528 matches
-
la capul lui, crucea de un ocru strident, cu numele ei cel lung și anii nașterii și ai morții, 1898-1975, desenate cu tuș negru, ușor tremurat. I-a sărutat mâna și fruntea rece. A privit-o: îmbrăcată în rochia ei vișinie de ceremonii de preț, subțire și firavă cum fusese în ultimii ani, buzele strânse, nasul subțiat și străveziu, fruntea ușor bombată, palidă. Nimic altceva decât un somn îndelungat. S-a dat un pas înapoi, apoi încă unul, continuând s-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
afectuos părul. Într-un târziu, fata se desprinde cu greu din brațele lui, parcă rupându-și din ea fiecare mișcare și apoi pornește grăbită pe aleea pavată cu piatră cubică ce duce la garajul în fața căruia este parcat un Plymouth vișiniu. Lângă cauciucul din față al mașinii, un ciobănesc românesc imens și lățos moțăie la căldura soarelui. Cu un ochi deschis alene o zărește pe stăpâna lui, ca imediat să pornească în întâmpinarea ei dând vesel din coadă la vederea mâinii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
cum mi-o doream. Mihnea s-a ridicat de pe scaun, cu tot cu motan. L-a depozitat pe dulap, apoi a deschis un sertar mare, lung, cum se făceau pe vremuri, pentru plăpumi și așternuturi. A scos de-acolo un tub cartonat, vișiniu, lunguieț; puteai să altoiești câinii cu el. Ni l-a fâlfâit sub nas. „Asta-i drăcia!“ Jubila. „Pot să-ntreb și eu ceva?“, mi-a luat-o Maria înainte, „Cum a ajuns «drăcia» la tine?“ Acum jubilarea devenise triumf. Mihnea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
ieși măcar o dată pe stradă cu două trompe de-alea oribile și inutile, gata să te ciupească de glezne. Prin mâna ei treceau zeci de perechi, identice, diforme, hidraulice; doar nuanțele se schimbau, ca pielea unui cameleon bătrân: roz, maro, vișiniu, bleu, galben, lila. Nici anul ăsta, creatorii nu făcuseră economie de materiale, așa că se purta aproape orice, în orice combinație; doar muștiucul din vârf rămânea același. Maria jubila, înconjurată de-atâtea culori. Eu tăceam și zâmbeam frumos, aprobator. Mințeam cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
nu-ți puteai imagina lumea fără ele. Până și comuniștii păstraseră obiceiul, le făceau la Braiconf și Tricodava, groase, încăpătoare, să te țină până la pensie. Le găseai pe raft la mercerie, în teancuri de câte douăzeci, pătrățoase, în carourile alea vișinii pe fond verde (la partea estetică, stăteau mai prost). Astăzi, poți să cauți oriunde, de la prăvăliile de pe Calea Moșilor, la magazinul sătesc din Dolhasca; nu mai există. Lumea nici nu își mai amintește de ele, râde de tine, dacă întrebi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
recunoscut imediat, puteam să-i fac portretul înainte să întoarcă privirea. Rămăsese totul acolo, neschimbat, ca în liceu: mustăcioara, privirea cețoasă (de la statul în exces pe calculator), ceasul cu brățară aurită. Doar ghiozdanul fusese înlocuit de-o geantă din piele vișinie, tip Mission Impossible. S-a ridicat de la masă și ne-a întâmpinat cu un zâmbet elegant: „Bună-seara. Ce mai faceți, dom’ profesor?“ Dom’ profesor eram eu: eram și rămăsesem, ca ultimul naiv. Lumea plecase înainte fără mine, demarase spre capitalism
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
căscați, poate de interes, poate de-oboseală. Așteptam cu toții „să se sune“. Parcă tot atunci, am reușit să-i conving că, în realitate, Camil Petrescu era o femeie care scria sub pseudonim. Sacoșa avea o formă trapezoidală. Era din piele vișinie, scumpă, capitonată, cum vezi doar în vitrinele hotelurilor. Se închidea cu două clape aurii, sudate de-o margine metalică de-aceeași culoare. Genul de chestie solidă și încăpătoare, pe care ți-o imaginai ticsită cu bancnote sau bijuterii. Lipsea doar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
