651 matches
-
jumătate de vie cu livadă „și o casă dimpreună cu toate vasele ce se află acolo în cramă” aflate „pi moșie mănăstirii Socola, în Dealul Coroiului la Ieși”. Dar fiindu-le departe, au vândut-o „dumisale logofătului Anastasie Scorțescu di... vistierie... Și viile la acestaș vreme s-au cumpărat altele la loc unde schită să le schivernisască”. Cum era de așteptat, ne întâlnim din nou cu stareța Antonia, care, la 13 martie 1788, întocmește o „ticmală... cu giupînul Gavril Ioan cupeț
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
împreună cu cele 12 pogoane vie,... și cu toate... ale lui acarete”. Gheorghie Sava, vistiernic al doilea, întocmește un zapis la 14 martie 1790 prin care spune că “Adivirez cu această scrisoare la mîna dumnealui bad(ii) Mihalache Scorțescu logofăt ot vistierie că... am vîndut dumnealui șasă poagoani și trei firti de vie ce am la Copou, pe locul mănăstirii Copoului”. Și ce-i nou în zapisul acesta? Se vede treaba că nu ți-a prea fost mintea la spusele lui Sava
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
intrarea Templului. $5 1. Astfel a fost isprăvită toată lucrarea pe care a făcut-o Solomon pentru Casa Domnului. Apoi a adus argintul, aurul și toate uneltele pe care le închinase Domnului tatăl său David, și le-a pus în vistieriile Casei lui Dumnezeu. 2. Atunci Solomon a strîns la Ierusalim pe bătrînii lui Israel și pe toate căpeteniile semințiilor, pe capii familiilor copiilor lui Israel, ca să mute din cetatea lui David, adică din Sion, chivotul legămîntului Domnului. 3. Toți bărbații
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85046_a_85833]
-
de slujbă în fața preoților, și pe ușieri împărțiți la fiecare ușă, după cetele lor: căci așa poruncise David omul lui Dumnezeu. 15. Nu s-au abătut de la porunca împăratului cu privire la preoți și Leviți, nici cu privire la vreun alt lucru, nici în privința vistieriilor. 16. Așa s-a înfăptuit toată lucrarea lui Solomon, din ziua cînd s-a pus temelia Casei Domnului și pînă în ziua cînd a fost isprăvită. Casa Domnului a fost deci isprăvită. 17. Solomon a plecat atunci la Ețion-Gheber și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85046_a_85833]
-
Mea nu va veni asupra Ierusalimului prin Șișac, 8. dar îi vor fi supuși, și vor ști ce înseamnă să-Mi slujească Mie sau să slujească împărățiilor altor țări." 9. Șișac, împăratul Egiptului, s-a suit împotriva Ierusalimului. A luat vistieriile Casei Domnului și vistieriile casei împăratului, a luat tot. A luat scuturile de aur pe care le făcuse Solomon. 10. Împăratul Roboam a făcut în locul lor niște scuturi de aramă, și le-a dat în grija căpeteniilor alergătorilor, care păzeau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85046_a_85833]
-
asupra Ierusalimului prin Șișac, 8. dar îi vor fi supuși, și vor ști ce înseamnă să-Mi slujească Mie sau să slujească împărățiilor altor țări." 9. Șișac, împăratul Egiptului, s-a suit împotriva Ierusalimului. A luat vistieriile Casei Domnului și vistieriile casei împăratului, a luat tot. A luat scuturile de aur pe care le făcuse Solomon. 10. Împăratul Roboam a făcut în locul lor niște scuturi de aramă, și le-a dat în grija căpeteniilor alergătorilor, care păzeau intrarea casei împăratului. 11
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85046_a_85833]
-
domniei lui Asa, Baeșa, împăratul lui Israel, s-a suit împotriva lui Iuda, și a întărit Rama, ca să nu lase pe ai lui Asa, împăratul lui Iuda, să iasă și să intre. 2. Asa a scos argint și aur din vistieriile Casei Domnului și ale casei împăratului, și a trimis soli la Ben-Hadad, împăratul Siriei, care locuia la Damasc. Și a pus să-i spună: 3. "Să fie un legămînt între mine și tine, cum a fost unul între tatăl meu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85046_a_85833]
-
și a făcut o spărtură de patru sute de coți în zidul Ierusalimului, de la poarta lui Efraim pînă la poarta unghiului. 24. A luat tot aurul și argintul, și toate vasele, care se aflau în Casa lui Dumnezeu, la Obed-Edom, și vistieriile casei împăratului. A luat și ostateci, și s-a întors la Samaria. 25. Amația, fiul lui Ioas, împăratul lui Iuda, a trăit cincisprezece ani după moartea lui Ioas, fiul lui Ioahaz, împăratul lui Israel. 26. Celelalte fapte ale lui Amația
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85046_a_85833]
-
Iuda și peste Ierusalim. 26. Atunci Ezechia s-a smerit din mîndria lui, împreună cu locuitorii Ierusalimului, și mînia Domnului n-a venit peste ei în timpul vieții lui Ezechia. 27. Ezechia a avut multe bogății și multă slavă. Și-a făcut vistierii de argint, de aur, de pietre scumpe, de mirodenii, de scuturi, și de toate lucrurile care se pot dori; 28. hambare pentru roadele de grîu, de must și de untdelemn, grajduri pentru tot felul de vite și staule pentru oi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85046_a_85833]
