12,728 matches
-
școală", măcar cîțiva editori mai tineri? ,,Falanga de specialiști", de care vorbește Z. Ornea, se rezumă, în fond, la ,,vechii" noștri editori, iar șansele de a o spori cu tineri sînt minime. Lipsa de ,,spectaculozitate" a acestui tip de activitate vitală pentru orice spațiu cultural, necesitatea însușirii (prin studiu îndelungat) a normelor științifice, a asumării instrumentelor, cum se spune, alternativa (singura!) de a frecventa zilnic (și cu folos) sălile de lectură ale bibliotecilor (unde media de vîrstă a cititorilor e în
Ediții, editori și critici by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/15671_a_16996]
-
excentricilor, proiectelor eroice nebunești, invențiilor extraordinare, a unei remarcabile toleranțe. Oferă adăpost și stabilitate multora, inclusiv mie. în A Greek Musée descrii viața ca pe o 'notă de subsol/ la o literatură nescrisă.' De aici convingerea mea că poezia e vitală pentru tine. Experiența lecturii pe care o pregătești e cu mult mai importantă decât propria ta viață, care figurează în ea doar ca o notă de subsol, nu ca un cod major. Poezia ta este și nu este - chiar deloc
George SZIRTES: Notă de subsol la o literatură nescrisă by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/15665_a_16990]
-
în ea doar ca o notă de subsol, nu ca un cod major. Poezia ta este și nu este - chiar deloc - autobiografică. Decantezi viața în vorbe, în folosul celor ce te citesc. Ce aștepți de la lectorul ideal? Da, poezia e vitală pentru mine. O pun pe același plan cu adevărul iar adevărul mi se pare încântător și primejdios de complex. Nu sunt în largul meu când îmi pun viața în literatură. Am cutreierat locuri, am văzut lucruri, dar înțelesul lor e
George SZIRTES: Notă de subsol la o literatură nescrisă by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/15665_a_16990]
-
de-o umanitate afectivă și senzuală, euforizantă, pe care n-o mai eclipsează așa cum procedau unii întemeietori ai avangardei, dispuși a-și compune o fizionomie ,,fioroasă", de neînduplecați torționari ai clișeelor. Sub pavăza discursului inconformist, rebel, d-sa reconstituie textura vitală a lumii, cu aerul unei ,,reîncîntări" a acesteia (,,le réenchantement du monde"), încercînd a certifica încărcătura de real a poemului, faptul că, așa cum observa René Char, ,,nu există nimic în el care să nu fi existat pretutindeni în această rebelă
Un postavangardist (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15692_a_17017]
-
se va realiza foarte curînd". Precizarea de la sfîrșit arată sinceritatea autorului. Deși Judt știe, ca și noi, că "în ciuda eforturilor dlui Năstase, România nu aduce prea multe Europei", el e convins că Europa se află acum în pragul unei decizii vitale pentru ea însăși. Această decizie nu constă, pur și simplu, în recunoașterea locului firesc al unor țări în comunitatea europeană, ci în crearea unor țări europene dintre acelea care, ca România, se găsesc în situații dramatice sau chiar critice, urmare
Apel către Europa by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15758_a_17083]
-
François Ozon, Robert Guediguian etc.) și, nu în ultimul rând, afirmarea în forță a unei întregi pleiade de cineaste tinere, fiecare dintre ele cu un stil și un univers foarte personal (Tonie Marshall, Solveig Anspach, Agnes Jaoui etc.). Un cinema vital, care practică fără complexe toate genurile, inclusiv (sau mai ales) cele populare, fără a-și trăda, însă, angajamentul și atașamentul față de un cinema de autor, creator și creativ, totodată - un cinema care, pentru mine, la Sărbătoarea Filmului Francez, s-a
Bucurii autumnale by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/15790_a_17115]
-
-și impunitatea pe viață, poate că partidul extremist deasupra căruia tronează se va prăbuși prin implozie. într-atât de departe au mers lucrurile, într-atât de adâncă e mizeria acestei lumi încât doar violenta auto-explozie poate curăța, în interior, organele vitale ale României și, în exterior, obrazul ei. Dar, pe moment, nu e nimic de făcut. Suntem încă departe de momentul în care lupta se va da între idei. Deocamdată, ne aflăm în faza baricadării ușilor de intrare în blocuri, unde
