14,944 matches
-
și a voii lui Dumnezeu. Acest lucru îl spune Sfântul Antonie cel Mare: Dacă te vei sârgui să nu faci voile tale, ci voia lui Dumnezeu petrecând în trezvie și cunoscând pe Dumnezeu, mintea ta va fi cu grijă la virtuți. Iar dacă te vei sili să faci voile tale pentru plăcere și nu voile lui Dumnezeu amețit de necunoștința lui Dumnezeu te vei pierde ca dobitoacele, mergând la cele rele ce ți se vor întâmpla după moarte<footnote Sf. Antonie
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
controlul sufletelor și trupurilor noastre care ne oferă o plăcere mică în comparație cu chinurile la care vom fi supuși la judecata viitoare, și avându-i statornici în ajutor pe sfinți ne va fi mult mai ușor să ducem lupta pentru dobândirea virtuților<footnote Iosif Vatopedinul, op. cit., p. 25. footnote> și, totodată, încercând o educație a inimii<footnote Serghei Bulgakov, op. cit., p. 173. footnote> spre desăvârșirea personalității<footnote Iosif Vatopedinul, op. cit., p. 25. footnote> noastre. Despre mijloacele de despătimire vorbește și părintele Epifanie
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
p. 43. footnote>. Pe lângă acestea mai menționăm și datoria părinților de a se îngriji de castitatea tinerilor. Acest lucru îl arată Sfântul Ioan Gură de Aur când zice: Atâta am să rog dragostea voastră să aveți tare mare grijă de virtute și să vă îngrijiți de castitatea tinerilor, de curăția lor sufletească și trupească. Că de aici, din această lipsă de grijă ca să spun așa, se nasc toate relele [...] - căci diavolul dă acele porunci pierzătoare, pe care tinerii le împlinesc cu
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
ei, a atins un nivel de pervertire pe care nu l-a mai atins niciodată înainte cu asemenea universalitate și profunzime. Însă, urmând sfaturile și exemplele sfinților care s-au izbăvit de bolile păcatelor, urcând treaptă cu treaptă pe scara virtuților, prin străduință și osteneală proprie, cu ajutorul și harul lui Dumnezeu, omul contemporan se poate izbăvi de această patimă ridicându-se la înălțimea curăției și a sfințeniei la care este chemat.
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
footnote Ibidem. footnote>. Astfel, toți avem nevoie de mântuire și eliberarea de povara păcatului. Aceasta nu poate fi dobândită decât prin însușirea roadelor Întrupării, jertfei și învierii Domnului Hristos. Ne putem împărtăși de aceste roade prin botez, viață ascetică și virtuți, toate acestea ducând la restaurarea omului în ansamblu. Lucrarea virtuților, făptuirea, este însă prima etapă a vieții spirituale a omului. Încă de aici el începe să trăiască în Hristos pe care Îl primește de la botez. Această apropiere deplină a lui
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
eliberarea de povara păcatului. Aceasta nu poate fi dobândită decât prin însușirea roadelor Întrupării, jertfei și învierii Domnului Hristos. Ne putem împărtăși de aceste roade prin botez, viață ascetică și virtuți, toate acestea ducând la restaurarea omului în ansamblu. Lucrarea virtuților, făptuirea, este însă prima etapă a vieții spirituale a omului. Încă de aici el începe să trăiască în Hristos pe care Îl primește de la botez. Această apropiere deplină a lui Hristos față de noi, și îmbrăcarea prin chenoză a chipului de
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
decât Fericitul Augustin, de exemplu. Scopul vieții creștine este dobândirea desăvârșirii morale, considerată ca însemnând, mai presus de toate, dobândirea asemănării cu Dumnezeu, Care, așa cum se arată în De vita Moysis, nu este considerat ca fiind virtuos, ci ca fiind virtutea însăși. În primul fragment din omilia 9 (57)<footnote Or., 9 (271.10); v. Anthony Meredith, op. cit., p. 168. footnote>, comentând pasajul din Cântarea Cântărilor 4, 11, „mirosul îmbrăcămintei tale e mireasmă de tămâie”, Sfântul Grigorie spune: „Philosophia care străbate
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
footnote Ibidem, (284.5; 285.17); v. Ibidem.footnote>, arhipăstorul Nyssei propune două perspective diferite, dar nu neapărat antagonice, referitoare la simbolistica șofranului menționat la Cântarea Cântărilor 4, 14. Prima dintre acestea două este, de fapt, învățătura lui Aristotel despre virtute ca punte între două extreme; cea de-a doua, o interpretare foarte răspândită, ține de fapt de învățătura de credință. Sfântul Grigorie conchide: „După aceste două interpretări voi lăsa în seama cititorilor mei să o aleagă pe cea care le
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
stării de păcat a umanității și a mântuirii acordate de Dumnezeu<footnote Mark S.M. Scott, „Shades of Grace: Origen and Gregory of Nyssa's Soteriological Exegesis ...”, p. 80. footnote>. Un foarte bun exemplu al acestui aspect al despătimirii și cultivării virtuților poate fi regăsit în modul în care Sfântul Grigorie utilizează un simbol pentru a vorbi și despre cunoaștere, și despre virtute. În omilia 15 la Cântarea Cântărilor, Sfântul Grigorie ne spune că crinul este un simbol al unei minți pure
