1,834 matches
-
un cuvânt oarecare, iar Cuvântul S-a făcut trup și a locuit printre noi, în viziunea Victoriței Duțu, nu există simple cuvinte, ci “Cuvintele”. Iar acestea sunt “Liniște”, “Linie”, “Frumusețe”, “Drum” și “Grădina”. “Cuvintele” nu au nimic material, pentru că ele viețuiesc în “închipuirea” poetei, în imaginație, despre care autoarea afirmă că “numai ea/este prezentă/în realitatea ce o/trăiesc fără să o/pot atinge cu mâna.” Tot astfel după cum la început a existat Cuvântul și nu doar un cuvânt oarecare
VERSURI SEMNATE VICTORITA DUTU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 163 din 12 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367231_a_368560]
-
un cuvânt oarecare, iar Cuvântul S-a făcut trup și a locuit printre noi, în viziunea Victoriței Duțu, nu există simple cuvinte, ci “Cuvintele”. Iar acestea sunt “Liniște”, “Linie”, “Frumusețe”, “Drum” și “Grădina”. “Cuvintele” nu au nimic material, pentru că ele viețuiesc în “închipuirea” poetei, în imaginație, despre care autoarea afirmă că “numai ea/este prezentă/în realitatea ce o/trăiesc fără să o/pot atinge cu mâna.” Poeta și prozatoarea Victorița Duțu este cunoscută iubitorilor de artă prin cărțile “Spații”, “Vreau
VERSURI SEMNATE VICTORITA DUTU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 163 din 12 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367231_a_368560]
-
fluture pribeag Mi te aduc aproape, iubite, suflet drag, Miresme-n fân cosit ne-nvăluie sublim. Grădina-i înflorită și plină de culori Mă plimb printre răzoare, mi-e umedă privirea Sunt plină de speranță și-ți dărui fericirea De-a viețui-n iubire și în alint de flori Ce-mbată cu miresme-n decor dumnezeiesc Iar tu, zidind altare din dalii - îmi surâzi Ai ochi plini de lumină și-n pace te cufunzi Iar eu te iau de mână șoptindu-ți
POEME DE DRAGOSTE (1) de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 168 din 17 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367242_a_368571]
-
cărțile înaintașilor de seamă ai acestor locuri: Gala Galaction, Miron Radu Paraschivescu, Zaharia Stancu, Marin Preda și alții. Existând rădăcini puternice, era firesc să se înalțe creații care „bat la poarta vieții". Astăzi, prezentul ne oferă multe personalități remarcabile care viețuiesc alături de noi în simplitate și în modestie, deși poartă în ei strălucirea împlinirilor. Împotriva celora care aruncă cultura noastră, într-un fel, în desuetudine, acești oameni dedicați culturii, au vocația cercetării și a scrisului, au o autentică înzestrare și puternică
O VARĂ CULTURALĂ PE MELEAGURILE DELIORMANULUI STRĂBUN de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1053 din 18 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/368577_a_369906]
-
păcat, pentru facerea din nou a omului zidit după chipul lui Dumnezeu. Totodată, Nașterea lui Hristos din Fecioară rămâne darul cunoștinței celei mai presus de fire făcut omului, fiindcă niciodată în istorie Dumnezeu nu a stat atât de aproape de oameni, viețuind printre ei, mâncând, bând împreună cu ei, luând asupra Sa firea omenească cu tot noianul de păcate săvârșite de omenire. Sfinții Părinți, în cuvântările lor la praznicul Nașterii Domnului, dezvoltă magistral ideile de mai sus. În Comentariul la Evanghelia după Sfântul
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1082 din 17 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363469_a_364798]
-
le cuprinde în Sine pe toate. Pentru că, așa cum este în afară de toate după ființă, dar este în toată zidirea prin puterile Lui, tot astfel, cuprinzându-le pe toate, El este necuprins. Și adaugă Sfântul Atanasie: „Lucrul cel mai minunat era că viețuia și ca om, dar, fiind Cuvântul, dădea viață tuturor și era împreună cu Tatăl, fiind Fiul." Cu alte cuvinte, lucrarea lui Iisus Hristos pe pământ a fost una de aducere la comuniune cu Dumnezeu a omului căzut prin neascultare de la porunca
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1082 din 17 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363469_a_364798]
