou se desfășură înaintea ochilor ei, un ocean de neguri plutea deasupra coamelor de pini urieși, stânci manine ăgreleî, răsturnate de cutremur, parcă erau aninate deasupra capului ei și formau o tărie nestrăbătîndă
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
ofensat de adulterul soției și nu cunoaște îndeajuns obiceiurile Urbei, în care nu s-au născut fără de vină progeniturile lui Marte, Romulus, fiul Iliei și fiul Iliei, Remus" (v. 37-40). Făcând trimitere la cea care a fondat neamul lui Augustus, vestala Ilia, violată de Marte, Ovidiu dezvăluie adevărata sa țintă, și anume pe cine își propunea să lovească cu elegia sa: însuși Augustus, care se ridica atât de mult în apărarea purității și a castității, era fructul unui... adulter, și nimic
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
din slava strămoșească! O, turn! de unde ochiul de mii de ori văzu Biruința să zboare p-oștirea românească, În muta voastră șoaptă cîte-mi vorbiți acu.” Într-o lamentație obosită, cu slabe mijloace figurative. Comparația poeziei cu glasul preacobitor al cucuvăii, vestala acestor ziduri mucede, nu este deloc nouă. Poemul se Încheie, Într-o notă mai energică, cu vestirea zorilor. De remarcat că Heliade dă deseori meditațiilor sale asemenea Încheieri Întăritoare, dovadă că el atribuie poemelor și o funcție pedagogică. Strofele finale
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
ține timpul aspru - scrie el lui Ion Ghica - cît termometrul face gimnastică sub linia de la zero ca sub un trapez ideal, Îmi umplu zilele cu Îndeletniciri intelectuale și cu Întreținerea focului din sobe. Am ajuns În arta aceasta la Înălțimea vestalelor și acum știu a da clădirii despicăturilor de lemne forme arhitectonice cari ar merita medalia de aur, dacă asemenea talente s-ar recompensa În țara noastră. Dimineața Îmi place să mă scol de cu noapte și să găsesc cabinetul meu
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
sub semnul valorii acreditate sau negate); relația este prolifică atât în zona reprezentărilor "artistice", cât și pentru mentalități. Bipolaritatea pozitiv-negativ generează și consacră diverse modalități de transmitere a informației codificate arhetipal, fie prin ceea ce putem numi lumea cotidianului (mama, ca Vestală a focului, dar și vrăjitoarea sau descântătoarea; fiul, ca moștenitor care ia în stăpânire castelul sau casa, dar și slujitorul care trădează sau fură), fie în cel ritualic, sacralizat. Unitatea narativă funcțională poate fi considerat mitul, foarte activ în structurile
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
casei și al "nocturnului" stăpânește însă în evul mediu legea creștină a posturilor. Mai mult: condamnarea generală, dar și concretă, la penitență și la doliu creștin înseamnă pentru femeie și o privare de drepturi sociale și financiare. De la ipostaza de Vestală la cea de vrăjitoare, de la născătoarea de prunci la femeia diavolului, de la mama care își apără de boală fiii și îi educă, la demonomagie și răpiri de către demoni, distanța nu pare a fi prea mare pentru un imaginar obsedat, în
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]