6,587 matches
-
strălucitoare, el a evoluat ca solist alături de cele mai mari orchestre ale lumii. Prețioasa vioară va fi adusă la Timișoara în condiții de securitate deosebite. Sub bagheta dirijorală a maestrului Gheorghe Costin, orchestra timișoreană va interpreta „Uvertura Atalia“, „Concertul pentru vioară și orchestră în mi minor“ și „Simfonia nr. 3 în la minor - Scoțiana“. „Cleopatra a VII-a“, la Teatrul Național l Studioul de Dramaturgie Contemporană În cadrul Studioului de Dramaturgie Contemporană Românească, Teatrul Național Timișoara prezintă sâmbătă, 27 noiembrie, de la ora
Agenda2004-48-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/283092_a_284421]
-
din istoricul colecției de artă europeană a Muzeului Banatului; Secția de Etnografie: Pictură Alfons Vezoc; Secția de Științele Naturii: Bioecologia ciconiiformelor, coordonată de prof. dr. Andrei Kiss, Flora și Fauna Banatului; Secția de Arheologie și Istorie: Istoria Castelului Huniade; Muzeul Viorii: Vioara - o pasiune de o viață, Cornel Suboni (9-16); Sala de Marmură: Lumina - fenomen fizic, motiv și simbol artistic, expoziție aniversară a artiștilor plastici profesioniști din Timișoara; Galeria Helios: Expoziția artiștilor Ștefan Călărășanu (sculptură), Constantin Răducan (pictură) și Flora Răducan
Agenda2004-48-04-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/283109_a_284438]
-
istoricul colecției de artă europeană a Muzeului Banatului; Secția de Etnografie: Pictură Alfons Vezoc; Secția de Științele Naturii: Bioecologia ciconiiformelor, coordonată de prof. dr. Andrei Kiss, Flora și Fauna Banatului; Secția de Arheologie și Istorie: Istoria Castelului Huniade; Muzeul Viorii: Vioara - o pasiune de o viață, Cornel Suboni (9-16); Sala de Marmură: Lumina - fenomen fizic, motiv și simbol artistic, expoziție aniversară a artiștilor plastici profesioniști din Timișoara; Galeria Helios: Expoziția artiștilor Ștefan Călărășanu (sculptură), Constantin Răducan (pictură) și Flora Răducan (pictură
Agenda2004-48-04-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/283109_a_284438]
-
de viață și 50 de ani de activitate artistică și pedagogică, fiind distins cu Diploma de Excelență de Centrul de Cultură și Artă Deși octogenar, „Vanu“ Odrobot și-ar dori să mai dăscălească și chiar să simtă vibrațiile arcușului unei viori grațioase prin intermediul căreia să „spună“ o doină știută numai de el. Pentru întreaga sa activitate meritorie, maestrul va primi și Trofeul Pro Cultura Timisiensis 2004, acordat de Consiliul Județean Timiș, prin Direcția pentru Cultură, Culte și Patrimoniu, pentru nouă artiști
Agenda2004-49-04-b () [Corola-journal/Journalistic/283114_a_284443]
-
artist, legendă vie a folclorului românesc, dar mai ales bănățean, nu se dezminte și nu-și dorește decât să descopere noi talente. „Virusul“ i-a intrat în sânge, căci spiritu-i nu ține cont de numărul anilor. A fost odată o vioară... și încă una În viața reputatului om de muzică, două viori au jucat un rol esențial. „Am avut vioara în mâini încă dinainte de a merge la școală, la Parța, la casa părintească. Când aveam în jur de șase ani, a
Agenda2004-49-04-b () [Corola-journal/Journalistic/283114_a_284443]
-
se dezminte și nu-și dorește decât să descopere noi talente. „Virusul“ i-a intrat în sânge, căci spiritu-i nu ține cont de numărul anilor. A fost odată o vioară... și încă una În viața reputatului om de muzică, două viori au jucat un rol esențial. „Am avut vioara în mâini încă dinainte de a merge la școală, la Parța, la casa părintească. Când aveam în jur de șase ani, a venit la noi verișorul primar în vizită... cu vioara. Atunci a
Agenda2004-49-04-b () [Corola-journal/Journalistic/283114_a_284443]
-