-
pieptului tău//nimic din etern nu îmi face rău”. (“Trecerea”, pag. 186). Maria Doina Leonte reușește unele versuri frumoase, întregul fiind discutabil: “Brațul Tău/dăruiește nopții/ odihnă...”. Cornel Armeanu scrie predominant în prozodie clasică, iar faptul că-n textele sale viețuiesc personaje precum Don Quijote, Esenin sau Van Gogh nu-l ajută prea mult, dimpotrivă, mesajul versurilor nu se situează la înălțimea celor invocați. În vers alb, poetul e un...prozator derizoriu:”Era frumoasă. Vă rog să mă credeți/Că era o
ANTOLOGIA LIRA 21 de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364651_a_365980]
-
Cred că aici lectorul a fost pus în dilemă. Cunoscând îndeaproape poezia Doinei, părerea mea este că Marin Ifrim a trecut, poate, prea repede peste poeziile acesteia. Cornel Armeanu scrie predominant în prozodie clasică, iar faptul că-n textele sale viețuiesc personaje precum Don Quijote, Esenin sau Van Gogh nu-l ajută prea mult, dimpotrivă, mesajul versurilor nu se situează la înălțimea celor invocați. În vers alb, poetul e un...prozator derizoriu:”Era frumoasă. Vă rog să mă credeți/Că era o
ANTOLOGIA LIRA 21 de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364651_a_365980]
-
un om înalt, fără vârstă, cu o ținută dreaptă, amintind de vorba românească referitoare la frumusețea și măreția statuară a romanului “verde ca bradul”, cu o privire atentă, izvorâtă din ochii săi limpezi care îți spun că în adâncul lor viețuiește un om deosebit. Prima impresie a fost aceea a revărsării culorilor blânde ale răsăritului de soare sau al văluritului undelor unui lac strălucind în lumina zilei. Era însoțit de frumoasa sa soție. Acum, la anii senectuții, în jurul său se așterne
PE URMELE EROISMULUI ROMÂNESC de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/364752_a_366081]
-
toate epocile care au precedat-o? În primul rînd, prin extinderea cadrului de valori propus umanității. De mai bine de un mileniu și jumătate, umanitatea occidentală trăia în cadrul valoric al umanismului clasic, îmbogățit cu valorile adăugate de tradiția iudeo-creștină. Ea viețuia, mai mult sau mai puțin, mai intens sau mai lax, în jurul valorilor propuse de greci și preluate de romani, adică în Adevăr, Bine și Frumos. (1) Chiar din primul veac, acestora s-a adăugat Sentimentul creștin al sacrului. (2) Nu
DESPRE MODERINITATEA ŞI MODERNIZAREA ROMÂNIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364701_a_366030]
-
immobile. “Eu sunt” îmi vorbește lumina, dar nu prin cuvinte, prin transmisiunea gândului. Eu sunt și înțeleg prin intelect și pe calea simțirii înțeleg că e Domnul și că sunt înlăuntrul luminii Taborului, că nu numai o văd ci și viețuiesc în mijlocul ei. Mai presus de orice sunt fericit, fericit, fericit. Sunt și pricep că sunt și mi-o spun. Și lumina parcă e mai luminoasă decât lumina și parcă ea vorbește și-mi spune cine e. Visul mi se pare
O SCURTĂ INCURSIUNE ÎN GÂNDIREA CREŞTINĂ A LUI NICOLAE STEINHARDT de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 89 din 30 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349628_a_350957]
-
amintesc deloc de dânsul, fiindcă s-a stins din viață când eu eram un copil de numai doi anișori. După moartea lui, mama a rămas cu o căsuță de bârne și ceva cheag, nu cine știe ce, doar atâta cât să poată viețui cu copiii fără să știe ce-i sărăcia. Eram doi copii: eu, Zinovie, și fratele meu, Markel, mai mare decât mine cu vreo opt ani. Markel era iute din fire, din te miri ce îi sărea țandăra, altminteri, bun la
CEL MAI PROFUND FRAGMENT DIN ISTORIA LITERATURII EPICE UNIVERSALE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2107 din 07 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350249_a_351578]
-
A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Manuscris > Lucrari > ALEGE-ȚI PLAJA, NISIPUL, VÂNTUL ȘI STÂNCA Autor: Vavila Popovici Publicat în: Ediția nr. 822 din 01 aprilie 2013 Toate Articolele Autorului „Nu-i trândăvie viața, ci trudă și-alergare.” Serghie Sevici Viețuim, adică existăm. Despre viața noastră, Nicolae Iorga - istoricul care a pășit prin întreaga pădure a istoriei poporului român -, spunea că ea este mărginită în timp, în spațiu, în putința de manifestare, că reprezintă așa de puțin, încât „trebuie s-o
