6,727 matches
-
acestora în fața administrației". O astfel de apreciere o considerăm întru totul corespunzătoare conceperii codificării, ca factor de securitate juridică, esențială pentru configurarea raporturilor între stat și cetățeni, în concordanță cu exigențele statului de drept. Controlul constituționalității activității de legiferare IOAN VIDA* PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE Summary The control for the constitutionality of the enactment activity is pending on the contest of the procedure to adopt the law or its content by one or another of the subjects qualified by the Romanian Constitution
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
despre misiunile diplomatice îndeplinite și alte activități desfășurate 29 PARTEA a II-a 63 STUDII AD HONOREM 63 1. TEORIA GENERALĂ A DREPTULUI ȘI DREPT CONSTITUȚIONAL 65 .Sofia Popescu, Două aspecte privind elaborarea dreptului : fundamentarea științifică și codificarea 66 .Ioan Vida, Controlul constituționalității activității de legiferare 86 2. DREPT INTERNAȚIONAL PUBLIC ȘI PRIVAT 95 .Victor Duculescu, Câteva considerații în legătură cu "internaționalizarea" Dreptului Constituțional și "constituționalizarea" Dreptului Internațional 96 .Adrian Năstase, Drepturile omului: o abordare bazată pe valori 111 .Ion Diaconu, Convenția cadru
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
în legistica formală: tehnica legislativă, Editura Oscar Print, București, 1995, p.7. 19 Luc J. Wintgens, Legisprudence, as a New Theory of Legislation, în Ratio Juris vol.19, No.1 martie, 2006, în special pag.1 ,5, 10-24. 20 Ioan Vida, Manual de Legistică formală (Introducere în tehnica și procedura legislativă), Ed. a II.a, revizuită și completată, Lumina Lex, Bucurști, 2004, p.4. 21 Ioan Vida, op.cit., p.5, 12, 27. 22 Jean Carbonnier, Sociologie juridique, Presse Universitaire de France
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
vol.19, No.1 martie, 2006, în special pag.1 ,5, 10-24. 20 Ioan Vida, Manual de Legistică formală (Introducere în tehnica și procedura legislativă), Ed. a II.a, revizuită și completată, Lumina Lex, Bucurști, 2004, p.4. 21 Ioan Vida, op.cit., p.5, 12, 27. 22 Jean Carbonnier, Sociologie juridique, Presse Universitaire de France, Paris, 1978, p.41-43, 372, 371, 380. 23 În acest sens, Ioan Vida, op.cit., p.12 24 Unele aspecte analizate în această parte a studiului au
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
II.a, revizuită și completată, Lumina Lex, Bucurști, 2004, p.4. 21 Ioan Vida, op.cit., p.5, 12, 27. 22 Jean Carbonnier, Sociologie juridique, Presse Universitaire de France, Paris, 1978, p.41-43, 372, 371, 380. 23 În acest sens, Ioan Vida, op.cit., p.12 24 Unele aspecte analizate în această parte a studiului au fost cuprinse în comunicarea Sofia Popescu, La codification facteur de securité juridique, prezentată în cadrul celei de-a XIII Ediții a Zilelor juridice franco-române, Paris, Lille, 2005. 25
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
metodologiei juridice, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1979, cap.II. 40 Sofia Popescu, Teoria generală a dreptului, Lumina Lex, București, 2000, p.213-214 41 Victor Dan Zlătescu, Introducere în legistica formală, Editura Romprint, București, 1995, p.52, 53 42 Ioan Vida, Manual de legistică formală (Introducere în tehnica și procedura legislativă) Ed. a II-a revizuită și completată, Lumina Lex, 2004, p.89-90, 119-120. 43 Ilariu Mrejeru, op.cit, p.198-199. 43a A se vedea Ion M. Anghel, Dreptul diplomatic și
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
cu conștiința imediatului, și protenția imediat subsecventă. Impresia originară e nediferențiată, unificată în sine, consistentă cu ea însăși, separată de fluxul trăirilor segmentate analitic în structura triadică a temporalității. Smulsă inițial fluxului temporalității, Husserl leagă impresia originară de o „formă vidă”, denumită de Henry „clipa”. Pentru impresia originară conștiința este, din punct de vedere fenomenologic, prea încărcată. Ea riscă să înghită în neantul temporalității exact ceea ce-i girează premisa continuității spontante, alcătuită din actul originar de sinteză a fluxului trăirilor conștiinței
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
de instanțele judecătorești, în numele legii, ceea ce înseamnă că actul de justiție izvorăște din normele legale și forța lui executorie derivă din lege<footnote Constituția României - comentată și adnotată de M. Constantinescu, I. Deleanu, A. Iorgovan, I. Muraru, F. Vasilescu, I. Vida, Regia Autonomă „Monitorul Oficial”, București, 1992, p. 278. footnote>. Potrivit art. 2 alin. (2) al Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, instanțele judecătorești din România constituie un sistem din care fac parte: a) Înalta Curte de Casație și
Sistemul administrativ românesc – inspiraţie franceză şi adaptare autohtonă by Dragoş Valentin DINCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/208_a_439]
