892 matches
-
la noi. Din contră, observăm că toate propunerile de reformă, mai ales cele preconizate de d. C. A. Rosetti, tind a preface și mai mult organele statului într-o pleavă bătută când încolo când încoace de vântul întîmplării și de vicisitudini electorale. [21 octombrie 1882] ["GRUIE SÎNGER... Gruie Sânger în traducere germană a apărut acum de curând la librăria Wlh. Friedrich din Lipsca. Este o broșură [de] 28 pagine, în ediție elegantă. Traducerea e făcută de d. L. V. Fischer din
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
e infinită. Fiecare din ele merită ca o inteligență omenească să i se consacre ei viața 260 {EminescuOpXIII 261} întreagă, dar se 'nțelege că din momentul acela inteligența destinată științei trebuie pusă la adăpostul luptei pentru existență, la adăpost de vicisitudinile celorlalte clase ale societății. Pîn' acum profesorii erau condamnați la un fel de stagnațiune, căci o înaintare pe scară ierarhică nu există pentru omul special, iar munca sa, Oricât s-ar fi perfecționat prin esperiență și studiu, rămânea retribuită pururea
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
pentru a-l face pe cititor să conștientizeze intermedierea ca trăsătură generică a romanului. Actul narativ este o parte importantă a intrigii și astfel dramatizează intermedierea într-un mod nemaiîntîlnit pînă atunci. Sterne îl lasă pe cititor să fie martorul vicisitudinilor incitante din procesul scrierii și asta determină în cele din urmă forma unică a acestui roman, prin descrierea amănunțită a aparentei dificultăți pe care Tristram o întîmpină în actul narativ, un act care pare să fie subminat deopotrivă de asocierea
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
reflectă în propria evoluție, ca pe o deplasare a unui subiect suveran, omogen cu el însuși de-a lungul destrămărilor și întorcîndu-se mai devreme sau mai tîrziu tot la el însuși, după încercările trecerii care l-au făcut să suporte vicisitudinile timpului. El nu anticipează ruptura. Continuitatea în istorie aparține opresorilor", scrie Walter Benjamin, care adaugă: "Istoria oprimaților este discontinuă". În același fel, umanistul vede în obiect oglinda sufletului, în instrument, o simplă prelungire a gesturilor, în istoria tehnicii, un joc
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
și unei transmiteri a harurilor în linie dreaptă, neîntrerupte din vremurile apostolice. Cea mai stabilă: fundamente doctrinare, scheme ierarhice și cadre de organizare ce corespund celor stabilite între secolele I și al III-lea. Cea mai centralizată: de-a lungul vicisitudinilor și adaptărilor, instituția a rămas o monarhie absolută; Ioan Paul II își numește episcopii și cardinalii așa cum Sfîntul Pavel își numea episcopii și pastorii, conducătorii nealeși ai primelor Comunități sau Biserici creștine. Sfîntul Scaun, vîrf al unei piramide planetare, asigură
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
Dante, Cervantes, Shakespeare. A exercitat o influență puternică asupra altor scriitori ale căror nume le-am citat deja (Voltaire, Balzac, Flaubert). Monumentala sa operă "Gargantua și Pantagruel" oferă oamenilor un prilej de desfătare și destindere pentru trecerea mai ușoară peste vicisitudinile vieții. Satira și umorul au iritat oficialitățile epocii făcându-i existența marcată de pribegii și peregrinări. Viața agitată a fost utilă prin marea experiență dobândită și profunda cultură umanistă pe care a acumulat-o. S-a stins senin, umorul său
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
și ceilalți apostoli proclama în fața Sinedriului: to¤ton ho theòs archQgòn kaì sÄtQÎra hýpsÄsen tQÎi dexiăi auto¤: „Pe acestă Dumnezeu l-a înălțat cu dreapta să Stăpânitor și Mântuitor...” Salvarea pe care o aduce el nu mai este biruința asupra vicisitudinilor istoriei, izbăvire de dușmani sau ajutor în vremuri de restriște, ca aceea de care aveau parte israeliții în Vechiul Testament, ci este o izbăvire spirituală și eshatologica: „...cetatea noastră este în ceruri, de unde îl și așteptăm că Mântuitor pe Domnul Isus Hristos
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
să ne prezinte „un admirabil roman, chiar dacă extrem de sumar, plin de vitalitate și de adevăr, ce se desfășoară pe două planuri (colectiv și individual) care se explică și se luminează reciproc”. Întrepătrunderea dintre psihologic și politic va duce la explicarea vicisitudinilor politice prin metoda psihologică și a celor psihologice prin maniera „politică”, procedee posibile datorită aplicării analogiei fundamentale dintre stat și suflet. Evidențierea psihologică a fiecărei trepte de scădere se face prezentând pe tatăl care, neglijând educația fiului, îl va determina
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
irita, fiind suspectat de nesinceritate sau servilitate.) „Cumpănește În gând cuvântul și În faptă gândul.” (W. Shakespeare) Să nu râdă frunza de sus când cade cea de jos. (Să nu ne bucurăm de necazul unui confrate, ignorând faptul că aceleași vicisitudini care l-au făcut să piardă un drept sau o poziție socială ar putea să ne creeze și nouă, pe neașteptate, aceleași neajunsuri.) „Să nu râdem niciodată de cei nenoriciți;/ Căci cine poate fi sigur că va fi totdeauna fericit