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
of Nyssa's Soteriological Exegesis ...”, p. 80. footnote>. Un foarte bun exemplu al acestui aspect al despătimirii și cultivării virtuților poate fi regăsit în modul în care Sfântul Grigorie utilizează un simbol pentru a vorbi și despre cunoaștere, și despre virtute. În omilia 15 la Cântarea Cântărilor, Sfântul Grigorie ne spune că crinul este un simbol al unei minți pure, luminoase<footnote In Canticum canticorum, XV, GNO, 6:438.10-11. footnote>: τὰ μὲν γὰρ κρίνα τοῦ λαμπροῦ καί καθαροῦ τῆς διανοίας
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
luminoase<footnote In Canticum canticorum, XV, GNO, 6:438.10-11. footnote>: τὰ μὲν γὰρ κρίνα τοῦ λαμπροῦ καί καθαροῦ τῆς διανοίας; αῐνιγμα γίνεται. Totuși, urmează încă trei pagini în care Sfântul Grigorie comentează asupra aceleiași teme, spunând că crinii sunt virtuțile care hrănesc sufletul<footnote Ibidem, 6:441.20. footnote>: κρίνα δὲ κατονομάζει τὰς ἀρετάς; δί άἰνίγματος<footnote Martin Laird, „Gregory of Nyssa and the Mysticism of Darkness: A Reconsideration”, n. 90, în Journal of Religion, 79.4, 1999
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
omilia a IV-a, P.G. XLIV, col. 836A. footnote>. Faptul că ea a primit în lumină chipul acestuia indică prezența Sfântului Duh<footnote Ibidem, omilia a V-a, P.G. XLIV, col. 868D-869A. footnote>. Pe lângă noțiunea îndumnezeirii progresive, împlinită prin lucrarea virtuților, Sfântul Grigorie mai introduce una, de o atractivitate și originalitate cu totul deosebite. Astfel, în omilia 3 (31)<footnote Or., 3 (98.7); v. Anthony Meredith, op. cit., p. 169. footnote>, nașterea și creșterea lui Iisus în Palestina sunt prezentate nu
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
subiect pe care îl introdusese în exegeza sa la Cântarea 1:5. Așa cum am mai precizat, el compară purificarea sufletului de păcat și întoarcerea la frumusețea primară, cu purificarea aurului contrafăcut prin foc. La începuturi, sufletele umane rămâneau strălucitoare prin virtutea reflexiei pure a lui Dumnezeu: „Natura umană era aurită (strălucitoare) la începuturi și strălucea datorită asemănării sale cu Binele nepătat”. Dar „o materie străină” s-a combinat cu sufletul, ceea ce a avut ca rezultat pângărirea și contrafacerea sa. Apariția păcatului
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
Cântării că progresează de la perfecțiune la perfecțiune; și totuși, se pare că obține, nu cum ne-am aștepta, pe Iubitul pe care-L caută, ci numai mirare și aparentă frustrare. Ea și-L imaginează pe Dumnezeu însoțindu-i ființa, iar virtutea sa nu este, în cele din urmă, decât o „mireasmă” a Divinului. „Ea pare să atingă speranța celui mai măreț bine. Pentru că ce este mai înălțător decât a fi una cu Acel Care este obiectul dorinței și a primi obiectul
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
general Teologia romano-catolică. În orice caz, prezența dumnezeiască este semnalată în chip deosebit, în această fază, de lumina energiilor divine necreate<footnote Sf. Grigorie mai vorbește de o bună mireasmă dumnezeiască (ἡϑεία εὐωδία) ce se formează în suflet prin curăția virtuților. (In Canticum Canticorum, omilia a III-a, P. G. XLIV, col. 824AB). Și aceasta poate fi socotită o prezență dumnezeiască. Prin modul ei de manifestare însă, diferit de cel luminos, care formează specificul vieții îndumnezeite, credem că aceasta apare pe
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
este asemănarea cu divinul”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, In Canticum Canticorum, GNO, 271.11. footnote> și „scopul oricărei vieți virtuoase este împărtășirea de Dumnezeu”<footnote Ibidem, 280.11. footnote>. Într-adevăr, Sfântul Grigorie poate spune chiar că Dumnezeu este virtutea: nu se pune problema de a-L vedea pe Dumnezeu, ci de a-L oglindi<footnote Ibidem, 90.18 ff; v. C. W. Macleod, „Allegory and Mysticism in Origen and Gregory of Nyssa” ..., p. 366-367. footnote>. Unirea cu Dumnezeu dincolo de
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
și în ele”<footnote In Canticum canticorum, VI, GNO, 184.13-15. footnote>. Discursul miresei declanșează din partea însoțitoarelor sale fecioare același răspuns pe care Mirele l-a declanșat în ea: dorința ascendentă. Astfel, aceasta este dimensiunea logofatică a experienței apofatice: prin virtutea uniunii apofatice a miresei cu Cuvântul, discursul său preia puterea și eficiența Cuvântului Însuși. Din perspectiva miresei, apofaza este ridicată în întunericul necunoașterii, dincolo de limbajul și conceptele care ar încerca să-L surprindă pe Dumnezeu, dar din perspectiva însoțitoarelor, care