-
variante nu trebuie să conducă în niciun caz la căderea totală a sistemului. Alternativele trebuie, de asemenea, să permită o implementare rapidă, însoțită de costuri rezonabile și să conducă la obținerea în timp scurt a efectelor scontate. Varianta nonacțiunii (decizia vidă) trebuie și ea considerată ca o variantă posibilă, uneori aceasta fiind mai profitabilă decât oricare altă acțiune efectivă. Alegerea unui set rezonabil de alternative pentru procesul de analiză decizională poate avea în vedere o mulțime cu un număr foarte mare
Bazele analizei și diagnozei sistemelor economice. In: Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice by Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chirița, Ioana Alexandra Bradea () [Corola-publishinghouse/Science/218_a_365]
-
aluminiu. Sunt plecările spre marile capitale cu trîmbițele succesului suind În sînge. Sunt plecările spre satele depărtate ale solitudinii, unde te așteaptă trecerea unui zăgaz mort pe o plută pustie cu chiotele sfîrșind fără răspuns că fluturii Într-o cupă vidă de aer. Sunt plecările imaginate. Sunt plecările din trecut. Sunt plecările care vor veni. CÎt de mult am iubit acel provizorat, acea incertitudine, acea libertate a călătoriei” (Obrazul de cretă). Din acest vast repertoriu de posibilități, „plecările imaginate” sînt cele
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
și observăm că nu există nici un cel mai bun element și nici un element nedominat. Un alt caz este acela când mulțimea alternativelor este infinită, dar relația este tranzitivă. Chiar dacă mulțimea alternativelor este finită, relația de preferință rămânând tranzitivă, poate fi vidă în următorul mod să presupunem că. De aici. [d.1.x.5*]: Reflexivitate (Rf). O relație de preferință este reflexivă dacă și numai dacă oricare ar fi o alternativă x din S, aceasta se află în relație de preferință slabă
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
fie aciclică pe X. Demonstrație [t.1.x.1*]. Necesitate: Presupunem că R nu este aciclică, deci că există o submulțime de alternative în X, pentru care. Din [o.1.x.1*] știm că dacă, atunci mulțimea de alegere este vidă<footnote Ceea ce arată că tranzitivitatea este suficientă pentru a avea o mulțime de alegere nevidă atunci când R este, de asemenea, reflexivă și completă. O implicație a [t.1.x.1*] este aceea că tranzitivitatea nu este necesară. footnote>. Este, de
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
mulțime de alegere nevidă atunci când R este, de asemenea, reflexivă și completă. O implicație a [t.1.x.1*] este aceea că tranzitivitatea nu este necesară. footnote>. Este, de aceea, clar că, și în cazul nostru, mulțimea de alegere este vidă pe X, i.e. nu există nicio cea mai bună alternativă. Suficiență. Avem două cazuri: fie toate alternativele sunt indiferente între ele, caz în care toate sunt cele mai bune, și relația este trivial aciclică. Dacă nu acesta este cazul, atunci
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
Rehana poartă o rochie verde și Zubeida poartă o rochie verde. Prin U, următoarele profile de preferință individuale sunt admisibile, adică fiecare alternativă este dominată de o alta, deci mulțimea de alegere a relației de preferință pe mulțimea alternativelor este vidă. Partea a II-a Soluții ale teoremei de imposibilitate a unui paretian libertarian „Ideea restricționării domeniului principiului Pareto introduce importanta noțiune de ierarhie etică. În mod esențial, un liberal [...] va acorda prioritate exercitării drepturilor personale asupra dreptului general de veto
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
alternative, deci preferința socială este aciclică și mulțimea de alegere este nevidă. În privința celui deal treilea caz, alegerea cantității de muncă, prin cU , eU P și *L se elimină, de asemenea, aciclicitatea: Prin și. Din anterioarele, mulțimea de alegere este vidă, dar relația de preferință este aciclică. De aici, restricțiile Breyer și Gigliotti (1980) și Craven (1982) rezolvă paradoxul cu doi indivizi și cel puțin trei strategii. În privința situațiilor în care extindem mulțimea indivizilor la un număr finit mare, în cazul
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
social; cum j a dat un veto lui 3 (1,0)a și 1(0,0)a , acestea nu pot fi alese social. Observăm că mulțimea de alegere socială este nevidă, ceea ce este contrar presupunerii inițiale că aceasta va fi vidă. Se pot verifica și toate celelalte cazuri, cel în care i va prefera 0 lui 1 și j 0 lui 1, cel în care i va prefera 1 lui 0 și j 0 lui 1, cel în care i va
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
