484 matches
-
î]i știa nevoile și greutățile, nu punea pe umărul românului mai mult decât poate purta, distingea bine între ceea ce este drept și neclintit din această țară și-ntre ceea ce e venitic și suprapus. Matei Basarab răscumpăra cu bani din visterie pământuri încăpute pe mâini străine; astăzi trei din patru părți ale acestor pământuri sunt în asemenea mâini. Se înțelege că cu pământul trec drepturile publice, cu acestea Parlamentul, cu Parlamentul puterea. Astfel doi conspiratori au aplicat cuțitul de disecție asupra
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
este driaptă ocină și moșia și danie de la răposații domni ce-au fost mai (îănaintea noastră. Deci părintele și rugătoriul nostru sfinție sa kir Ghedeon Episcopul Hușilor, el s-au îndreptat și s-au pus ferâe 24 zloț(iă în visteria domniei mele, pentru aceea de acmu înainte să aibă a stăpâni sfinția sa acea bucată hotar din gios de Vale(a) Popii, cu loc de fâneți și cu tot venitul. Nici să aibă a se mai pârî, pentru această pâră nici
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
pentru îndepărtarea căminarului Iftimi Scorțăscu, în favoarea oamenilor Episcopiei, cu condiția respectării prețului cărnii fixat în contractul încheiat pentru perioada 23 aprilie 1824-25 aprilie 1825,anume, șapte parale oca de carne de vită și opt parale oca de carne de ovine. Visteria Moldovei cere Isprăvniciei la 16 mai 1828 situația vitelor cumpărate și adunate în cuprinsul anului 1828 de negustori în ținutul Fălciului pentru salhana,căsăpie, comercializare și desemnarea de oameni capabili în vederea efectuării cercetărilor necesare la toate suhaturile moșiilor din ținut
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
multe împiedicări despre Episcopie întru lucrarea căsăpiilor. Dintre care cea întâi că aș fi vrut a opri trunchiurile din mahalalele târgului și a le da altora,nearătând adevărul,că acele ce le-au numit mahalale sânt sate cu bir în visterie și supt numire de sate iar nu mahalale ca Plopenii,Răeștii și mahalaua Bulgarilor ce sânt cu adevărat mahalale a târgului ca unele ce sânt și pe locul târgului.După care s-au slobozit poruncă către dregătoriși către mine ca să
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
călărași, cari fac drumul la Constantinopol, și alții lipcani, care nu se întrebuințează decât în interiorul țării, pentru a duce ordinle guvernatorilor și altor funcționari. Cei din urmă sunt plătiți după distanțele pe care le fac și după un tarif al visteriei ...”. logofăt... să aibă purtare de grije a menzilurilor, să treacă în condică numele celor ce merg și vin și a celor ce merg cu ugeritul, și a celor ce merg fără ugerit...” etc. Relatări despre serviciile poștale din Moldova secolului
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
comerciale acordate negustorilor lioveni și brașoveni, atestă că orașele respective erau importante centre comerciale. Ele participau la negoțul de peste hotare, exportau diferite produse naturale, importau articole meșteșugărești și tranzitau mărfuri dinspre Apus și Răsărit. Comerțul și meșteșugurile aduceau venituri substanțiale visteriei Moldovei, prin încasarea vămii. Vama principală era în capitala țării, dar primul tratat de negoț, încheiat în anul 1408, cu liovenii, fixa plata taxelor nu numai la Suceava, ci și în principalele târguri moldovene, printre care Baia și Siretul. Tot
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
de către călărașii isprăvnicești. Transportul taxat al persoanelor particulare depindea de posibilitățile antreprenorului sau ale oamenilor săi, admițându-se transportul în contul statului numai pentru turci și tătari, ce soseau cu porunci, pentru lipcani și curierii de la Țarigrad, precum și pentru zapciii visteriei. Ocuparea Moldovei, în 1828, de către trupele țariste, a determinat retragerea Domnului Moldovei; în locul lui s-a instituit o administrație militară rusă de care va depinde și exploatarea serviciului poștal, până în 1834. Comandantul trupelor de ocupație, generalul Pavel Kiseleff(1788-1872), numit
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
și Militară, consideră că, dincolo de argumentele că rachetele sunt o componentă a principiului apărării integrității statului, nu este exclus ca, în spatele deciziei să fie un interes pur pragmatic: acordul de a amplasa rachetele va aduce, evident, mijloace financiare suplimentare în visteria românească 468. Un alt argument ar fi, potrivit vicepreședintelui Academiei pentru Probleme Geopolitice, Vladimir Anohin, intenția României de a-și spori acțiunile politice în regiune, întrucât, spre deosebire de multe state europene, situația ei este mai mult decât neînsemnată. În plus, Bucureștiul