scară proptită de perete, un cuier cu un palton (probabil al scriitorașului), vreo treizeci de scaune. Jurai că ai nimerit marți seara, la un cenaclu studențesc de pe Schitu Măgureanu. Dincolo de ușă, priveliștea cădea ca la teatru: scena, firul microfonului, cortina vișinie. Lipseau doar fețele congestionate de emoția lecturii. În perioada studenției, în sala umedă și lăbărțată din bulevardul Schitu Măgureanu, se strângeau o dată pe săptămână membrii cenaclurilor literare bucureștene. Mergeam cu Mihnea acolo, uneori și cu Cezar și Gino. La pauză
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
cum făceam toți rost de ei, cu banii ăștia îți luai unșpe beri și-un „Cico“. Dar nu despre golănie și meciuri pe bani vroiam să vă povestesc. De cum l-am zărit, Antonio mi-a atras atenția. Purta un șort vișiniu, foarte lucios, parcă dăduse cineva trei zile cu limba pe el. Nu culoarea era problema lui, ci mărimea; intenționat sau nu, cel care-l cumpărase (probabil tac-su’), îl luase cu vreo două măsuri mai mic. Cu șortul ăsta parcă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
dovleci și floarea-soarelui; cafeniul zilnic al blocului 66; certurile din bucătărie, plutind în arome de piper și tarhon; ușa capitonată a dormitorului tatălui, prin care nu se-aud țipetele și din care nu rămâne pe retină decât o imensă pată vișinie; mașinile copiilor de politicieni, așteptând-o la colțul străzii; bilele chinezești, argintii, găsite în sertarul unei vile din „Primăverii“; petrecerile din Băneasa, cu muzica bubuind în lumina stinsă și toate paturile ocupate; strânsoarea unui braț păros, care îi apasă venele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
led roșu, arteziene de beculețe intermitente, capsule clipitoare, magneți fluorescenți, cerculețe și brățări fosforescente, pixuri-lanternă, farfurii-ceas fără baterii, veioze cu neon, pitici cu afișaj de cristale lichide, arici de plastic cu peri subțiri, electrificați în nuanțe roz, galben, albastru și vișiniu. Aricii pâlpâiau spectaculos, filamentele li se legănau ușor, de la sine, ca bătute de-un vânt boreal. Casa arăta ca un catafalc cu-o instalație disco. După un an și ceva, cu binecuvântarea domnului Dinu și aprobare telefonică din Michigan, ne-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
fi forțat dulapul din dormitor, mormane de pulovere ar fi sărit direct peste el, acoperindu-l din cap până-n picioare: scurte, trei sferturi, trei sferturi și-un pic sau lungi; roșii, bleu, maro, bej, kaki, negre, fucsia, mov, albe sau vișinii; en cœur, drepte sau col-roulé; cu nasturi, capse, cordon sau barete; diafane sau tricotate gros; dungate sau uní; din lână, polyacril sau mătase; îmbrăcate în parfum sau legături de levănțică. Invadatorii din dulap călătoreau însoțiți de eșarfe asortate, simple sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
piramidele de mălai, brățările țigăncilor cu micile casete de tablă din care scoteau banii, să-ți dea restul. Florăresele purtau iegări roz și verde-turcoaz, mulați pe picioare: bareta chilotului ieșea din pantalon, anunțând funduri supreme, îmbrăcate în dantele negre sau vișinii. În rest, Bucureștiul nostru jalnic și-obositor avea grijă să treacă neobservat. Cineva ar fi trebuit să-l dea la schimb. Dar ce-ai fi putut exporta cu adevărat din el? Când venea vremea tranzacțiilor, și Economiștii Minții se întâlneau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
