687 matches
-
Vizita la Văratec a fost o adevărată destindere, iar întâlnirea cu Dv., mi-a oferit clipe de desfătare. Folosesc prilejul, rugându vă să 234 Petru Gheorgheasa (n. 1878, la Cotârgași, jud. Suceava - m. 1946(?). învățător, folclorist. Unul din întemeietorii foaiei „Vestitorul satelor”(1912) și editor al publicației „Calendarul sătenilor” (1907). 235 Vasile Tomegea, învățător din Boroaia, editor al foaiei „Vestitorul satelor” foarte mulți ani. Decorat cu Ordinul „Mihai Viteazul” în primul război mondial. A sprijinit pe mulți copii de țărani din
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
prilejul, rugându vă să 234 Petru Gheorgheasa (n. 1878, la Cotârgași, jud. Suceava - m. 1946(?). învățător, folclorist. Unul din întemeietorii foaiei „Vestitorul satelor”(1912) și editor al publicației „Calendarul sătenilor” (1907). 235 Vasile Tomegea, învățător din Boroaia, editor al foaiei „Vestitorul satelor” foarte mulți ani. Decorat cu Ordinul „Mihai Viteazul” în primul război mondial. A sprijinit pe mulți copii de țărani din Boroaia, la școlile mai înalte. 170 transmiteți sincere mulțumiri Doamnei, pentru amabilitatea cu care m-a primit și cu
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
la unele cărți, reviste, scrisori, fotografii. Aici nu se pierd, șiapoi ar perpetua memoria Dv. În egală măsură ne-ar interesa și eventuale manuscrise ale Dv. (amintiri despre unele personalități pe care le-ați cunoscut, evenimente culturale, munca Dv. la „Vestitorul Satelor”, prietenia cu N. Stoleriu, Al. Vasiliu-Tătăruși etc., etc.). Aș îndrăzni să vă rog, ca măcar o pagină pe zi să redactați, pentru a vă avea slova atât de înțeleaptă și glumeață! Vă mulțumesc pentru scurtele biografii ale unor dascăli
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
să vă ocupați de tipărire 375. Doamna mă întreabă 370 Apetroaie, Afia V., n. în 19.II.1904, Botești, com. Horodniceni, jud. Suceava - m. 11.IX.1980, Iași. Învățătoare, culegătoare de folclor. Funcționează în Moișa (com. Boroaia). Prezentă în revista „Vestitorul Satelor” cu folclor cules din zonă. Cu Olivia Sturzu, publică în broșură Strigături și cântece populare culese din satele Târzia și Moișa, județul Baia (Tip. C. Popovici, Fălticeni, 1944). A trimis materiale și la Institutul de Folclor din Cluj, iar
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
talanților ascunși în textura realului și a condiției istorice a umanității. Din acest motiv, gazetele culturale cu rubrici religioase ori revistele de orientare teologică n-au lipsit niciodată din istoria presei românești. Deja în 1839, arhimandritul Dionise Romano (1806-1873) lansa Vestitorul bisericesc, iar în 1853, mitropolitul Andrei Șaguna (1809-1873) fonda Telegraful român. De atunci încoace, activitatea gazetărească a excelat cel puțin în cantitate, dacă nu întotdeauna și în calitate. În perioada interbelică, Nichifor Crainic (1889-1972) scria constant la Gândirea, pregătind simultan
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
cerul de safir al nopții de-a pururi, ca un mausoleu luminat cu aștri, ca un balet funebru, grav și solemn pentru însoțirea Proserpinei pe drumurile ei spre Hades”. De remarcat, ca la Blaga, duhuri nocturne „urnind pământul”, fluturi cap-de-mort, vestitori de drame. O căprioară, „făptură cu ochi de fecioară”, urmărită de gonaci, sare peste un altar căzut (Elegie), prin mărăcini și scorburi se văd „piei de șarpe lepădate”, în ziduri „sfredelește cuib pasărea neagră”, lângă trepte măcinate nechează „telegari aripați
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287984_a_289313]
-
născândă a increatului care pune posibilitatea creației. În distanța acestei deschideri, dubla potență a lui a fi sau a nu fi se ascunde în nemanifestarea atributelor ființării; un nonmanifestabil real pe care intuiția revelatoare îl sesizează drept semn deja rostitor, vestitor al unei lumini prin care se vede. Ascunderea revelatului nu închide perspectiva, căci aceasta abia de aici se deschide, din punctul obscur al unui început inaparent, din imaginea care nu trimite la vreun fapt al creației, ci este însuși conturul
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
de l’Isle Adam (Nuvele, 1911) și Th. Gautier (Arria Marcella, 1911). Acestora li se adaugă, în preajma războiului, alte volume: unul de proză și teatru - Sfinxul (1915), unul de versuri - Inscripții (1916), noi traduceri din Villiers de l’Isle Adam (Vestitorul, 1915) și din Oscar Wilde (Parabole, 1916). Căzut prizonier la Turtucaia, D. îndură aproape doi ani de recluziune în lagărele din Bulgaria. Revenit în țară în vara anului 1918, intră în redacția ziarului „Steagul” din București. Mai colaborează la „Hiena
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286704_a_288033]
-