descopere noi talente. „Virusul“ i-a intrat în sânge, căci spiritu-i nu ține cont de numărul anilor. A fost odată o vioară... și încă una În viața reputatului om de muzică, două viori au jucat un rol esențial. „Am avut vioara în mâini încă dinainte de a merge la școală, la Parța, la casa părintească. Când aveam în jur de șase ani, a venit la noi verișorul primar în vizită... cu vioara. Atunci a fost întâlnirea cu pasiunea vieții mele! Mama provine
Agenda2004-49-04-b () [Corola-journal/Journalistic/283114_a_284443]
-
muzică, două viori au jucat un rol esențial. „Am avut vioara în mâini încă dinainte de a merge la școală, la Parța, la casa părintească. Când aveam în jur de șase ani, a venit la noi verișorul primar în vizită... cu vioara. Atunci a fost întâlnirea cu pasiunea vieții mele! Mama provine dintr-o familie de muzicanți. Toți frații ei erau interpreți. Tata s-a aflat și el tot timpul în mijlocul cântăreților. Era casier la corul bisericii... Așa am crescut împreună cu ceilalți
Agenda2004-49-04-b () [Corola-journal/Journalistic/283114_a_284443]
-
cântăreților. Era casier la corul bisericii... Așa am crescut împreună cu ceilalți doi frați (o soră și un frate, eu fiind mezinul), cu dragoste de folclor. Mi-a plăcut de mic muzica populară. Mi-a plăcut să cânt și să dansez. Vioara a fost, însă, pentru mine partener de nădejde. Am găsit instrumentul la care visam de mic, de când l-am văzut pe verișorul meu cu ea. Am găsit-o și pe a doua din viață. Dar a fost unică! O vioară
Agenda2004-49-04-b () [Corola-journal/Journalistic/283114_a_284443]
-
Vioara a fost, însă, pentru mine partener de nădejde. Am găsit instrumentul la care visam de mic, de când l-am văzut pe verișorul meu cu ea. Am găsit-o și pe a doua din viață. Dar a fost unică! O vioară făcută de un maestru ungur, pe vremea când era întemnițat în timpul Austro-Ungariei, transmisă altui maestru. Și el a fost profesor de muzică. L-am cunoscut întâmplător. Mi-a spus: «Îți dau o vioară la care nu vei renunța și o să
Agenda2004-49-04-b () [Corola-journal/Journalistic/283114_a_284443]
-
din viață. Dar a fost unică! O vioară făcută de un maestru ungur, pe vremea când era întemnițat în timpul Austro-Ungariei, transmisă altui maestru. Și el a fost profesor de muzică. L-am cunoscut întâmplător. Mi-a spus: «Îți dau o vioară la care nu vei renunța și o să-ți amintești veșnic de mine!» Așa a fost. N-am schimbat-o cu nici una. M-am despărțit de ea acum câțiva ani, dar tot în scop educativ. A ajuns la cine trebuia, pe
Agenda2004-49-04-b () [Corola-journal/Journalistic/283114_a_284443]
-
despărțit de ea acum câțiva ani, dar tot în scop educativ. A ajuns la cine trebuia, pe mâini bune. Am dat-o cu 2 500 lei (pe atunci erau mulți bani) unui violonist din Italia, pentru fetița lui care studiază vioara. Hobby-ul meu? Acesta a fost hobby-ul meu, o plăcere veșnică să-i învăț pe copii ceea ce știu. Am fost un profesor energic, uneori sever, dar iubit, sunt sigur de asta. Acum am satisfacția să le urmăresc ascensiunea ca
Agenda2004-49-04-b () [Corola-journal/Journalistic/283114_a_284443]
-
pasiune și, în scurt timp, am format o orchestră. Pe atunci nu exista nici una în oraș. Eu am înființat-o pentru prima dată. Alături de mine erau: Luca Lighezanu, Ion Drăghici Iovanov, Rusalin, Ianchici. La contrabas: Luca Pătru și Papas; la vioară Micu Radu, la acordeon Gică ăl Mic, Tudor Marcel, Roșu Pavel și Lupu Cornel. Ăștia eram în prima formație a orchestrei. Au fost colegi valoroși, mari interpreți, mai ales Pavel Roșu și Ionel Bogdan (un consătean de-al meu pe
Agenda2004-49-04-b () [Corola-journal/Journalistic/283114_a_284443]
-