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Administrative/890_a_2398]
-
din banii de ovăz ai cailor de poștă. — Fugi, neică Dinule, da’ ce-i nebun? Păi neica Șerban n-are nimic mai sfânt pe lume decât caii. — Prea zdravăn nu e. Mai an l-au prins c-a scos din visteria domnească șaptesprezece pungi. Vodă a vrut să-i taie mâna dreaptă și să-l arate prin târg cu catastiful de gât. — Și? — Au sărit sfinția sa și finul meu, Constandinul Stancăi, și l-au apărat. Au plătit și paguba la visterie
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
visteria domnească șaptesprezece pungi. Vodă a vrut să-i taie mâna dreaptă și să-l arate prin târg cu catastiful de gât. — Și? — Au sărit sfinția sa și finul meu, Constandinul Stancăi, și l-au apărat. Au plătit și paguba la visterie să se șteargă vina. — De ce? Cică Ilinca ne-a fost soră și facem neamul de râsul lumii. Acum vodă l-a băgat la popreală și vrea să-l spânzure. Ieri după vecernie a fost Stanca pe aici. Un cot al
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
Cantacuzino. Și nimeni de pe lume altul să nu afle ce am sfătuit noi. Sunt capete în joc. — Să trăiești, măria ta! Porunca e ca și împlinită. Dacă le dă Domnul Cantacuzinilor gândul cel bun, mâine se acoperă ceva din golul visteriei înaltului și prea luminatului sultan și asta după dorința sa, adică o să fie pace în Valahia Mare. Brâncoveanu făcu semn că dorește să plece iar fostul ienicer îl conduse, făcând temenele la fiecare trei pași și-i ținu chiar el
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
nemărginită. Ștefan, abătut, se apropie neprotocolar dinspre dreapta de tronul tatălui său. Printre dinți, cu buzele nemișcate, vodă îi șopti: — Să nu tulburăm sărbătoarea. Dă-mi răgaz patru zile. Vlădica e de partea noastră. După Paști, trimit daruri la Poartă. Visteria lor e mai goală ca oricând. Aurul o să rezolve tot. Să nu afle doamna. Eu o să țin obiceiurile. Veghează doar tu, Ștefane. Arhimandritul ieși în ușile împărătești și ceru binecuvântarea mitropolitului ca să înceapă denia. Doi diaconi în haine negre, cusute
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
cu un aer absent. Nu înțelegea nimic. Ce i s a năzărit lui Constandin al Stancăi de Știrbei? — Cred că avea dreptate naș Dinu, că doar n-o să îndreptăm noi lumea. Două sute patruzeci de pungi la haraci de unde să dea visteria? Mă gândeam să pună banii boierii de teapa vărului Știrbei, să dea din ce au furat. Aud că unii au umblat cu pâri pe aci, pe colea, de ne-a chemat turcu la el acasă să ne umilească și să
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
nu l-am dat? Țiaduci aminte de unde am luat cele trei sute de pungi pentru a-l potoli pe padișah, știi că i-am trimis pe doamna Maria și pe Gheorghiță la Drăgănești? Știe Casandra că banii erau ai mei, că visteria țării o găsisem goală? Bani strânși de pe moșiile Brâncovenilor... Atunci m-am rupt de aga Bălăceanu. În loc să judece fapta mea așa cum se cuvenea, împins de văduva lui vodă, a ordonat ducelui de Baden să-l pună pe generalul Heissler să
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
vodă e un om de nimic, care răzbește doar prin pungile pe care le împarte în stânga și în dreapta. Se descheie tacticos la caftan și scoase dintr-un buzunar o foaie împăturită în patru. Era o copie după registrul secret al visteriei, de care de curând răspundea Ianache Văcărescu. Spătarul Mihai citi cu groază: 5.000 de taleri s-au dat către oamenii lui Casap-bașa; 550 de taleri danie pașei din Nicopole, 500 de taleri s-au trimis cu Iane Cantaragiul la
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
or să rămână pe cei care au adus-o sau doar au văzut-o or să-i scurteze de-un cap... De vodă nici nu mai vorbesc! Stai, măi omule, nu te pripi, asta e doar o foaie din catastiful visteriei. Când l-or mazili pe Constandinul Stancăi, înseamnă să cadă toți vizirii, pașalele și seraschierii padișahului? N-avea grijă, neică. Atunci când l-or mazili, dacă o să se întâmple una ca asta, or să caute capugiul și ajutoarele lui până or
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
câtă trudă... Și de ce? A dormit taica o noapte fără frica mazilirii? A fost mai stăpân pe sine decât domnii de zece luni ai Moldovei? Deci nici din partea turcilor nu s a văzut nimic, mereu aceeași amenințare. Și tătarii? Condica visteriei scrisă citeț de câți vistiernici s-au perindat în acești douăzeci și cinci de ani stă martoră de câte pungi s-au dus spre ei. Dar când a mai stat Bucureștiul atâta vreme fără să fie prădat și siluit de hoarda din