cu vorba bună, era întărit cu sculele-autorității strămoșești. Nimeni nu crâcnea. Străbunicul Ionel bubuia cu pistolul în tavan, dacă se întâmpla să nu îi vină ciorba caldă; bunicu’ Vitalian își strunea familia cu-o cravașă superbă, cu mânerul din lemn vișiniu de cireș; taică-meu mă atingea cu-o nuielușă sau o curea (în funcție de măgăria săvârșită). Așa am ajuns și noi, și Moroienii, un ansamblu prosper, disciplinat. Cum spuneam, însă, de la un anumit moment încolo, lucrurile au început să se schimbe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
și-n căruțe (unii și-au luat și furcile, alții doar țoiul cu rachiu) și s-au îndreptat spre casa bunicului, pentru-o explicație, un discurs și poate și-un incendiu. Nu l-au mai găsit niciodată. Din după-amiaza aia vișinie de mai, bunicu’ Vitalian n-a mai fost zărit în Moroieni. Sigur, trei sferturi din sat nici n-ar fi avut cum s-o facă, tremurând sub pânzele alcoolului. Oamenii i-au scotocit casa (unii, mai curajoși, s-au oprit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
trandafir de stofă, o broșă, o eșarfă la gât sau o brățară de picior), făcând-o vie și accesibilă. Nici eu nu-i rămâneam dator. Îmi modulam înfățișarea în funcție de public și de locul unde trebuia să ajungem. Nu purtam curea vișinie la pantaloni bleumarin, și nici șosete negre la pantofi maro. Nici măcar nu foloseam cămășile alea bleu-oficial, de birou, peste care funcționarii trânteau cravate galbene sau roz; primisem vreo trei și zăceau toate în dulap. Duminica mă îmbrăcam frumos, de sărbătoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
de blană. Bătrânii năvăleau senil, cu abonament; studenții mergeau să-l vadă pe X sau pe Y. Nu întâlneai o piesă unde să nu fie sala plină, se intra și-n mijlocul spectacolului. Te topeai de frig și căldură. Scaunele vișinii, desfundate, te strângeau de brâu, ca la cinema. Nu mai fuseseră reparate de pe vremea lui Dej. Majoritatea scrâșneau din nituri sau aveau balans: decolai ca-n rachetă. La sfârșit, lumea aplauda convinsă, fără discernământ; vedeai numai spinări, pentru că se ridicau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
morsecaseră pe Ludovic al XIV-lea și îi întinseseră gropi și creneluri pe-obraji marchizei de Pompadour. Lărgeau porii deschiși, săpau printre riduri și puncte de grăsime, mutau alunițe din loc, dezlipeau fondul de ten, înfloreau pete albinoase sub rujul vișiniu al buzelor. Arsura lor desfigura chipurile cele mai curate, intrând prin piele și colorând obrajii în pasteluri bolnăvicioase, gri, albe, roz prăfuit. Nici un fard nu părea suficient de gros, nici o pudră n-avea atâta consistență cât să le ascundă urmele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
cu epoleți și nasturi metalici, de cazarmă; fireturile atârnau pe stofa lucioasă de velur sau catifea, croită în unghiuri drepte, cu revere largi de mareșal. Culorile tari reveniseră, textura preferată părea una densă și mată, jucând în falduri adânci: mov, vișiniu închis, bleumarin; te simțeai ca în Muzeul Draperiilor. Prin despicătura tunicii, între tricoul prea scurt și pantalon, sclipeau pietrele prețioase sau lucea sfera unei bile nichelate, înșurubate calm în buric. Puștoaicele circulau în grupuri de câte două, nesimțite, cu capul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