Sabin Drăgoi. Au urmat zeci de generații de studenți. „Nu am putut să mă las de meseria de dascăl decât în februarie 2004, când am început să am probleme de sănătate. Până atunci, chiar și la bătrânețe am predat la vioară, la Palatul Copiilor, alături de Nicolae Pușcaș, care mi-a fost, și el, elev. Mi-au plăcut atât învățăceii mici, cât și cei mari. Catedra de vioară a însemnat mult pentru mine. Am vrut să fac din toți cei pe care
Agenda2004-49-04-b () [Corola-journal/Journalistic/283114_a_284443]
-
să am probleme de sănătate. Până atunci, chiar și la bătrânețe am predat la vioară, la Palatul Copiilor, alături de Nicolae Pușcaș, care mi-a fost, și el, elev. Mi-au plăcut atât învățăceii mici, cât și cei mari. Catedra de vioară a însemnat mult pentru mine. Am vrut să fac din toți cei pe care i-am instruit violoniști perfecți... Mulți au trecut prin mâna mea. Am predat și la Școala Populară de Artă. Ca în orice domeniu artistic, și aici
Agenda2004-49-04-b () [Corola-journal/Journalistic/283114_a_284443]
-
Facultății de Muzică din Timișoara, a fost profesor timp de 50 de ani, la: Institutul Pedagogic de Învățători (1950-1960); Palatul Pionierilor (1960-1961); Casa Regională a Creației Populare Banat (1962-1964); Școala Populară de Artă Timișoara (1964-1965), lector universitar și profesor de vioară. În 1960, a înființat orchestra populară de la Clubul 1 Mai, pe care a slujit-o cu dăruire 30 de ani. Cu această orchestră a reprezentat Banatul și România peste hotare, ducând nealterate „Hora, Doina, Sorocu și Prălocu“ la Festivalul de
Agenda2004-49-04-b () [Corola-journal/Journalistic/283114_a_284443]
-
la Festivalul de Folclor de la Bremen și München și multe altele. A format și modelat în tainele artei muzicale numeroși soliști vocali, interpreți binecunoscuți azi: Vasile Conea, Elena Moldovan, George Adam, Eugenia Eurelaru, precum și instrumentiști: Silviu Golban (taragot), Costel Moldovan (vioară), Mița Juchescu (acordeon), Cristi Juchescu (orgă), Alexandru Abraham (contrabas), Ion Marian (saxofon), Ionel Bogdan (saxofonist și dirijor al orchestrei). Pentru devotamentul față de orchestră și profesionalismul de care a dat dovadă de-a lungul anilor în formarea unei orchestre reprezentative și
Agenda2004-49-04-b () [Corola-journal/Journalistic/283114_a_284443]
-
a avut în componență mari vioriști, suflători, acordeoniști, contrabasiști, violonceliști, contrași, țambaliști. A lansat, de asemenea, soliști de prestigiu ai muzicii bănățene ca: Ana Pacatiuș, Tiberiu Ceia, Sonia Vlaicovici Butaș, Dumitru Constantin, Dumitru Chepețan, Ilie Martinescu, Ion Cristoreanu, Antoaneta Mandan, Vioara Iost, Rodica Dima, Ileana Chinezoni, Vetuța Merticaru, Livia Ilcău, Aurelia Magnici, Mina Baniaș, Eugenia Curelaru, Margareta Bencec, Maria Petchescu, Ioana Cristea, Mihaela Petrovici, Bota Aurel, Alina Ștefănescu și mulți alții. A avut și are colaborări la spectacole cu: Mariana Drăghicescu
Agenda2004-49-04-b () [Corola-journal/Journalistic/283114_a_284443]
-
Banatului; Secvențe din istoricul colecției de artă europeană a Muzeului Banatului; Secția de Științele Naturii: Bioecologia ciconiiformelor, coordonată de prof. dr. Andrei Kiss, Flora și Fauna Banatului; Mineralogia, esteticală a Banatului; Secția de Arheologie și Istorie: Istoria Castelului Huniade; Muzeul Viorii: Vioara - o pasiune de o viață, Cornel Suboni (9-16); Sala de Marmură: Lumina - fenomen fizic, motiv și simbol artistic, expoziție aniversară a artiștilor plastici profesioniști din Timișoara (9-16, luni - închis); Clubul ArtTerapia, Grupul Școlar Industrial Construcții Montaj: Expoziția Culorilor (8-18
Agenda2004-49-04-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/283136_a_284465]
-