-
a cruțat nici pe tînăr, nici pe tînără, nici pe bătrîn, nici pe omul gîrbov sub povara perilor albi, ci a dat totul în mîna lui. 18. Nebucadnețar a dus la Babilon toate uneltele din Casa Domnului, mari și mici, vistieriile Casei Domnului, și vistieriile împăratului și ale căpeteniilor lui. 19. Au ars Casa lui Dumnezeu, au dărîmat zidurile Ierusalimului, au pus foc tuturor caselor lui și au nimicit toate lucrurile scumpe. 20. Pe cei ce au scăpat de sabie, Nebucadnețar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85046_a_85833]
-
tînăr, nici pe tînără, nici pe bătrîn, nici pe omul gîrbov sub povara perilor albi, ci a dat totul în mîna lui. 18. Nebucadnețar a dus la Babilon toate uneltele din Casa Domnului, mari și mici, vistieriile Casei Domnului, și vistieriile împăratului și ale căpeteniilor lui. 19. Au ars Casa lui Dumnezeu, au dărîmat zidurile Ierusalimului, au pus foc tuturor caselor lui și au nimicit toate lucrurile scumpe. 20. Pe cei ce au scăpat de sabie, Nebucadnețar i-a dus prinși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85046_a_85833]
-
dinainte de creație. (n.s. 382, p. 323) footnote>. Și acum iarăși, când am aflat marea cea neînviforată și comoara cea fără lipsuri, dorim să ne aplecăm spre izvoarele sărace. Nu este cunoștință fără lipsuri, oricât de mult s-ar îmbogăți. Dar vistieriile credinței nu le încape cerul și pământul. Cel ce-și reazimă inima de nădejdea credinței nu va fi lipsit niciodată de ceva; și când nu are nimic, toate le are prin credință, precum s-a scris: Oricâte veți cere în
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
leamă, „chingă de lemn prin care trece funia de tras năvodul“, căruia i s-a adăugat sufixul slav -na (cu toate că acest sufix nu se poate adăuga și unor teme romînești), sau care a fost adaptat de slavi prin contaminare (ca Vistieria > Vistierna). Ni se pare exagerată fărîmițarea toponimelor cu forme identice și aflate într-un areal restrîns în trei descendențe etimologice posibile, cu atît mai mult cu cît bazele lemn și leamă sunt cam nepotrivite pentru toponimizare, iar finalul a la
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
de frunte prezenți la o Întâlnire secretă din 1933 ținută la Palatul prezidențial, la care viitoarea politică național-socialistă a fost explicată de către Hitler și Goering. Ei, acești oameni de afaceri au răspuns contribuind cu mai multe milioane de mărci la vistieria Partidului În schimbul promisiunii ferme a lui Hitler de a-i elimina pe bolșevici și de a reface armata. A fost un parteneriat care nu a durat mult. Ca mulți dintre industriașii germani, Six vede cu ochi buni extinderea activității economice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
de absolută îi era puterea. Zadarnic insinuaseră populares: „Închiderea granițelor transformă Aegyptus, cel mai mare și mai puternic regat cunoscut, într-un bun privat imperial“. Dominația fusese nemiloasă, cu biruri grele, confiscări de bunuri, înrolări forțate; valoarea bogățiilor intrate în vistieriile imperiale era incalculabilă. Convoaie de corăbii încărcate brăzdau marea, deoarece câmpiile fertile aflate de-a lungul Nilus-ului deveniseră grânarul Romei. Primul praefectus, Cornelius Gallus, fusese complet lipsit de inhibiții, având adesea un comportament scandalos; poet erotic, ales din cercul restrâns
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
ură decât masacrele, Vinicianus încheie furios: Ce anume răspunzi la toate astea? Asiaticus, care îl asculta pe Vinicianus cu răbdarea pe care ți-o dă o lungă dușmănie, oftă: — Le spui oamenilor că, pentru toate nebuniile astea, el a golit vistieriile și că acum nu avem bani nici măcar ca să importăm grâu. Toți îl aprobară. El continuă: — Vă amintiți de vara trecută, de podul peste golful Puteoli? Pentru că importantul port Puteoli se cufunda în nisip, inginerii imperiali construiseră un chei nou, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
în capul scării templului. Demagogia și glasul puternic al senatorului Saturninus plutiră pe deasupra insultelor mulțimii. — Roma este înfometată, anunță el, și primele rânduri încremeniră. Proviziile de grâu sunt epuizate, strigă, pentru că „băiatul“ acela, din cauza cheltuielilor lui nebunești, a lăsat goale vistieriile și depozitele. Oamenii rămaseră descumpăniți, ezitară, deoarece de mulți ani împărțirea de grâu plebei romane devenise un obicei. Saturninus anunță că senatorii luaseră măsuri: un convoi de corăbii urma să vină din Aegyptus; aveau să se distribuie munți de grâu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