Ciopraga, București, 1977; Fântâna cu chipuri, îngr. și pref. Cătălin Davidescu, Craiova, 1990. Ediții, antologii: Ștefan Petică, Poeme, București, f.a., Opere, pref. edit., București, 1938; Din poezia noastră parnasiană, București, 1943. Traduceri: Villiers de l’Isle Adam, Nuvele, București, 1911, Vestitorul, București, 1915; Théophile Gautier, Arria Marcella, București, 1911; Oscar Wilde, Parabole, București, 1916; Anatole France, Domnișoara Roxana, București, [1925]. Repere bibliografice: Chendi, Pagini, 518-519; Sadoveanu, Cărți, I, 131-133, 249-250; Trivale, Cronici, 161-164, 318-319; Șerban Cioculescu, „Inscripții” de N. Davidescu, FCI
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286704_a_288033]
-
capital din toate țările. În țările periferice, reforme le economice au redus costurile tranzacționale și riscurile investițiilor străi ne, iar fluxul de capital a crescut și acolo - cel puțin până ce crizele de la sfârșitul anil or 1990 le-au amintit in vestitorilor de fragilitatea regimurilor cu rat ă f ixă de schimb. Globalizarea piețelor de capital de capital europene. Abilitatea susținută de a atr age capital de la investitorii străini este considerată condiția esențială a unei economii de piață emer gente. Dacă această
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
internaționali zar e este efectuată prin două mij loace: primul evidențiază prezența intermediari lor financiari internaționali, în principal, a băncilor străine, pe piețele lo cal e, iar al doilea implică utiliza rea acestora atât de către creditori, cât și de in vestitorii locali. Acești inter mediari financiari sunt, de regulă, localizați în afara țării, un exemplu în ceea ce privește internaționalizarea serviciilor fin anc iare constituindu-l tranzac ționarea acțiunilor locale (certificate de depo zit ) la bursele internaționale de valori. Nivelul de internaționalizare al piețelor bursi
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
loc în p reț ul activelor din Indonezia sau Brazilia, investitorii bazându se pe aceste informații, chiar dacă econo miile respective nu le garantează. Pe lângă ace ast a, în contextul informației asimetrice, acțiunile celorlalți participanți ai pieței pot transmite date in vestitorilor care nu dețin respectivele informa ții . Tipul acesta de reacții duce la comportamentul de turmă sau la panică. După cum am precizat deja, unul dintre benefici ile cele mai importante ale globalizării financiare este dezvoltarea sectorului financiar, care poate crea piețe
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
mult de 10 % din activele financiare gospod ăre ști, în 2002, însă numai 3,1 % în 2005, întrucât familiile și-au transferat banii în titluri de valoare. Cea de a doua categorie a investitorilor este reprezen tat ă de in vestitorii instituționali. Atât companiile de a sig urări, cât și alți investitori instituționali sunt răspunzători pentru cea mai ma re parte a tranzacțiilor de pe piețele financiare. Mărimea investitorilo r i nstituționali variază de la țară la țară, depinzând de dezvoltarea vehiculelor de
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
financiare. Mărimea investitorilo r i nstituționali variază de la țară la țară, depinzând de dezvoltarea vehiculelor de investiții colective. Chiar și practicile de investiție variază, de asemenea. În 2001, de exemplu, investitorii instituționali din Statele Unite păstrau 44 % din active sub fo vestitorii instituțional aponia, 56 % din active rmă de acțiuni și 35 %, în obligațiuni, în timp ce in i britanici țineau 65 % din active în acțiuni, iar în J u se prezenta sub forma obligațiunilor și numai 16 % erau acț iun i. În categoria
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
piețele int ern e, unde emisiunile de obligațiuni sunt exprimate în moneda națională, re ducându-și, astfel, expunerea la riscul modificării ratelor de schimb valutar. Această reorien Globalizarea piețelor de capital tare către piețele interne a venit în sprijinul in vestitorilor instituționali - mai ales al fondurilor de pensii și companiilor de asigurări, prin achiziționarea de active cu risc scăzut, exprimate în monedă națională. Dezvoltarea pieței de obligațiuni în monedă națională a fo st sprijinită chiar de o serie de inițiative luate
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
l numărului din ce în ce mai mare de credite neperformante s a resimțit rapid în întreg sistemul financiar global, pentru ca multe dintre ipotecile acordate pe piața subprime au fost „împachetate“, sub forma unor instrumente financiare și vândute mai departe instituțiilor financiare și in vestitorilor individuali. Deși criza s-a apropiat cu pași lenți, ea putea fi anticipată cu șapte ani înainte. Originile ei se găsesc în spargerea balonului Internetului, la sfârșitul anului 2000. Rezerva Federală răspuns ese prin scăderea fondu rilor federale de la 6
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
în credere) Această etapă a crizei s-a caracterizat printr-o lipsă globală de în credere în întreaga economie. Eșecul Lehman Bro the rs a determinat un risc de co p r n ntrapartidă crescut, iar retragerile masive ale in vestitorilor din fondurile de pe iața monetară s-au răspândit rapid în înt egul sistem fina ciar. Cel mai important episod al acestei etape a fost acela când Lehman Brothers Holdings Inc a invocat Capitolul 11 pentru protecția falimentului: ceea ce mulți au