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
misiunii sale. Cu cei doisprezece oameni ai săi arestă seimenii lui Brâncoveanu și-i închise în clădirea corpului de gardă, după ce alese câțiva pe care-i trimise la Giurgiu în galop ca să anunțe imbrohorului îndeplinirea misiunii sale; închise și sigilă visteria țării, făcu un inventar succint, dar foarte corect al averii personale a domnitorului în bunuri mobiliare și certificate de valori, trimise slujitori la Mogoșoaia pentru aducerea doamnei, a prințului Matei și a celorlalte femei, ca să poată pregăti drumul întregii familii
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
Te văz în capul gol... — Da, și trebuie să-i primesc pe boieri în spătărie pentru sărutatul mâinii... — Se cuvine să-ți pui coroana de aur a voievozilor Basarabi, bunica noastră doamna Ilinca era Basarabă. — Coroana a luat-o din visterie Mustafa Aga s-o ducă la Stambul. — Cum? sări în picioare beizadea Constantin. — Coroana nu era a noastră, era a voievozilor Țării Românești și vine din vechime, de la Neagoe Basarab, care au îmbogățit-o pe cea din descălecători cu pietrele
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
calmul, Tony Pavone replică. „Comunică maiorului Huzum, să te i-a În brațe și să vă duceți dracului Împreună. Drept cine mă luați voi pe mine mă șarlatanilor, un găgăuță...? Voi aveți impresie greșită...! În buzunarele mele nu se află visteria țării...! Câțiva bănuți care-i colectăm de la muncitori urmează să-i distribuim la toate nivelele societății noastre În folosul producției...! Având prin absurd ceva bani agonisiți, trebue să vi-i dau vouă...? Am să opțin totul pe cale legală, iar excrocul
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
s’au Înmulțit infractorii...!! Oricum, reclamația dumitale va fi trimesă spre verificare...!” Tony Pavone făcu o plecăciune. “Doresc să fiu lăsat În pace să muncesc, să nu mai fiu ponegrit, să nu mi se mai impute delapidrea secolului douăzeci golind visteria țării...! Iar În ce privește, abuzul de putere al acestui lucrător al poliției, cu tot respectul vă rog, să fie Încadrat În articolele din Codul Penal...! Bună ziua...” Se Îndreptă către eșire când presupusul colonel Îl reținu monologând. “Numai o clipă tovarășe inginer
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
cu o forță de penetrație Încât depăși orice limită a bunului simț! „De necrezut...! Oare În toată Capitala un alt constructor nu putea fi găsit...? Cum ți-ai permis să colaborezi cu acest hoț, tâlhar, periculos excroc ce a jefuit visteria țării aducând’o În stare de faliment...? Maiorule, mâine dimineață să te prezinți la raport iar tu mă ploșniță, pieri din fața ochilor mei! Câtă Îndrăzneală, domnule! Să ai curajul să reclami un ofițer superior al miliției...!? Bine mă câine jegos
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
mult...!!” Tartorul se uită la el chiorâși, ridicând vocea. “Huzume, mă dezamăgești. Am impresia, tu ești tare greu la cap și nu poți Înțelege...! Îți mai repet odată. Noi organele de miliție suntem legea și o aplicăm după cum ne convine...!! Visteria țării e goală fără a mai pune la socoteală datoriile avute la capitaliști. Așa dar se impune, avem dispoziții În acest sens să adunăm confiscând dela populație tot ce găsim...!! Aur, diamante, bijuterii, obiecte electronice de fabricație occidentală și În
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
Învinuirile pronunțate de Lct.Col.Tudose Ion sunt tendențioase. Mai mult, acesta face presiuni asupra celor ce au tangență cu Tony Pavone, amenințând, promițând arestarea celor ce nesocotesc ordinele lui pentru a nu mai colabora cu acest infractor ce jefuise visteria țării cu multe zeci milioane lei și, urmează să fie arestat din nou...!” Pierdere de timp!! Toată strădania de-a afla un organ al puterii competent care să Împartă dreptatea, se Împoticnea de nepăsarea celor contactați, fiecare aprobând, promițând acțiuni
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
a doua zi Tony Pavone dispărea, putând fi căutat și cu ajutorul Interpolului și nu mi era de găsit. Atât Generalul Andruță Ceaușescu combinat cu ginerele său Emil Gârleanu, dezgustătoare ființe animalice, profitând fără simț de onoare, jefuind la rândul lor visteria țării românești, au refuzat din rea voință să ofere o mână prietenească omului Îngenunchiat și În pericol de moarte...! Intimidat, descumpănit, cu nervii suficient zdruncinați, nu reușea să găsească drumul necesar cosolidării poziției sale În această societate dominată, Înfricoșată de
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]