6,685 matches
-
mod cinstit ! Nu plânge după mine căci sunt alesul tău Chiar dacă lumea rea, prin colțuri, ne bârfește. Tu pentru mine ești eternul Dumnezeu Și iată că un vis acum se împlinește. Ai cunoscut cândva necazul și durerea Când totul era vid sau gol în jurul tău. De-aceea pentru noi prea sfântă-i fericirea Acuma ne-am aflat chiar dacă a fost rău. Eu te-am iubit frumoaso cu inima și-n gând Dar tu te-ai înfruptat din visurile mele. Și te-
DIALOG PĂGÂN de FLORIN CEZAR CĂLIN în ediţia nr. 1995 din 17 iunie 2016 by http://confluente.ro/florin_cezar_calin_1466146284.html [Corola-blog/BlogPost/373610_a_374939]
-
printre grânele oarzăne ... ”. Și altul, care-l are în centru pe confratele întru suflet și Limbă, Grigore Vieru, în momentul de cumpănă care i-a curmat viața. E mai mult o rugăciune pentru viața lui: “Poetul nu-i mânătarcă de vid printre constelații ... : Memoriă digni viri: Grigore Vieru / Cât de necesar mai este Poemul, cât de folositor / mai este Poetul, în Cetate ... , / dacă Poetul e fulgul fertilizator, germinator, / ce cade-n celesta câmpie zebrată ... , / dacă Poetul e steaua ce are cireșe
NELINIŞTEA ROSTIRII DE SINE. ION PACHIA TATOMIRESCU, ELEGII DIN ERA ARHEOPTERIX , EDITURA DACIA XXI, CLUJ-NAPOCA, 2011 (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 332 din 28 noie by http://confluente.ro/Nelinistea_rostirii_de_sine_ion_pachia_tatomirescu_elegii_din_era_arheopterix_editura_dacia_xxi_cluj_napoca_2011_cron.html [Corola-blog/BlogPost/358910_a_360239]
-
este Poemul, cât de folositor / mai este Poetul, în Cetate ... , / dacă Poetul e fulgul fertilizator, germinator, / ce cade-n celesta câmpie zebrată ... , / dacă Poetul e steaua ce are cireșe la urechi / aidoma androginului galactic ... , / dacă Poetul e-o / mânătarcă de vid / printre constelații, / ori o astral-frunză ... , / dacă Poetul e ființa / după a cărui frunte de sabie-dacă / se curbează cerul ... , / dacă Poetul a scăpat cu zile - / din cumplitul accident rutier / de ieri, 16 ianuarie 2009, / accident întâmplat, ori pus la cale / de
NELINIŞTEA ROSTIRII DE SINE. ION PACHIA TATOMIRESCU, ELEGII DIN ERA ARHEOPTERIX , EDITURA DACIA XXI, CLUJ-NAPOCA, 2011 (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 332 din 28 noie by http://confluente.ro/Nelinistea_rostirii_de_sine_ion_pachia_tatomirescu_elegii_din_era_arheopterix_editura_dacia_xxi_cluj_napoca_2011_cron.html [Corola-blog/BlogPost/358910_a_360239]
-
fiecare dimineață, / pe posturi de radio și de televiziuni ... Dă, Doamne, s-aud c-au adormit găile / semănătoare de moarte, / lăsând Poetul în viață, / întru luminarea noastră de orizont metaforic, / pentru că, / după cum bine știi, / Atoatecreatorule, / Poetul nu-i mânătarcă de vid printre constelații ... !” Se pare că, această întrebare și-o pun poeții din ce în ce mai des în timpurile din urmă: Mai e nevoie de poeți? Are rost să mai scriem Poezie? Care mai e rostul Poetului în Cetate? Un poem în stil rustic
NELINIŞTEA ROSTIRII DE SINE. ION PACHIA TATOMIRESCU, ELEGII DIN ERA ARHEOPTERIX , EDITURA DACIA XXI, CLUJ-NAPOCA, 2011 (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 332 din 28 noie by http://confluente.ro/Nelinistea_rostirii_de_sine_ion_pachia_tatomirescu_elegii_din_era_arheopterix_editura_dacia_xxi_cluj_napoca_2011_cron.html [Corola-blog/BlogPost/358910_a_360239]
-
întrebare și-o pun poeții din ce în ce mai des în timpurile din urmă: Mai e nevoie de poeți? Are rost să mai scriem Poezie? Care mai e rostul Poetului în Cetate? Un poem în stil rustic, cu monorimă, intitulat “Sfânt praf la vidul acvilin ... ” - cu subtitlul “holopoem” - are ca suport “Poemul Zilei” care e un “sfânt prag”, “din energii de Zang și Yin”. Fiind monorimă, poemul e un fel de cântec în spirit dada. Ion Pachia Tatomirescu este un poet post modernist care
