1,302 matches
-
al lucrării harului, energiile divine necreate sunt prezente și lucrătoare în lumea noastră materială, creată. Oamenii de știință din Sankt Petersburg au confirmat, cu ajutorul experimentelor efectuate, că apa sfințită, semnul Crucii și bătutul clopotelor pot să aibă, de asemenea, proprietăți vindecătoare. De aceea, în Rusia, clopotele bat întotdeauna în cursul epidemiilor. Ultrasunetele emise de clopotele care bat omoară virușii de gripă, hepatită și tifos, aceleași sunete împrăștie și risipește norii amenințători cu grindini și furtuni nimicitoare. Proteinele virușilor se încovoaie și
CÂTEVA INDICII DESPRE RELIGIE ŞI RELAŢIA SAU RAPORTAREA ACESTEIA LA SĂNĂTATEA OMULUI CONTEMPORAN ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 684 din 14 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345210_a_346539]
-
Române, București 2007, p. 291. 7 Dr. LAURENȚIU Streza, Arhiepiscopul Sibiului și Mitropolitul Ardealului, Catedrala spațiul veșniciei, în Catedrala mitropolitană din Sibiu, Editura Andreaiană Sibiu 2011, p. 7-8. 8 Maria NEAGU, Oamenii de știință din Petersburg au descoperit „mecanismul” puterii vindecătoare a sfintelor moaște, în Viața cultelor, Buletin săptămânal de informare religioasă, Anul XX, nr. 941-942, 15 iunie 2012; Tradus din rusă în engleză de Julia Bulighina, iar din engleză în română de Cristina M. C1999-2009 „Pravda Ru” 9 Pașii transformării
CÂTEVA INDICII DESPRE RELIGIE ŞI RELAŢIA SAU RAPORTAREA ACESTEIA LA SĂNĂTATEA OMULUI CONTEMPORAN ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 684 din 14 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345210_a_346539]
-
micile și marile Oamenii, din tine rup bulgării, din piatră, din lut Din trupul tău înalță case, apoi în tine se strămut Le ești tovarăș aici și-n lumea de dincolo într-adevăr Mărul domnesc crescut în rai, e fructul vindecător De sunt dezlănțuite furtuni și ape mari, stihii Sunt date să te curețe de sângele vărsat în bătălii Ți-ar place, știu , să porți pe spatele tău, în tăcere Armonia, oameni luminoși în cuget, mângâiere. OMUL (Sfinxul) După tunetele sacadate
CÂNTECUL IUBIRII – SONETE (2) de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 808 din 18 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345304_a_346633]
-
frământat? Să-Ți cer să-mi iei de pe grumaz iar jugul? Nu uit, Isuse, ce poveri Ți-am dat! S-aștept răspuns la monologuri, gânduri? Să mă ascund sub chip surâzător? Tu îmi arăți Scriptura! Printre rânduri, Descopăr harul Tău vindecător. Și ce s-ascult, când oda bucuriei, Răsună prin Duh Sfânt și-mi dă puteri? Ai pus în mine gândul veșniciei, Căci nu mai sunt acel ce am fost ieri! E greu de înțeles, o, Doamne Mare, De ce permiți necazul
REVARSĂ-ȚI SFÂNTA BINECUVÂNTARE de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 2102 din 02 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375197_a_376526]
-
se mușca de degetul mic de la mână și participarea la actul iubirii, de care se bucura și soțul ei, se datora iubitului din imaginație. „Și de-acum oare cum va fi?!” era întrebarea persistentă, aproape sufocantă ca o posibilă soluție vindecătoare. Trebuie să-l uite, dacă s-o putea!... era răspunsul. (Va urma) * Referință Bibliografică: IDILE - PARTEA ȘAPTEA / Ion C. Gociu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2328, Anul VII, 16 mai 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Ion C. Gociu
PARTEA ȘAPTEA de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/372065_a_373394]
-
resursele, ce-i drept în anotimpul alb, când muncile câmpului hibernează, să recondiționeze garderoba celei care îi dă românului viață, așa cum o știm noi astăzi, în iarna anului 2013. Paradis nemaiîntâlnit pe acest Pământ cu bogați codri, ape cristaline, izvoare vindecătoare, dealuri înverzite, câmpii îngălbenite de bogăția pământului roditor, deltă unică prin specii de plante și animale, lacuri albastre, cu oameni frumoși, harnici și inteligenți, creativi, improvizând pe moment lucruri, adevărate opere de artă, aceasta este patria românească. Totu-i natural