și uscată se introduc 10 ml lapte și 1 ml soluție de alizarină. După agitarea conținutului eprubetei, se procedează la aprecierea colorației apărute. Interpretare: laptele nefalsificat are o culoare galben-cafenie, iar cel tratat cu substanțe neutralizante se va colora în vișiniu violet. Proba cu fenolftaleină Reactivi: hidroxid de sodiu (soluție n/10); acid sulfuric (soluție n/100); fenolftaleină (soluție 2%). Mod de lucru: într-un balon Erlenmeyer curat și uscat se introduc 10 ml lapte și 5 picături fenolftaleină. După agitarea
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
curată și uscată se introduc 10 ml smântână și 1 ml soluție de alizarină. După agitarea conținutului eprubetei, se procedează la aprecierea colorației apărute. Interpretare: smântâna nefalsificată are o culoare galben-cefenie, iar cea tratată cu substanțe neutralizante se colorează în vișiniu violet. Proba cu fenolftaleină Reactivi: hidroxid de sodiu (soluție n/10); acid sulfuric (soluție n/100); fenolftaleină (soluție 2%). Mod de lucru: într-un balon Erlenmeyer curat și uscat se introduc 10 ml smântână și 5 picături fenolftaleină. După agitarea
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
-le cadou englezilor cea mai mare performanță a lor în cei peste 100 de ani de existență ("Ziua", 2006) Alb-vișiniii au avut surpriza de a constata că sunt victimele unui Regulament de Ordine Interioară care le limitează câștigurile. De altfel, vișiniii au pierdut în acest sezon și Supercupa României tot în favoarea Stelei ("Prosport", 2006) Alb-violeții de la FC Argeș vor disputa miercuri al treilea amical al turneului din Cipru ("Prosport", 2007). Procedeul este productiv și în alte limbi; de altfel, citarea alternativă
[Corola-publishinghouse/Science/85031_a_85817]
-
materiale diferite.Privită cu răbdare, lucrarea oferă vizitatorului momentele încântă- toare ale unei stări de contemplație pozitivă și tonică. Gama coloristică temperată este susținută mai ales prin bogatul registru tonal valoric. O paletă ușor exaltată, luminoasă, cu tonalități de roșu, vișiniu, verde, roz la flori, galben și brunuri, până la griurile argintii ale tapetului din fundal, cu ornamente romboidale dispuse vertical, fac ca bogăția plastică să transmită privitorului starea unei bucurii temperate. Vom remarca meșteșugul desăvârșit al pictorului în coordonarea și susținerea
Natura moart? ?n opera lui C. D. STAHI by Liviu Suhar () [Corola-publishinghouse/Science/84079_a_85404]
-
ele folosindu-se în cantitățile cele mai mari la ketchup. Caracteristici organoleptice tabelul 7.3. Aspect Masă omogena, densă ( la pastă de tomate), fin strecurata, fără corpuri străine( semințe, pielite, frunze, peduncule), fără semne de alterare, mucegăi, fermentație ; Culoare Roșu vișiniu până la roșu cărămiziu, uniformă în toată masă ; Miros și gust Plăcut, caracteristic de tomate, fără gust și miros străin ( caramelizare, afumare, fermentare, mucegăi) ; 45 Caracteristice fizice și chimice tabelul 7.4. Denumirea produsului Bulion de tomate Pastă de tomate Tipul
Lucrări practice by Steluţa Radu () [Corola-publishinghouse/Science/567_a_934]
-
o perioadă de incubație foarte scurtă, faza de "pete untdelemnii" nu mai apare, iar frunzele nu mai prezintă pe fața inferioară acel puf albicios, caracteristic. La soiurile cu struguri roșii sau negri, petele de mană sunt înconjurate de un halo vișiniu iar la cele rezistente față de această boală petele se necrozează, iau o formă colțurată, sunt limitate de nervuri datorită reacțiilor celulare de apărare a plantei împotriva ciupercii. Către toamnă, când frunzele devin mai rezistente, în urma infecțiilor apar pete mici, colțuroase
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]