ALEGE-ŢI PLAJA, NISIPUL, VÂNTUL ŞI STÂNCA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 822 din 01 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350295_a_351624]
-
pe țărmuri Mistica vânătoare Roșii nori de pulberi Se ridicau din zări! CE ȚARĂ, DOAMNE, ȘI CE NEAM TRIST ! Ce țară, Doamne, ca un pahar. Și ca un strigăt. Și ce neam trist! Răstignit pe munții Carpați ca un Christ, Viețuind pe pământ în zadar! Două mii de ani de umilință adâncă. Degeaba. Degeaba atâtea războaie, S-ajungem un popor de buboaie, Pline de ură ca o speluncă! Degeaba Eminescu. Degeaba Ștefan. Dacă ne mâncăm între noi ca niște hiene, Săraci că
BĂLCESCU FLUTURÂND (1) POEME de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 866 din 15 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350401_a_351730]
-
noi ca niște hiene, Săraci că n-avem pe fund nici izmene. Două mii de ani de istorie-n van! Ce țară, Doamne, ca un pahar. Și ca un strigăt. Și ce neam trist. Răstignit pe munții Carpați ca un Christ. Viețuind pe pământ în zadar! DE-AM FI AVUT ODATĂ MĂCAR ȘI NOI NOROC De-am fi avut odată și noi noroc, Cumplite Măcar odată-n veacul atât de-ntunecat Când munții gem de apă de parc-ar fi adâncuri Și
BĂLCESCU FLUTURÂND (1) POEME de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 866 din 15 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350401_a_351730]
-
dincolo. Aș fi rămas multă vreme nemișcat, mut în fața acelor grozăvii dacă Ea nu m-ar fi ridicat și nu m-ar fi adus înapoi în biserică, zburând de data asta pe ocolite, arătându-mi alte peșteri în care au viețuit sfinți, chilii în care trăiau în sărăcie și virtute numeroși călugări, schituri ce păreau asemeni unui stup populat cu harnice albine. M-a așezat la loc în corpul meu, dar n-am mai putut să scot nici un cuvânt. Ceea ce trăisem
ATHOSUL NEAMULUI MEU (4) de BRUNO ŞTEFAN în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350412_a_351741]
-
de sfinți, Mă și văd pelerin pășind pe Esplandă ușor, gânditor Și-n locul în care a fost Templul sfinților noștri părinți, Iar astăzi o moschee tronează... voi zăbovi încrezător; Că ziduri mulțime avem în lumea în care cu greu viețuim, Doar lacrimi curate să ai, că plângi de te saturi și-aici; Eu însă vreau măcar o lacrimă să-mi cadă și la Ierusalim Pentru pacea Cetății Preaiubite, cum Tu Doamne îi zici. Iar de cumva, cine știe? Să se
POEMELE UNUI PELERIN VISĂTOR LA ZIDUL PLÂNGERII de ZAHARIA BONTE în ediţia nr. 46 din 15 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348986_a_350315]
-
fie milă de poeții care au rămas fără cititori, ci de cititorii care au rămas fără poeți” (Odysseas Elytis) ... Nicolae DABIJA: Poți trăi și pe întuneric și poți fi chiar fericit, dar, de cum descoperi că există și lumina, nu poți viețui fără ea. Poezia îți deschide alți ochi - ochiul al treilea, de care vorbeam mai sus - care te ajută să descoperi tonurile lucrurilor, ce nu ți se arată la pipăit. Tot în volumul de debut numeam poemele „peisaje ale sufletului”. Versurile
„POEZIA E UN GEST DE PROTEST CONTRA DEZORDINII LUMII” de LILI BOBU în ediţia nr. 1267 din 20 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349035_a_350364]
-
patrie, simfonia văzduhului din cer și simfonia văzduhului din suflet, cartea din piatră, din câmp, din pădure, din ape, din vieți și idealuri, așternută cu slove populare zămislite din înțeleapta, dulcea și omenoasa cultură sătească a oltenilor. În mândra Oltenie viețuiește, culege, creează și glăsuiește cântec oltenesc, fiul de pandur Gheorghe Gheorghe. Îmbrăcat în mantia Vladimirescului, pe care l-a purtat cu cinste, spre cinstirea sa nepieritoare, neuitatul Liviu Vasilică, Gheorghe Gheorghe e un cântăreț de muzică populară oltenească urcat pe