NELINIŞTEA ROSTIRII DE SINE. ION PACHIA TATOMIRESCU, ELEGII DIN ERA ARHEOPTERIX , EDITURA DACIA XXI, CLUJ-NAPOCA, 2011 (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 332 din 28 noie by http://confluente.ro/Nelinistea_rostirii_de_sine_ion_pachia_tatomirescu_elegii_din_era_arheopterix_editura_dacia_xxi_cluj_napoca_2011_cron.html [Corola-blog/BlogPost/358910_a_360239]
-
bogat ilustrativ și foarte sugestiv pentru a servi ideea, chiar și cuvinte antipoetice, cum sunt, sintagmele: “ultim răcnet tehnic”; “mă calcă pe circumvoluțiuni”; “cauciucuri grațioase”; “îmi programează somnul”; “segment temporal”; “cineva aruncă mucuri de țigări”; “inexpugnabil container-cosmos”, “Cometă glonțuitoare de vid”; “autoturismul meu Diesel”, “pietricelele ― pătrățeluite” ș.a. Iată și un poem în care e surprins “Duhul poeziei de azi ... : / Miel sacrificat / în cutia de carton / a unui televizor Orion e / duhul poeziei de azi ... ”. După prima secvență poetică, intitulată “Ars Poetica
NELINIŞTEA ROSTIRII DE SINE. ION PACHIA TATOMIRESCU, ELEGII DIN ERA ARHEOPTERIX , EDITURA DACIA XXI, CLUJ-NAPOCA, 2011 (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 332 din 28 noie by http://confluente.ro/Nelinistea_rostirii_de_sine_ion_pachia_tatomirescu_elegii_din_era_arheopterix_editura_dacia_xxi_cluj_napoca_2011_cron.html [Corola-blog/BlogPost/358910_a_360239]
-
poeziei de azi ... ”. După prima secvență poetică, intitulată “Ars Poetica”, poetul a structurat un alt grupaj liric cu titlul: “Elegiile elementului Aerul” care pare să conțină mai mult lirism, încă de la poemul care deschide capitolul: “Deasupra-i cer din inimile vidului ... Cum să mai treacă porumbelul / ales de Dumnezeu, / porumbelul / cu plisc-ramură-de-măslin-îmbumbit / și cu insignifiantele-I / sprijinitoare etern-însângerate, / prin aerul ars al cerului dintre brațele tale, / dintre hublouri / cât rotulele de la semafoare, / dintre pupilele tale, lacome, / vultur-leoaică asiro-babiloniană, / ce-mi lingi
NELINIŞTEA ROSTIRII DE SINE. ION PACHIA TATOMIRESCU, ELEGII DIN ERA ARHEOPTERIX , EDITURA DACIA XXI, CLUJ-NAPOCA, 2011 (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 332 din 28 noie by http://confluente.ro/Nelinistea_rostirii_de_sine_ion_pachia_tatomirescu_elegii_din_era_arheopterix_editura_dacia_xxi_cluj_napoca_2011_cron.html [Corola-blog/BlogPost/358910_a_360239]
-
Autor: Anne Marie Bejliu Publicat în: Ediția nr. 390 din 25 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului tăcerea e mai mult decât o stare. ne regăsim în colbul dimineții, culori absurd lăsate să-nconjoare, o alergare, pasul trist al nopții. tăcerii vidul îl adunăm în pumni de sare. mercurul, îl lăsăm să-și modeleze, trupul vibrând durerii, bucuriei și tristeții, apoi cu toate-n aripi, zborul îl culegem. tăcerea nu ne-ascunde, ne arată, pe scena marii piese, obsesiv jucată, de-actori
TĂCERE, GHEAŢĂ. GÂNDURI de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 390 din 25 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Tacere_gheata_ganduri_anne_marie_bejliu_1327527886.html [Corola-blog/BlogPost/360599_a_361928]
-
ai vieții, păsări și-n pași lumină, îngheț uităm și-n urmă, fruntea-n sărut lăsăm. Șoaptele sunt iluzii, opace-oglinzi din glasul, ce-a răsărit din umbre. Îl ascultăm cuminți... Apoi, alegem pasul, călcând pe ape tulburi. În mâini doar vid rămâne... În ochi, doar vii oglinzi. Referință Bibliografică: tăcere, gheață. gânduri / Anne Marie Bejliu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 390, Anul II, 25 ianuarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Anne Marie Bejliu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
TĂCERE, GHEAŢĂ. GÂNDURI de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 390 din 25 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Tacere_gheata_ganduri_anne_marie_bejliu_1327527886.html [Corola-blog/BlogPost/360599_a_361928]