1 lui 0 și j 0 lui 1, cel în care i va prefera 1 lui 0 și j 1 lui 0. De fiecare dată, având preferințe separabile, vom avea contradicție cu presupunerea inițială că mulțimea de alegere socială este vidă. Astfel stând lucrurile, teorema este demonstrată. Demonstrație [t.3.5.2*]. Să presupunem că doar unul dintre cei doi indivizi are preferințe separabile pe A, dar că mulțimea de alegere socială este vidă. Prin deci doar cf are preferințe separabile
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
inițială că mulțimea de alegere socială este vidă. Astfel stând lucrurile, teorema este demonstrată. Demonstrație [t.3.5.2*]. Să presupunem că doar unul dintre cei doi indivizi are preferințe separabile pe A, dar că mulțimea de alegere socială este vidă. Prin deci doar cf are preferințe separabile. Urmăm metoda de eliminare Gibbard: din 3 1( , )ncfD a a avem 3 1ncfa P a , deci atunci (singura alternativă nedominată). Putem face orice combinație de preferințe separabile cu preferințe neseparabile și vom
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
eliminare Gibbard: din 3 1( , )ncfD a a avem 3 1ncfa P a , deci atunci (singura alternativă nedominată). Putem face orice combinație de preferințe separabile cu preferințe neseparabile și vom observa același lucru: premisa că mulțimea de alegere socială este vidă va fi contrazisă. Aceasta înseamnă că este suficient să avem un singur individ cu preferințe separabile pentru a obține un rezultat de posibilitate. Necesitatea se demonstrează asumând că toți indivizii au preferințe neseparabile. Dacă acesta este cazul, atunci paradoxul Gibbard
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
sunt următoarele. Așadar, și prude are preferințe intruzive. Cum amândoi au preferințe intruzive, drepturile li se alienează și preferința socială se poate determina numai prin unanimitate paretiană. Cum aceasta este, prin definiție, tranzitivă, nu putem avea o mulțime de alegere vidă. În cel de-al treilea caz, cel al alegerii cantității de muncă, avem, prin condiția libertariană. Intensitățile poziționale pe aceste perechi sunt. Cum intensitatea pozițională a preferințelor lui m2 este mai mare pe perechea pe care m1 este decisiv decât
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
socială între oricare dintre perechi se determină numai prin condiția Pareto. În cazul discutat rămâne, așadar, cu 1 2sa P a și 3 4sa P a . Cum nu avem un set de instrucțiuni pentru a compara, mulțimea de alegere este vidă, însă nu din cauza ciclicității, ci din cea a completitudinii. Problema soluțiilor lui Blau, indicată chiar de autor, este aceea că nu funcționează pentru mai mult de doi indivizi. Înainte de a arăta de ce, trebuie însă introdusă definiția pentru libertarianism minimal cu
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
z),(y,x),(y,y),(y,z),(z,x),(z,y),(z,z)}. Membrii diagonali sunt {(x,x),(y,y),(z,z)}. În cazul în care o alocare de drepturi conține numai perechile de pe diagonală, mulțimea drepturilor este de fapt vidă. Pentru cele trei caracteristici, a se vedea [Austeen-Smith, 1982, p. 91]. footnote>; b) bidirecțională (simetrică) - dacă două alternative x și y se află în sfera personală a unui individ i, atunci dacă individul preferă pe x lui y, societatea va
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
unuia dintre indivizi. Presupunem că alternativele sunt: 1 : (1,0)a , 2 : (0,1)a , 3 : (0,0)a , deci . Indiferent de modul în care cei doi indivizi preferă între alternative, prin P*, mulțimea de alegere a procedurii paretiene este vidă: dacă , atunci. Altfel spus, nicio alternativă care este în mulțimea de decisivitate libertariană a unui individ nu poate fi preferată paretian. Cu alte cuvinte, alternativele din reuniunea decisivităților libertariene nu se află în domeniul condiției Pareto. Dar alternativele din această
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
a elimina paradoxul și în situația în care decidem să extindem decisivitățile libertariene după regula # #iD x var= . Să luăm următorul caz. Presupunem că alternativele sunt. De aici, folosind regula anterior menționată. Este evident că reuniunea decisivităților libertariene o face vidă pe cea paretiană. De altfel, acest rezultat este posibil și dacă luăm în calcul doar decisivitățile unui singur individ. Cum mulțimea de alegere a procedurii Pareto este vidă, rezultatul social este dat de decisivitățile libertariene și doar de acestea. Rezultatul
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
folosind regula anterior menționată. Este evident că reuniunea decisivităților libertariene o face vidă pe cea paretiană. De altfel, acest rezultat este posibil și dacă luăm în calcul doar decisivitățile unui singur individ. Cum mulțimea de alegere a procedurii Pareto este vidă, rezultatul social este dat de decisivitățile libertariene și doar de acestea. Rezultatul se menține și când avem mai mulți indivizi și mai multe alternative, indiferent dacă păstrăm regula # #iD x var= , sau nu. Voi lua exemplul lui Blau (1975) (secțiunea
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]