ROMÂNIA, CATEDRALA DIN CARPAŢI, DE GEORGETA-IRINA RUSU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1343 din 04 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376130_a_377459]
-
de la munte, și din tusea clamoroasă a trompetei din “Aida” lui G. Verdi, la întoarcerea triumfală a lui Radames, ori din sacralitatea unei zile importante din calendar. Nanismului funciar al vremii înfățișate în roman îi contrapunctează măreția feerică a Naturii (“vindecătoare de nevroze” - Al. Macedonski) în panorame construite sadovenian, cu un extraordinar simț al amănuntului pitoresc, propriu ochiului avizat, ori pur și simplu fermecat de frumusețe. Grigore Gociu este, vocațional, un om al spațiului paradisiac românesc, un copil “zolist” al naturii
JURNALUL „DEVENIRII PRIN SUFERINŢĂ” (GRIG GOCIU – “CĂMINUL RACOVIŢĂ”. CARTEA A III-A) de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379579_a_380908]
-
din 01 februarie 2017. Cărările inimii sunt necosite Și-n umbră se-aștern, până-n magica zare; În roua de lacrimi au fost urgisite Să-și scrie necazul și-a lui apăsare. Așteaptă, supuse, să fie călcate De tălpile fine și vindecătoare, Când iarba și rugul se-nchină, uscate, Și cântă un imn spre o zi viitoare. Când noaptea-și trimite străjerii de stele De pază-n desișuri ce tremură sumbre, Lumina din tainița inimii mele Ucide sclavia stăpânelor umbre. Cărările inimii
CURELCIUC BOMBONICA [Corola-blog/BlogPost/379611_a_380940]
-
stâncă. Pseudonim literar - Bonnie Mihali ... Citește mai mult Cărările inimii sunt necositeși-n umbră se-aștern, până-n magica zare; În roua de lacrimi au fost urgisiteSă-și scrie necazul și-a lui apăsare.Așteaptă, supuse, să fie călcateDe tălpile fine și vindecătoare,Când iarba și rugul se-nchină, uscate,Și cântă un imn spre o zi viitoare.Când noaptea-și trimite străjerii de steleDe pază-n desișuri ce tremură sumbre,Lumina din tainița inimii meleUcide sclavia stăpânelor umbre.Cărările inimii-s, azi
CURELCIUC BOMBONICA [Corola-blog/BlogPost/379611_a_380940]
-
cu tandra lui vigoare... XXXIII. ZEIȚĂ POEZIE!, de Curelciuc Bombonica , publicat în Ediția nr. 1176 din 21 martie 2014. Azi este ziua ta, zeiță Poezie! Te așteptăm nerăbdători ca să ne cucerești Cu noi metafore, în noaptea cea târzie, Că tu vindecătoarea sufletului nostru ești. Îți ascultăm neostoitele cuvinte Zburând ca fluturi delicați din floare-n floare Și, invadându-ne plăcut a noastră minte, Mereu ne scaldă în lumină și culoare. E ziua ta și rimele se joacă-n gânduri, Mă-mbie
CURELCIUC BOMBONICA [Corola-blog/BlogPost/379611_a_380940]
-
și amică bună... Iar gândurile mele te cinstesc întruna, Regesc omagiu îți aduc sub clar de lună. Citește mai mult Azi este ziua ta, zeiță Poezie!Te așteptăm nerăbdători ca să ne cucereștiCu noi metafore, în noaptea cea târzie,Că tu vindecătoarea sufletului nostru ești.Îți ascultăm neostoitele cuvinteZburând ca fluturi delicați din floare-n floareși, invadându-ne plăcut a noastră minte,Mereu ne scaldă în lumină și culoare.E ziua ta și rimele se joacă-n gânduri,Mă-mbie la visare
CURELCIUC BOMBONICA [Corola-blog/BlogPost/379611_a_380940]
-
de petale deasupra oițelor, iar din codițe făcuse o fiertură de pus în adăpătoare. Și plecă. A doua zi, oierul îi vestea pădurarului lecuirea turmei. De-atunci taina fetei se dezvălui oamenilor din sat. Mulți se bucurară c-aveau așa vindecător în obștea lor. Alții, mai prepuielnici, plini de zavistie, mărunțeau din gură, o vorbeau de rău și-i ziceau între dânșii fie meșterița, fie Fata Pădurii, înrudită cu Omul Pădurii, Moșul Codrului ori Muma Pădurii și vesteau altora că le
DARUL NATALIEI de ANGELA DINA în ediţia nr. 2186 din 25 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371705_a_373034]
-