-
din exil, nu-și revărsase nici pe departe sacul plin cu amintiri.", proza lui Octavian Curpaș, cum chiar autorul subliniază, este "o părticică din istoria emigranților români, o istorie încă nescrisă" menită să salveze din sorbul timpului, prin care supuși vidului cosmic, ne pierdem de cele mai multe ori, substanța, sinele, eul. Așadar "Exilul românesc la mijloc de secol XX " dezvăluie sensurile cele mai tulburătoare și farmecă prin memoriile lui nea Mitică, ce au întrucîtva rol de potențare a sentimentelor, în pofida tuturor adversităților
GRĂDINILE SUSPENDATE ALE EXILULUI ROMÂNESC de LUMINIŢA CRISTINA PETCU în ediţia nr. 414 din 18 februarie 2012 by http://confluente.ro/Gradinile_suspendate_ale_exilului_roma_luminita_cristina_petcu_1329560772.html [Corola-blog/BlogPost/346776_a_348105]
-
ura. Marama tristeții picură gustul cenușiu al delăsării, prelingându-se într-o bolboroseală abisală a uitării. Astfel, ne răstignim curiozitatea, uimirea, fiorul, mirarea, dorul, recunoștința și bucuria. Inima se împietrește și peste ea se așterne dunele disperării cu platitudinea și vidul iluziilor și amăgirilor. Dacă avem noroc spaima poate cuibări în noi frica de Dumnezeu- ca început al înțelepciunii, al venirii de la firesc la suprafiresc. Această salvare din naufragiul pulberii, vine prin ancora ascezei creștine, care ne reîntoarce la Hristos. Trecem
CALEA CĂTRE DUMNEZEU SAU DRUMUL ÎNSPRE SINE? (2) CHRISTOS de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_calea_c_gheorghe_constantin_nistoroiu_1338700017.html [Corola-blog/BlogPost/362003_a_363332]
-
în grumaz... Să facem dragoste, străino, spre amurg Dumnezeiește, chinuitor, fenomenal, Când nu ai anotimp și ca o umbră curg În ochiul beznei unui timp atemporal... Să facem dragoste, străino, noaptea Când lumea-și inversează polii inegal, Când lacrima de vid a unei șoapte-a Șters în urma-mi urma sfîârșitului fatal... De mori, te rog... De mori, te rog să mori mai lent Decât trăiești și te închizi În frunze, toamna, când, absent, Uit să nu uit ochii-ți lichizi... De
TREI ELEGII... de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1243 din 27 mai 2014 by http://confluente.ro/Romeo_tarhon_1401178072.html [Corola-blog/BlogPost/350570_a_351899]
-
ca furtuna-n fereastră, cum de nu pot muri după ce am scris un poem? Înalț privirea, în jurul meu nu s-a schimbat nici un semn, nu mai pot nici ochii să-i închid, lumina mă orbește, sunt ca o frunză în vid. Ne-ndoios, nimic nu stăpânesc, îmi trec stele galbene în sânge, eu dansez, cu cartea-mbătrânesc, Zidul Plângerii mă cheamă și mă strânge, iar pustiul ce l-am străbătut a înflorit, a dat fructe de aur, secolul din trupul meu a
INIMA RECE de BORIS MEHR în ediţia nr. 1155 din 28 februarie 2014 by http://confluente.ro/Inima_rece_boris_mehr_1393565822.html [Corola-blog/BlogPost/362825_a_364154]
-
nevăzută dă suflu cosmic și mistic celei văzute, iar aceasta din urmă dă celeilalte consistență. De aceea poporul român trăiește în cele mai mici lucruri un fel de sentiment al grandorii și frumuseții cosmice“. Cu alte cuvinte, pentru țăranul român, vidul sau infinitul sunt noțiuni lipsite de sens și concretețe, care țin de o gândire conceptuală, obișnuită să lucreze cu mărimi cantitative, pentru care nimic nu iese în relief și fiecare lucru este la fel. Spațiul în gândirea populară nu este
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” ERNEST BERNEA ?' GÂNDITOR CREŞTIN, PROMOTOR ŞI FILOZOF AL CULTURII ROMÂNEŞTI AUTENTICE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2279 din 28 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1490686776.html [Corola-blog/BlogPost/380047_a_381376]
-