GHEORGHE GHEORGHE. A ÎMBRĂCAT MANTIA VLADIMIRESCULUI ŞI A ÎNVEŞMÂNTAT SPIRITUL ÎN CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1281 din 04 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349161_a_350490]
-
Icar, sfârșeam prin a mă zdrobi de crunta realitate, cu aripile transformate în scrum. Lanțurile cu care mă înlănțuie patima ta nu mă ucid dar nici nu mă lasă să trăiesc. Lasă-mă să zbor, Ermit, lasă-mă să-mi viețuiesc destinul, chiar dacă asta ar însemna să mă mai pierzi o viață. Aș putea să mă întorc la tine, dacă mă întorc, înfrântă de răutatea infernului pământesc în care suntem blestemați să viețuim sau aș putea să revin ca o zeiță
POEZIA // DIMESIUNEA UNIVERSALĂ A OMULUI de MIOARA TIMOFTE în ediţia nr. 1901 din 15 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/348521_a_349850]
-
-mă să zbor, Ermit, lasă-mă să-mi viețuiesc destinul, chiar dacă asta ar însemna să mă mai pierzi o viață. Aș putea să mă întorc la tine, dacă mă întorc, înfrântă de răutatea infernului pământesc în care suntem blestemați să viețuim sau aș putea să revin ca o zeiță războinică, învingătoare a tot și a toate și să pun la picioarele tale scutul și arma cu care am cucerit Universul. Dar lasă-mă să zbor! Lasă-mă să fiu ceea ce pasiunea
POEZIA // DIMESIUNEA UNIVERSALĂ A OMULUI de MIOARA TIMOFTE în ediţia nr. 1901 din 15 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/348521_a_349850]
-
Trifan Publicat în: Ediția nr. 1624 din 12 iunie 2015 Toate Articolele Autorului ÎN GRĂDINA CU LUMINĂ În grădina cu lumină Se adun-al vieții gând Răsărit în slovă sacră Și în flautul cel sfânt. Poezia e stăpână Peste veacuri viețuind Și-n grădina cu miresme Se răsfață-n cântec sfânt. Vin poeți din toată țara Aducând lumină-n gând Și din suflet „Salutare!” Lui Bacovia zicând. Viața este mai frumoasă De când raiul s-a deschis Lâng-o casă prea modestă Pentru
ÎN GRĂDINA CU LUMINĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348537_a_349866]
-
o vizită lui Salvatore Greco, la el, în Calabria. A trebuit să traverseze întreaga Italie până a ajuns la destinație, însă a făcut-o în numele uneia dintre cele mai frumoase prietenii din viața lui. Taurianova, localitatea din sudul Italiei unde viețuia Salvatore Greco aparține provinciei Regio Calabria, care se întinde până în vârful renumitei cizme italiene. Cu malurile scăldate de Marea Ionică - parte componentă a Mediteranei - la est și sud, și Marea Tireniană - un braț al bazinului vestic al aceleiași Mediterane - în
UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 307 din 03 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348713_a_350042]
-
determinat, din cauza unor dispute, pe însuși fondatorul ei Sf. Sava, să o părăsească pentru o destul de lungă perioadă. Secolul VIII și prima jumătate a sec. al IX - lea au fost cei mai buni ani din existența mănăstirii. În cadrul ei au viețuit câteva zeci de călugări, printre care s-au numărat și figuri remarcabile ale ortodoxiei ca Sf. Ioan Damaschin, Sf. Ștefan - făcătorul de minuni, Sf. Mihail Sikelos, Sf. Teodor, Sf. Teofan și alții. Mai amintim faptul că Sfântului Sava îi datorăm
SPRE CALAUZIREA LA DESAVARSIRE A PELERINULUI DE LA VECHIUL TESTAMENT LA NOUL de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 81 din 22 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349143_a_350472]
-
românii, un motiv în plus și încă unul foarte special de a vizita această mănăstire este din cauză că aici se găsește trupul întreg bine - mirositor și săvârșitor de minuni, cu alte cuvinte sfintele moaște al Sf. Ioan Iacob Românul - care a viețuit aici, în ultima parte a vieții sale pământești, săvârșindu-se din această lume efemeră la 5 august 1960 și fiind descoperit întreg, așa cum este și astăzi, în anul 1980 după cum ne relatează viața scrisă de către ucenicul său - Părintele Ioanichie Pârâială
SPRE CALAUZIREA LA DESAVARSIRE A PELERINULUI DE LA VECHIUL TESTAMENT LA NOUL de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 81 din 22 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349143_a_350472]