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
au abordat păstrând în memorie timpul fericit al șederii pe pământ iberic, cu momentele ei de glorie, atât sub musulmani cât și sub creștini, și în ciuda turbulențelor episodice. Iar în noile lor locuri de așezare, mitul măreției trecute din Peninsulă, vestitor al unui viitor mai fericit, i-a ajutat să-și revină după lungi perioade de tristețe. În secolul al XVI-lea, discursul sefard despre suferință o ia, cât se poate de firesc, pe calea speculației istorico-escatologice, cum face Isaac Abravanel
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
sens trebuie să aleagă după bunul-plac între transmisiunile televizate live și inscripția cu bătaie lungă. Mai exact, odată trecut un singur prag de intensitate, transmisia trece drept renunțare la enunț. Cînd transmisia ucide mesajul și devine ea însăși mesajul, cînd vestitorul este el însuși o veste în sine, preocuparea pentru eficacitate conspiră cu alte sentimente mai greu de mărturisit pentru a înlocui dorința de istorie prin ambiția de a cunoaște, sau dorința de a controla centrele de selecționare și de punere
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
cunoscute adevărurile luminoase și adîncile taine, iar părții active i-au oferit spre urmare pildele eroice din propria lor viață, și un puternic impuls, și o nouă orientare, și o nouă viață. Observați cu atenție: cînd vorbesc despre lucrările unde vestitorii evanghelici au însoțit și întregit eficiența cuvintelor lor, nu am intenția să fac doar o aluzie la minunile care au lucrat asupra naturii exterioare, făcînd prin aceasta dovada misiunii lor divine. Puterea pe care o dețineau și prin care supuneau
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
Spiridon). Mircea Iulian Celmare, după întâmplări nebuloase, a murit mai târziu cu patru luni și zece zile de la asasinarea lui Mălin. Nichita Danilov, animat de un sentiment legitim, cunoscând întâmplările cu Mălin, l-a supranumit într-un articol inteligent scris , ... vestitorul Revoluției. Pe întinderea anului 1987, serviciul “D”al securității a început să răspândească în Iași zvonul, că familia Alexandru Tacu aparține unei organizații religioase oculte cu sediul în USA, care nu îngăduie membrilor săi să apeleze la serviciile medicilor fiind
RAVAGIILE NIMICULUI PRETENŢIOS by ALEXANDRU TACU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91634_a_93189]
-
-le la nevoie și pășunile. Puținele ziare și reviste care apăreau în Dorohoi exprimă o scăzută disponibilitate a populației pentru cultură și chiar pentru politică. În orașul Dorohoi apăreau, din anul 1921 doar: „Observatorul”, „Talpa Țării”, „Tribuna liberă”, „Informatorul Dorohoiului”, „Vestitorul”, „Buletinul comunei Dorohoi”, „Cuvântul nostru”. Pentru propaganda politică erau doar ziarele aparținând unor locuitori din oraș cu preocupări politice. Astfel, din anul 1921 apăreau în Dorohoi ziare de propagandă politică: „Liberalul” aparținând lui Gh.Tomaziu și M.Marcovici; apoi un
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
se poartă precum eroii din fabulă. A urmat un grupaj de poezii bine cunoscute de spectatori din care îmi amintesc: La oglindă, Trei, Doamne și toți trei, Noi vrem pământ, poezii vestite din opera marelui poet George Coșbuc, apoi pastelul Vestitorii primăverii de Alecsandri. Toate au fost răsplătite cu multe aplauze, bine meritate. și acum îmi amintesc versurile recitate cu mult talent de Maricica Gheorghiu ale poeziei Ispita ale popularului poet George Coșbuc. Nu mă lasă inima să nu vi le
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
și semne (aceasta neînsemnând desigur că penultima ar fi secundară iar ultima esențială, dar cele două titluri au împreună un sens proclamator în ordinea unei arte poetice declarate post-factum). Din primele poeme, versurile lui Nichita Stănescu au un sunet triumfal, vestitor de auroră, într-un aer matinal de o clasică limpezime. Ca un avion, care, după ce se angajează pe pista de decolare, stopează o secundă pentru a porni deodată accelerând fantastic cu un elan irevocabil, în poemele lui Nichita intervine foarte
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
analiza însă moralul soldaților, organizarea armatei și incompetența unor ofițeri cu care intră în contact. O serie de întâmplări din perioada interbelică sunt surprinse în memoriile lui Gheorghe Rădașanu. Între ele vizita lui Nicolae Iorga la Baia sau serbarea ziarului "Vestitorii satelor" de la Moinești și întâlnirea cu Simion Mehedinți. Interesant este și episodul povestit de Simion Mehedinți despre Iorga văzut ca un om "foarte deștept și foarte spurcat la gură" (p.144) Deosebit de interesant pare efortul, încununat de succes, al lui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]