etc). Workaholicul mai poate fi un anxios lovit în trecut de viață. Dacă ai experimentat șomajul, atunci când te angajezi vei munci ca un apucat să demonstrezi că faci față și meriți jobul. Sau ai un fel de... horror vacui: timpul vid, în care nu faci nimic, te face să te simți vinovat sau neliniștit. Ai nevoie să te simți ocupat. Sfârșitul de săptămână e o tortură pentru tine. Să nu ai nimic de făcut e un stres. În cazul femeilor, cel
Workaholicii sunt niște nefericiți. De unde vine dependența de muncă și cum se tratează by https://republica.ro/zde-abia-astept-ziua-de-luni-sa-ma-intorc-la-birou-cei-care-muncesc-ca-disperatii [Corola-blog/BlogPost/337904_a_339233]
-
parte el se scufundă în bucuria de a scrie, iar pe de altă parte este trist de tot ce știe, de toată experiența acumulată și trăită de omenire dar și de el însuși. Timpul și locul poeziei lui sunt „în vid... acolo se lovește/ aripa somnului de vis/ căzând în carapacea scoicii/ fără stele diamante” („Farul de la Tuzla”). Prin Poeme dansante George Filip ne supune atenției două emisfere alegorice prezentate liric, acea îmbrățișare unduioasă și permanentă de Yin și Yang, înlănțuită
GEORGE FILIP LA 77 DE ANI. LA MULŢI ANI, POETE! de MUGURAŞ MARIA PETRESCU în ediţia nr. 1922 din 05 aprilie 2016 by http://confluente.ro/muguras_maria_petrescu_1459853537.html [Corola-blog/BlogPost/344631_a_345960]
-
iată cele două embleme, cei doi poli fundamentali ai societății de consum, care, de fapt, îi întrețin, îi alimentează mulțimea de superficii evidente. La Toscani însă, același Om reprezentat într-o simetrie imagologică specifică sieși este chiar cel care umple vidul existențial nu altcumva, ci fără cuvinte sau cu extrem de puține cuvinte (a se vedea cazul imaginii cu cele trei inimi inscripționate cu numele raselor umane). De fapt, Toscani nici nu are nevoie de text ca să-și disemineze în mod global
INTERSECTĂRI CULTURALE de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 507 din 21 mai 2012 by http://confluente.ro/Magdalena_albu_intersectari_culturale_magdalena_albu_1337654110.html [Corola-blog/BlogPost/346958_a_348287]
-
-n iriși bătuți de briza somnoroasă Toporul orei taie leghe de frunze calde... sunt păcătoasă! Ca ultimul om ce mai miroase a mare pășesc în nisipul livid Ca ultima viață ce mai arde la soare mă-nchin mișelește-ntr-un vid Și rog numai vântul să-mi cânte povestea Și murmur cu gândul cuvintele-acestea... Și vreau să scriu... să mai pun de-o iluzie în sufletul meu arat Să-mi imaginez cum aș vrea să fiu, cum pot să-l duc
MIZANTROP DE SERVICIU de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 1695 din 22 august 2015 by http://confluente.ro/mihaela_talpau_1440253923.html [Corola-blog/BlogPost/373628_a_374957]
-
să fie subminată de corupție, ne poate arunca în crize de tip Ungaria, Polonia sau Cehia. Iar principalele eforturi ale fiecăruia dintre noi, dar și ale liderilor de bună-credința (pe care merită să-i promovăm) trebuie să se concentreze pe vidul educațional și popularea lui cu proiecte clare pentru toți cetățenii României, chiar și (sau mai ales pentru) cei care par pierduți sau care sunt priviți cu dispreț arogant de multe elite intelectuale, responsabile și ele, măcar în parte, de dezinteresul
Ciocnirea celor două Românii, democrația de vitrină și compromisul pe care trebuie să-l facă Guvernul tehnocrat by https://republica.ro/ciocnirea-celor-doua-romanii-democratia-de-vitrina-si-compromisul-pe-care-trebuie-sa-l-faca-guvernul-tehnocrat [Corola-blog/BlogPost/338125_a_339454]
-
2106 din 06 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului Ca rostogolul apei în cascade Prin văile pământului, șuvoi Am învățat, prietene, să ardem După măsura patimii din noi. Cât viscolul durerii mai rămâne Īn schimbul devenirii să înhame Copii zvârlți în vidul depărtării Cu nostalgia-ntoarcerii în mame. Din spate ne împinge inerția Rotind destinul lumilor pe-o sfoară Vai, am trecut prin noi de-o veșnicie Și mai ne-ntoarcem pentru-a câta oară? Săgeata timpului ireversibil Se-ndreaptă însă către