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
ta, prin fapte.) Capra care se desparte de turmă o mănâncă lupul. (Cel care părăsește, din orgoliu, dispreț sau nechibzuință, comunitatea În care s-a născut și În care a crescut se expune, ca o frunză În bătaia vânturilor, tuturor vicisitudinilor vieții, deoarece tăria rezistenței morale a omului este dată În primul rând de Încrederea pe care cei din jur ți-o acordă, la un moment dat. Cine nu se simte legat de semenii lui prin tradiții și scopuri comune este
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
ascendența, eroii iluștri sau anonimi. Tonul, nu o dată declamator și grandilocvent, e totuși strunit, menținut între limitele unei estetici „modernizate”, și poate convinge. Poetului îi este firească și postura de „cetățean”, el perorând, uneori vaticinar, cu discretă vigoare, pe tema vicisitudinilor veacului: e, în fond, un răzvrătit, probabil împotriva unor nedreptăți - neprecizate expozitiv - ale istoriei și ale actualității (obiectul revoltei rămâne relativ nebulos, dar tensiunea „insurecției” verbale denotă un sentiment poetic real). În asemenea ocazii filonul folcloric și haloul euforic sunt
IUGA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287641_a_288970]
-
a fost o reacție cât se poate de grăitoare a moldovenilor la „înșelarea“ de la Florența 42. După înfrângerea umilitoare suferită de către maghiari la Mohacs (1526), catolicii din Moldova și Țara Românească, inclusiv cei din anturajul domnilor, au resimțit din plin vicisitudinile timpului. Relatări de la mijlocul secolului XVI invocă discriminările la care au fost supuși creștinii de rit occidental de către domnul moldovean Ștefăniță Rareș - „un mare dușman al catolicilor“43. Emisari • Sýkora, Poziția internațională; Auner, Episcopia de Baia. • A se vedea, printre
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
ei e demonstrat de faptul că un pasaj împrumutat de acolo se regăsește într-o scrisoare a stolnicului Cantacuzino către un demnitar polon 54. Din bibliotecile românești, unde se adăpostesc doar rămășițele unor tezaure pe care le-au nimicit necruțător vicisitudinile ultimei sute de ani, se pot culege mărturii izolate despre circulația unor publicații ca Le Mercure historique et politique de la Haga55 sau Les Ephémérides du Citoyen 56, revista fiziocraților. Lista de traduceri, mai cu seamă din limba franceză ori prin
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
ctitorii sau urmașii acestora sub autoritatea Patriarhiilor de Constantinopol, Ierusalim, Antiohia sau Alexandria, sau a marilor mănăstiri de la Athos, din Orientul creștin sau Peninsula Balcanică, cu un scop foarte bine definit - s-a urmărit conservarea ctitoriilor din țară, asigurarea împotriva vicisitudinilor politice interne sau a unei nepotrivite gospodăriri și, concomitent, introducerea sub o autoritate spirituală recunoscută care să le mărească prestigiul - instituțiile cărora le fuseseră închinate mănăstirile românești urmau să se ocupe de administrarea lor, să le asigure existența și bunăstarea
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
El nu a prefațat „un comunism mai bun“, așa cum și-au imaginat idolii lui de lut. Implozia s-a consumat aproape simultan în Est. Hrănită din istorie, iluzia comunistă este constitutivă istoriei, independentă de evoluția sa, prealabilă experienței și „supusă vicisitudinilor acesteia“. Născută din credința „mântuirii prin istorie“, doar negarea ei, tot prin istorie, putea să o zdruncine 2. Autorul acestor reflecții, • Fr. Furet, Trecutul unei iluzii. Eseu despre ideea comunistă în secolul XX, București, Ed. Humanitas, 1996, p. 7. • Ibidem
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
astfel încât nimic nu mai poate surprinde, întrucât totul a devenit surprinzător. Cea de-a doua noutate rezidă în adoptarea unor poziții opuse în raport cu același „obiect” poetic: singurătatea doare și, totodată, încântă; moartea, suferința, trădarea etc. devin inofensive prin poetizare; caducitatea, vicisitudinea vremelniciei sunt tot atâtea prilejuri de nostalgică mirare, dar și trepte către Țara Himerei, căci mirajul însuși devine mai prietenos în măsura în care suferă, omenește, de temporalitate: „Se face târziu în iluzii.” Apoi marile spații neptunice și uranice sunt aduse la dialog
DUMBRAVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286901_a_288230]
-
pe care o înfățișează. Întregul e o formă de existență a lumii rurale, un mod de a fi. Conștiința lui naște, dincolo de formula lirică, suflul epic; Horodiștea, Ciutura, Ocolina sunt niște organisme vii, cu o singură respirație, care înfruntă destoinic vicisitudinile soartei, vânturile istoriei. G. Călinescu observa că la Sadoveanu indivizii au o autenticitate fenomenală, nu una structurală. D. nu se deosebește esențial de acest tip de creatori rurali care concep nu atât eroi, cât un specimen uman ce nu configurează
DRUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286886_a_288215]
-
spirit de frondă. Opțiunea sa pentru o existență liberă reprezintă un act de protest față de regimul totalitar, tot așa cum opera lui poetică - îndeosebi cea din primii zece-cincisprezece ani de după război -, în bună măsură „autobiografică”, se constituie în replică nonconcesivă la vicisitudinile vremurilor. Figura pitorească a lui Ahoe - apelativ de fabricație proprie, cu care era întâmpinat în cercurile amicilor întru slava lui Bacchus - nu poate fi rezumată la pura condiție de artist boem și teribilist. Tot astfel, opera lui se sustrage frivolității
GEORGE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287216_a_288545]
-
de teren pe tema adaptării țăranului mexican la viața metropolitană a capitalei din anii ’60, antropologul american folosește în lucrare, ca o construcție narativă, tocmai biografiile celor cinci copii ai personajului central, Sanchez, un gen de Moromete dezrădăcinat, mânat de vicisitudinile vieții într-un spațiu străin, iar în strădania de a-l confrunta cu demnitate, dezvoltă o gamă întinsă de reacții, de la apăsare și deznădejde sufletească până la sublimă detașare, prin refugii în cele mai prozaice comportamente. (În filmul cu același nume
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
nu este mistic, ci mai degrabă superstițios. Ceea ce omite să evidențieze (tocmai el, doctrinarul țărănist) este dragostea de pământ a omului de la țară. După ce pune încă o dată în lumină funcția adaptării, ca expresie a vitalității noastre de-a lungul atâtor vicisitudini ale istoriei, teoreticianul disociază între imitație (pe care o criticase aproape în spirit junimist, ca formală) și adaptare. Aceasta din urmă „e o prefacere, o ajustare, o localizare. Ea înseamnă trecerea printr-un temperament special al unui sistem de viață
RALEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289120_a_290449]
-
pentru colaboratori și urmași. Formă tipărită a lucrării Bibliografia călătorilor străini în ținuturile românești, la origine lucrare de licență, a ars în anii primului război mondial, reconstituindu-se cu dificultate un exemplar incomplet, păstrat la Bibliotecă Academiei Române. De altfel, din cauza vicisitudinilor timpului, o mare parte a lucrărilor sale a rămas în manuscris. În aprecierea lui Ioan Bianu, „a fost un muncitor cum foarte, foarte rar se găsesc între oameni. Ziua și noaptea muncea, [...] era un fanatic al muncii, muncea mult, prea
SADI IONESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289420_a_290749]
-
în orice caz, sunt o puternică sursă de relevanță și importanță socială a informațiilor accesate; d) a aparține unui grup sau, cu atât mai mult, la variate grupuri înseamnă siguranță și protecție față de reali sau potențiali dușmani, în general față de vicisitudinile vieții (inclusiv catastrofe naturale sau sociale); e) calitatea de membru alunui grup îți oferă o identitate (sau mai multe) socială pozitivă, care, la rândul ei, constituie componenta principală a imaginii și concepției de sine. Practic, este vorba despre mai multe
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
secătură” simpatică, viziunea dramaturgului - cu unele accente malițioase și acide - fiind definită de trăsături relevate judicios de comentatori: lirism tandru, ironie îngăduitoare, natură luminoasă și solară, idealism moral. Un succes durabil a înregistrat Micul infern, comedie amăruie „de salon” despre vicisitudinile vieții conjugale, „o piesă de consum curent, o piesă care poartă pecetea pe vremuri vestitei «école de Paris»”, care „ar fi putut fi semnată de Jean Sarment, de Jacques Deval și mai ales de Marcel Achard” - cum opina N. Carandino
STEFANESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289908_a_291237]
-
rusă și din spațiul ex-sovietic. Un moment important îl prezintă tălmăcirea, în 1997, a romanului Casa Pușkin de Andrei Bitov, editat mai întâi în Occident în 1978, care urmărește destinul unor generații de intelectuali umaniști de origine nobilă confruntați cu vicisitudinile istoriei, protagonistul refugiindu-se în „turnul de fildeș” al renumitului institut și muzeu. Ambivalența situațiilor, limbajul aluziv incluzând citate literare, reflecții, jocuri de cuvinte, caracterul deschis al narațiunii constituie dificultăți notabile pentru un traducător. S. a mai tălmăcit, din franceză
STANESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289875_a_291204]
-
după toate probabilitățile, roabă). Ștefana devenea, după plecarea Doamnei Safta, concubina „oficială” a lui Gheorghe Ștefan. Cercheza i-a fost credincioasă moldoveanului care încerca, zadarnic, să-și recâștige tronul cu sprijin „european”, i-a stat alături, înfruntând o mulțime de vicisitudini, până când petrecărețul și iubărețul ei protector, bătrân și bolnav, s-a stins. A socotit, pesemne, că anii de conviețuire cu Gheorghe Ștefan îi dăduseră și drepturi de legitimare, căci își iscălea în latinește (logofeții defunctului domn își făceau încă datoria
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]