de mare, ațintită la ivirea plăntuțelor de pus la icoană pentru leac ori la vreo izbăvire de suferință a vreunei jivine sau la grijirea vreunui animăluț din curtea unora din sat ori de peste pădure, căci i se dusese vestea de vindecătoare până departe. Alteori cutreiera pădurea gata-gata să plângă de fericire când vreun copac știut i se părea mai semețit, când deslușea prin desime trecerea grăbită a vreunui vătui, saltul năuc al vreun iepure ori vreo împenată care-o țintea cu
DARUL NATALIEI de ANGELA DINA în ediţia nr. 2186 din 25 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371705_a_373034]
-
Până să plece, smulse repede de ici, de colo, niște busuioc sfânt, ca să-i dea putere și să-l păzească de alte necazuri. Smulse și fire de ceapa ciorii, zisă Steaua Bethleemului, bună de alinat rănile și niște măseaua ciutei, vindecătoare și ea, liniștind și scăzând căldura celui vătămat. Le-amestecă și le frecă în mâini. Odată zemurile unite, picură din ele peste rănile căpriorului. Încet, încet acesta uită să mai tremure și-și lăsă moi picoarele peste marginea văgăunii. Îndată
DARUL NATALIEI de ANGELA DINA în ediţia nr. 2186 din 25 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371705_a_373034]
-
supărând pe DUMNEZEU... ABIIA, se tâlcuiește : "IAHVE este TATĂL meu !" Muri, că tatăl Ieroboam, l-a supărat pe DUMNEZEU... ABIAM, fiul lui Abia, la fel ca și tatăl său Ca Împărat peste Iuda, L-a întristat pe DUMNEZEU... ASA, e : "vindecător" ; 4 decenii a domnit Ierusalimul de idoli și sodomiți a lecuit ! Și pe mama sa Maaca, cu un idol când a prins-o Din poporul curățit, fără milă, a exclus-o ! NADAB, : "voluntar și generos, bună-voire și spontan" Împărăți în
DE LA SOLOMON LA ILIE de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 2215 din 23 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371752_a_373081]
-
noi cuTine, IISUSE-al DOMNULUI PreaSfânt?" "-Taci duh Rău și ieși afară !" omu atunci s-a liniștit... Iar poporul în uimire : -E DOMNUL Cel Proorocit !" Surdomutul videcat În Decapole mulțimea, un surdo-mut au adus Să-Și pună mâinile pe el, Vindecătorul DOMN IISUS ! Cu două degete-n urechi, pe limbă cu al Său scuipat, I-a zis : "Deschide-te !(Efata !)", grai și auz s-au dezlegat ! Copilul îndrăcit "-Rabi, am adus la tine pe fiul meu ce-i stăpânit De-un
DE LA VAMEȘUL ȘI FARISEUL, LA CĂRTURARII de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 2244 din 21 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371748_a_373077]
-
Acasa > Versuri > Cuvinte > LUMEA Autor: Silvana Andrada Publicat în: Ediția nr. 2302 din 20 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului LUMEA Lumea, acea femeie ideală, Frumoasă, răvășită, imorală, Vindecătoare ea fiind bolnavă, Privirea-i de seducție născută ca otravă, Cu buze fragede, senzuale, Ce rătăcesc pe noi fără de cale, Copilăroasă, ademenitoare, Profund pragmatică dar visătoare, Geloasă pe imaginea ce-a fost, Pe rostul rostului fără de rost, Lucidă- n propria
LUMEA de SILVANA ANDRADA în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375781_a_377110]
-
ne ostoiam neliniștile în confidențe reciproce sub ramurile protectoare ale copacului prieteniei. Ne ploua din strunele frunzelor albastre, în clinchetele argintii, ale clopoțeilor sufletelor noastre îmbrățisate în buchete de raze aurii, cu fluvii de energii pozitive revărsând în valuri, balsamuri vindecătoare peste sufletele rănite sub forța implacabilelor călcâie ale destinului, care deseori fuseseră la un pas de a le strivi. Prietenia dintre noi, era atunci un țărm comun de popas și izvor de reâncărcare cu energii vitale ce regenera entuziasmul pierdut
ICOANA PRIETENIEI NOASTRE de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2149 din 18 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379230_a_380559]
-