Secvențe din istoricul colecției de artă europeană a Muzeului Banatului; Secția de Științele Naturii: Bioecologia ciconiiformelor, coordonată de prof. dr. Andrei Kiss, Flora și Fauna Banatului; Mineralogia, esteticală a Banatului; Secția de Arheologie și Istorie: Istoria Castelului Huniade; Muzeul Viorii: Vioara - o pasiune de o viață, Cornel Suboni (9-16); Sala de Marmură: Lumina - fenomen fizic, motiv și simbol artistic, expoziție aniversară a artiștilor plastici profesioniști din Timișoara (9-16, luni - închis); Clubul ArtTerapia, Grupul Școlar Industrial Construcții Montaj: Expoziția Culorilor (8-18); HVB
Agenda2004-49-04-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/283136_a_284465]
-
porecle, / fragile și cuminți, precum diminețile mele - / copilul meu, e un epitaf malițios / care merge la serviciu, lîngă Hubertus - / în timp ce lăuntricul meu copil a luat, deja, / formă de lift..." (Lunecînd). Sau într-o panoramare sentimental-geologică, parodica în ondulația îndrăznelilor asociative: "viorile curg printre mari straturi / de lucruri - / trupurile lor ard pînă la sărut: apoi tac - / săracă, împietrita cunoaștere.../ privesc între mascotele mele / și mă văd: ba fluture, ba cal, ba ghiulea - / ce să-ți mai spun, prietene? // Spania - o curgere împietrita
Formă si existentă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17692_a_19017]
-
dar observ că nici soliștii, nici corul nu atacă "sonor" consoana inițială, așa că auzim mereu... "Anctus"...). Superb "Preludiul simfonic" desfășurat lent în curgerea moale a vocilor instrumentale, înainte de "Benedictus" (prin "Parsifal" va mai exista asemenea blândă reculegere). Celebrul imn, cu vioară solo (Anda Petrovici) rămâne unicul glas umil, înfiorat din această dramă. Mai sunt ecouri de luptă, neliniști, amenințări până la seninătatea din "Dona nobis pacem". Versiunea Mandeal a "Misei Solemnis" a fost confesiunea beethoveniana a maestrului. A ales patru voci soliste
GONG FINAL by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/17752_a_19077]
-
A fost și în concertul propriu piesă scrisă cu o meserie fabuloasă, la 13 ani, de un compozitor pe nume Dmitri Sostakovici: Suita nr. 1 pentru orchestră de jazz. Ilarion Ionescu Galați este, dincolo de intransigenta profesională ("Nu cânt fără atâtea viori, atâția celli... nu cânt fără atâtea repetiții..., nu cânt fără toată lumea la pupitru... etc. etc.), un muzicant - așa își spune - "specialist numai în do-re-mi", un personaj tonic, purtând cu naturalețe bune obiceiuri de altădată, o lavalieră care este și elegantă
GONG FINAL by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/17752_a_19077]
-
viață?", răspundea, roșind, "Meseria". Afli că mama i-a dat fiicei un singur sfat în materie de artă dramatică: "Să nu faci nimic. Mai bine să nu joci nimic, decît să joci prost sau în contratimp. Se pot adăuga oricînd viori care să dea carne personajului" (și exemplul mamei e Cassablanca, în care, în gros-planul din cafenea, cînd îl revede, după ani de zile, pe Rick, și-a compus o expresie impasibila, cu atît mai mult cu cît habar n-avea
Socanta Isabella Rossellini by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17788_a_19113]
-
a determinat interesul acestui excurs prin creația ultimelor decenii dar aș vrea să o extind și asupra altor parametri: structura sonoră a programelor a fost și ea alcătuită pe principiul diversității de la flaut solo la formații complexe, de la combinații tradiționale (vioară sau violoncel și pian) la altele instrumentate original (un flaut și un fagot de pildă). Arcul vârstelor celor cântați a fost și el foarte larg de la decanul György Ligeti la studenți aflați în primii ani de studii (excelentă, ideia concertului
Tot despre pluralism by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/17850_a_19175]