că îl aștepta domnia asupra imperiului. Veniră și tovarășii săi, care-l duseră îndată de acolo; și toți pretorienii, bine instruiți, îl aclamară imperator. La sfatul lui Callistus, Claudius îi cumpără rapid, dăruind fiecăruia dintre ei o sumă enormă din vistieria imperială, despre care Saturninus spusese că fusese secătuită de Gajus Caesar. Senatul fu intimidat și îl alese, supus, pe Claudius, în aclamațiile pretorienilor. — Prin târguiala asta s-a terminat un război, spuse resemnat un senator. — Mai bine așa decât prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
esploatare a unei ramure de industrie? Nimic din toate astea. A făcut politică și, prin {EminescuOpXII 238} politică, a devenit bogat. Un altul își esploatează calitatea de ministru pentru a juca la bursă, ba unii au câștigat jucând cu banii vistieriei chiar. A-și da orbește votul guvernului pentru a se folosi bănește de secretele oficiale, de punga statului chiar, e în cel mai mare grad malonest, dar toți o fac fără jenă. Și masa? Masa populațiunilor din oraș invidiază încă
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
nici un serviciu în schimb? Iată cestiunea cea gravă, cea mare. Regimul vechi, rău ori bun, nu discutăm, avea o calitate necontestabilă, o calitate care-l justifica în ochii tuturor: el nu costa nimic sau aproape nimic. Tradiționalul galben găurit al vistieriei pe care-l plătea orice cap de familie n-a sărăcit pe nici un țăran, n-avea nici o influență asupra regimului său alimentar, era la dreptul vorbind prețul unui berbece și aci se încheia totul. Din acest tradițional galben găurit se
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
și nu găseau comoara credinței aflată În ei, ca să o jefuiască, atunci pățeau ce pățesc cei ce asediază capitala unui impe‑ riu, plină de multe bogății și cu destule comori În ea, care, după ce dărâmă zidurile ei și intră În vistieriile cu bani, sparg ușile, sfărâmă zăvoarele, sapă dușumeaua și caută peste tot, dar pentru că nu pot găsi bogăția ei, pleacă cu mâinile goale. Așa sunt avuțiile sufletului. Nu sunt tră date de suferințele trupului, când sufletul le ține cu strășnicie
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
lui Petre Brudur, În anul 1658. însă acesta vinde Țibăneștiul lui Mecula, ca apoi în 1685 să găsim că satul aparținea lui Iane Burnaz și fiicelor sale Maria și Cârstina. Aceș tia vând jumătate de sat lui Ș tefan de la vistierie (ginerele lui Burnaz), și femeii sale Maria care a cumpărat încă o ocină din satul Ivănești, constând în “a cincea parte dintr-un bătrân“, ceea cedemonstrează natura răzășească a acestui sat. Carpii reapar în Tibănești probabil mult înainte de 1800 când
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
că în Poleni nu se aflau preoți și dascăli, satul neavând biserică, iar numărul celor stabiliți temporar era neînsemnat; câte un căpătăier din Arama și Belcești și un morar din Gura Văii, ținutul Neamț. Prin natura lor, catagrafiile întocmite de vistieria Moldovei în prima jumătate a secolului al XIX-lea cuprind doar numele capilor de familie, care reprezentau toate categoriile fiscale din satele, târgurile și orașele țării; deci, ca documente de ordin fiscal ele nu pot avea decât un caracter orientativ
EVOLUȚII DEMOGRAFICE ÎN ZONA BELCEŞTI ÎN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1721]
-
secolului al XIX-lea, Condica liuzilor, din anul 1803, menționa doar 6 scutelnici la Belcești ai serdarului Anastasie Dalamac și alți 2 în Ulmi, care aparțineau șetrarului Filip Bantaș, iar în anii 1813 și, respectiv, 1816, două documente întocmite de vistieria Moldovei, înregistrau la Belcești 8 scutelnici care slujeau mănăstirea Galata și alți doi din Ulmi ce aparțineau mănăstirii Frumoasa. Din catagrafia anului 1820, constatăm că satul Belcești dădea 40 scutelnici răposatului logofăt Costachi Ghica 59, dar și 5 slugi care
EVOLUȚII DEMOGRAFICE ÎN ZONA BELCEŞTI ÎN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1721]
-
oară pe Lenin* în Finlanda și atrage atenția acestuia. După ce organizase, la începutul lui 1906, asasinarea guvernatorului militar al Caucazului, își folosește relațiile cu un celebru bandit armean, Ter Petrosian, zis Kamo, pentru a devaliza bănci și a alimenta, astfel, vistieria lui Lenin, care îl califică de „georgian minunat” și îl invită la congresul PMSDR la Stockholm, în aprilie 1906. Acest congres interzice „exproprierile” - hold-up-urile, jafurile armate - care discreditează mișcarea muncitorească, însă Lenin are nevoie de bani, iar la 13 iunie
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]