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
gurii ei, Sfântul Grigorie accentuează că ale miresei cuvinte „nu sunt numai cuvinte, ci putere”<footnote Ibidem, 280.3. footnote>. Dorința miresei a trezit aceeași dorință pentru Preaiubit în fiicele Ierusalimului. Inima miresei și inimile însoțitoarelor ei devin „grădini de virtute” Într-un gest logofatic subtil, mireasa se adresează apoi fiicelor Ierusalimului. Efectul logofatic nu este atât de bine elaborat aici ca în omilia a patra, dar în omilia a treisprezecea, devine mai evident. „Înflăcărată de dragoste, mireasa relevă rana iubirii
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
dorință pentru preaiubit în fiicele Ierusalimului<footnote Martin Laird, „Under Somon's tutelage: The Education of Desire in the Homilies of The Song of Songs” ..., p. 518519. footnote>. „Puterea” din discursul Mirelui reprezintă eficiența fructificatoare a Cuvântului Însuși și, prin virtutea unirii miresei cu Cuvântul, episcopul Nyssei spune că „o grădină înflorește din gura ei”<footnote In Canticum canticorum, IX, GNO, 281.2. footnote>. Totuși, această putere nu este în beneficiul miresei, ci al celor care aud spusele sale; pentru că aceștia
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
al celor care aud spusele sale; pentru că aceștia primesc semințele în inimile lor, iar aceste „cuvinte de credință devin o grădină plantată în inimile lor”<footnote Ibidem, 282.4-7. footnote>. Inimile lor, ca și a ei, au devenit grădini de virtute. Așa cum mireasa a fost transformată prin virtutea unirii sale cu Mirele-Cuvânt, tot așa și acelea care ascultă discursul miresei sunt transformate, pentru că întâlnesc Același Cuvânt.
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
aceștia primesc semințele în inimile lor, iar aceste „cuvinte de credință devin o grădină plantată în inimile lor”<footnote Ibidem, 282.4-7. footnote>. Inimile lor, ca și a ei, au devenit grădini de virtute. Așa cum mireasa a fost transformată prin virtutea unirii sale cu Mirele-Cuvânt, tot așa și acelea care ascultă discursul miresei sunt transformate, pentru că întâlnesc Același Cuvânt.
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
sufletul cu o grădină, Sfântul Grigorie observă modul în care sufletul fusese cultivat în paradis; decolorarea naturii strălucitoare se echivalează devastării acestei grădini. El spune că, pentru a ajuta la recuperarea acestei grădini, Dumnezeu a coborât din nou cu plantele virtuților, virtuți care sunt îngrijite și udate de fântâna Cuvântului. Din două motive atrag atenția la acest text care se concentrează pe rolul virtuților în recuperarea de pe urma devastării grădinii sau de pe urma întunecării strălucirii naturii noastre. Mai întâi, pentru faptul că virtuțile
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
cu o grădină, Sfântul Grigorie observă modul în care sufletul fusese cultivat în paradis; decolorarea naturii strălucitoare se echivalează devastării acestei grădini. El spune că, pentru a ajuta la recuperarea acestei grădini, Dumnezeu a coborât din nou cu plantele virtuților, virtuți care sunt îngrijite și udate de fântâna Cuvântului. Din două motive atrag atenția la acest text care se concentrează pe rolul virtuților în recuperarea de pe urma devastării grădinii sau de pe urma întunecării strălucirii naturii noastre. Mai întâi, pentru faptul că virtuțile joacă
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
El spune că, pentru a ajuta la recuperarea acestei grădini, Dumnezeu a coborât din nou cu plantele virtuților, virtuți care sunt îngrijite și udate de fântâna Cuvântului. Din două motive atrag atenția la acest text care se concentrează pe rolul virtuților în recuperarea de pe urma devastării grădinii sau de pe urma întunecării strălucirii naturii noastre. Mai întâi, pentru faptul că virtuțile joacă un rol important în transformarea (sufletului) miresei în lumină. În al doilea rând, textul introduce rolul Întrupării Domnului în restaurarea aceste condiții
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
virtuților, virtuți care sunt îngrijite și udate de fântâna Cuvântului. Din două motive atrag atenția la acest text care se concentrează pe rolul virtuților în recuperarea de pe urma devastării grădinii sau de pe urma întunecării strălucirii naturii noastre. Mai întâi, pentru faptul că virtuțile joacă un rol important în transformarea (sufletului) miresei în lumină. În al doilea rând, textul introduce rolul Întrupării Domnului în restaurarea aceste condiții pierdute a luminii<footnote Martin Laird, „Gregory of Nyssa and the Mysticism of Darkness: a Reconsideration”, n.
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]