ESCHATON de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2106 din 06 octombrie 2016 by http://confluente.ro/marin_mihalache_1475762361.html [Corola-blog/BlogPost/382469_a_383798]
-
inutil prezentul material). Voi da totuși un ultim exemplu care mi se pare semnificativ pentru ceea ce vreau să transmit prin materialul de față: metrul. Acesta este definit ca fiind „lungimea egală cu 1 650 763,73 lungimi de undă în vid ale radiației care corespunde tranziției între nivelele 2p10 și 2d5 ale atomului de kripton 86 (Kr86)”. Halucinant, nu? Da, dar numai pentru nespecialiști! Cum s-a ajuns aici? Metrul, ca și kilogramul a fost inițial o convenție bazată tot pe
TRĂIM CONVENŢIONAL ŞI JUDECĂM COMPARATIV de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1944 din 27 aprilie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1461705095.html [Corola-blog/BlogPost/366413_a_367742]
-
târcolae ca o nălucă îndemânând-o să evadeze dincolo. A privit în jos și a vrut să se urce pe pervaz și să-și dea drumul ca să pluteasă până jos de mână cu durerea ei. Simțea o senzație stranie de vid ca și cum timpul se oprise în loc și nu mai exista pentru ea, nici prezent și nicio dorință, care să o țină în viață. În clipa aceea, parcă bănuind ce vroia să facă, soțul ei a intrat în cameră. A venit pe la
DREPTUL LA VIAŢĂ de SILVIA KATZ în ediţia nr. 87 din 28 martie 2011 by http://confluente.ro/Dreptul_la_viata.html [Corola-blog/BlogPost/364429_a_365758]
-
Articolele Autorului Te-am așezat într-o icoană de culoarea liniștii fără să mă pot separa cumva de propria-mi neputință îți amintești, excesiv de rațională, altfel gata în orice moment să mă lepăd de sine precum această fereastră deschisă spre vid prin care nici salcîmii albi de Kamceatka nu mai sînt în stare să vadă lucrurile așa cum sînt cine știe pe unde în iurtele albe ca varul un început tăcut de lume, din aer, din pietre sau invers așa cum tot ce
PEISAJ SCUFUNDAT ÎN SOMN de LUMINIŢA CRISTINA PETCU în ediţia nr. 260 din 17 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Peisaj_scufundat_in_somn.html [Corola-blog/BlogPost/355390_a_356719]
-
Apucasem să-i povestesc despre experiența prin care trecusem în timpul operației ortopedice, experiența de decorporare care pe mine m-a marcat pentru toată viața. - Ai visat ursuleț, continuă ea, zâmbind șăgalnic. Nu există nimic după moarte, doar întuneric și un vid inconștient, etern. Se ridică din pat, își îmbrăcă pe trupul gol halatul de casă, după care se îndreptă cu pași de căprioară spre baia apartamentului, aruncându-mi o privire scurtă înainte de a închide ușa. - Prostuțule, mai apucai eu să prind
MIZERABILA POVARĂ DIN IUBIRILE PIERDUTE ÎN CONTINUUMUL SPAȚIU-TIMP de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1947 din 30 aprilie 2016 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1461964644.html [Corola-blog/BlogPost/381400_a_382729]
-
decorporare care pe mine m-a marcat pentru toată viața, cea din anul 1989, pe când ea se tăvălea - foarte probabil - în pat cu boxerul. - Ai visat ursuleț, continuă ea, zâmbind șăgalnic. Nu există nimic după moarte, doar întuneric și un vid inconștient etern. Se ridică din pat, își îmbrăcă pe trupul gol halatul ei rozaliu de casă, după care se îndreptă cu pași de căprioară spre baia apartamentului, aruncându-mi o privire scurtă înainte de a închide ușa. - Prostuțule, mai apucai eu
MIZERABILA POVARĂ DIN IUBIRILE PIERDUTE ÎN CONTINUUMUL SPAȚIU-TIMP de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1947 din 30 aprilie 2016 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1461964644.html [Corola-blog/BlogPost/381400_a_382729]