para- Cel Răstignit în lume iarăși vine, Dă-mi răbdare să îndur ocara Acelora care nu cred în tine Și-oricâte îndoieli mă înconjoară Niciuna să mă umilească nu-i! Ave Maria! Pururea Fecioară Ai fost și vei rămâne-Mama Lui! Vindecătoare fie-aceste ploi, Clipa de-Aici miroase a tămâie, Tu roagă-L să se-ndure pentru noi, Apocalipsa lumii s-o amâie... Copilului IISUS poate i-e Dor Dumnezeiesc la piept să îl poți strânge, La căpătâiul tău mântuitor De bună
MAICĂ FĂCĂTOARE DE MINUNI... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 2054 din 15 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/379308_a_380637]
-
își țineau capetele plecate, parcă ferindu-le astfel de orice posibilă agresiune nevăzută. Nebunul o luă impetuos prin lăstăriș, iar ceilalți îl urmară, jandarmii având grijă să nu-l scape. Într-adevăr, «spectacolul» pe care-l oferea cadavrul lui Ionică Vindecătorul, căci el trebuie să fi fost, era înfiorător. (...) Ochiul stâng îi fusese scos, probabil cu un briceag sau cuțit, iar dreptul rămăsese deschis, neatins, sticlos. Petre Nebunul crestase cu un cuțit sau un briceag pe pieptul Vindecătorului o cruce. De
O CARTE DESPRE NOBEL – „ISPITA IZBĂVIRII” DE MIHAI SIN de MARIANA CRISTESCU în ediţia nr. 1271 din 24 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374205_a_375534]
-
cadavrul lui Ionică Vindecătorul, căci el trebuie să fi fost, era înfiorător. (...) Ochiul stâng îi fusese scos, probabil cu un briceag sau cuțit, iar dreptul rămăsese deschis, neatins, sticlos. Petre Nebunul crestase cu un cuțit sau un briceag pe pieptul Vindecătorului o cruce. De ce-ai făcut asta? îl întrebă comisarul-șef adjunct. Crucea?! Păru să se mire ucigașul. Aaaa, da, crucea. Pentru că se credea Dumnezeu, dar era fals, un prefăcut. Am vrut să-i fac un bine, l-am însemnat
O CARTE DESPRE NOBEL – „ISPITA IZBĂVIRII” DE MIHAI SIN de MARIANA CRISTESCU în ediţia nr. 1271 din 24 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374205_a_375534]
-
mult dorește, dincolo de ce i-a fost dat. Dar aceste însemne malefice ale unor personaje ne pot duce cu gândul la demonologia lui Maxim din Tyr, el spune că divinii trimit "zeii secunzi" pentru a lumina oamenii. Ei pot fi vindecători, sfetnici, mesageri ai invizibilului, tovarăși ai călătorilor, colaboratori ai meșteșugarilor, dar și "genii răufăcătoare" din cauza naturii lor "secunde". Plutarh și Porphirius le pun în cârcă relele, luptele, răpirile, bolile și aviditatea pentru mireasma sacrificiilor. Mai depărtat de ei, și apropiat
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
Țepeneag et alii eiusdem farinae nu-și mai pot interpreta partiturile scorojite fără acest Octavian Ursulescu al culturii române". Micul ar fi literatul teleast Cătălin Țîrlea. Să ne înfruptăm o țîr(l)ă și din folcor, dar nu din cel vindecător prin adîncă înțelepciune, ci din altul, mai gratuit-jucăuș, ca și cum (și aici) și-ar băga coada scaraoțchiul formei fără fond, al improvizației bizare, doar rimofore: "Frunză verde de lăcustă", "Frunză verde lemn proscris", "Frunză verde undelemn" ș.a. Cîndva, în șuetele de la
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
experiența populațiilor Shona din actuala Africă de Sud: Gwambi, În vârstă de 40 de ani, a Început să aibă dureri abdominale În 1958. Întâi s-a dus la spital, dar pentru că tot nu se simțea bine, a consultat un nganga (vindecător local - n. M.C.). Acesta i-a spus că boala i-a fost cauzată de un alt om de acolo, care l-a otrăvit și care este invidios pentru că Gwambi era favorizat de europeanul În firma căruia lucra. Vindecătorul i-a
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
un nganga (vindecător local - n. M.C.). Acesta i-a spus că boala i-a fost cauzată de un alt om de acolo, care l-a otrăvit și care este invidios pentru că Gwambi era favorizat de europeanul În firma căruia lucra. Vindecătorul i-a spus că el nu are puterea să-l vindece, așa că Gwambi s-a dus la alt spital și, pentru o vreme, s-a simțit mai bine. După un timp, durerile au revenit și atunci a consultat un alt
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]