Secătura de bloc și de partid by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15809_a_17134]
-
clădit cariere înfloritoare pe baza simplei și cinicei negustorii de vorbe și iluzii. Oameni în stare să provoace criză de nisip în Sahara și de apă sărată în Pacific vântură pe sub nasurile unei populații incapabile să facă distincția între interesul vital și demagogice viziuni de Taj Mahal. Tembelii din presa naționalistă se revoltă că foarte curând etnicii maghiari din România vor avea câteve aparente avantaje față de românii pur sânge. Spun "aparente", pentru că cea mai importantă dintre ele, posibilitatea de-a lucra
Cu eutanasia spre Europa by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16185_a_17510]
-
Mânați de la spate de manageri iresponsabili și de lideri sindicali veroși, se iluzionează c-ar juca cine știe ce "roluri strategice" și, că, prin urmare, a păstra deschise fabricile ce lucrează pentru propriile depozite ar fi o datorie patriotică! Să fie limpede: vitale pentru țară sunt doar acele servicii pe care nu le poți primi mai ieftin din străinătate: sănătatea, educația, apărarea și pensiile (de cultură n-are rost să mai pomenesc, având în vedere cine se află la conducerea țării!). Tot restul
Țara puciurilor liniștite by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16222_a_17547]
-
tar să slujească imperiul de la răsărit, în cu totul alte condiții decât ar fi făcut-o votca și lenea rusească. Dovadă, iarăși, mișcarea romantică Sturm und Drâng, precum și sloganul Drâng nach Ost, de unde apăru ulterior și îndemnul agresiv de spațiu vital... Intuind cu finețea extremă a rasei și cu spiritul ei tranzacțional, acestea, revoluționarul temperat de contactul dur cu Practică, le-ar fi oferit, dinadins, nemților întinderi sălbatice, necultivate, din Siberia (atât de râvnita acum de japonezi), cu profituri majore pentru
O ipoteză trăznită by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16235_a_17560]
-
furniza Rusiei armament și muniție. "Așa, comentează ambasadorul Morgenthau, a fost comis gestul cel mai arbitrar de pînă atunci al forțelor germane din Turcia. Iar eu i-am găsit pe demnitarii turci, singurii care aveau autoritate asupra limbii de apă vitale, tremurînd și bîlbîindu-se de frică, fîțîindu-se de colo-colo ca niște iepuri îngroziți, stupefiați de enormitatea gestului german, dar parcă și incapabili să adopte vreo măsură hotărîtă. Aveam în fața ochilor imaginea vie a resemnării la care fuseseră supuși conducătorii de astăzi
Genocidul armenilor din 1915 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16211_a_17536]
-
Imaginea asta a amândurora privind înainte nu era întâmplătoare. Fiindcă toată viața noastră asta am făcut"... Exilul ce urmează abdicării forțate a Regelui stă sub semnul vitreg al pribegiei și al unei adânci tristeți. Creșterea găinilor și grădinăritul devin activități vitale pentru supraviețuire. Hobby-urile Regelui: jeep-urile, fotografia și muzica, diferitele reședințe oferite de prieteni, mesajele de la Europa Liberă, fantoma lui Sir John Coope din Bramshill, fundația "Principesa Margareta a României", prietenii, căsătoria catolică de la Monte-Carlo după 18 ani de la
Memoriile Reginei by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/16274_a_17599]
-
jos" - cealaltă (lumile). Actul scrierii este asumat ca o datorie sacră - "Să scrii în fiecare zi/ iată un mod de a te ruga" - ce se manifestă, uneori violent, prin nevoia reîntoarcerii, apropierii, posibile doar prin poezie, de "punctul central", loc "vital", primordial și, tocmai de aceea, "neștiut". Apare astfel imaginea unui "loc" ale cărui coordonate sunt "câmpia verde", "casa albă", "copacul înflorit", "mormântul mamei" (Enigmă) sau "grădina", în care eul poetic sapă ca în "propriul trup" (Grădina). Dorința, nevoia, imposibil de
Punere în abis by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/16276_a_17601]
-
o excelentă prefață a lui Radu Cosașu. Acesta insistă pe caracterul marginal al scrierilor lui Eugen Istodor și conține întrebarea fără de care această carte nu poate fi citită: sînt autentice sau nu aceste interviuri? Problema autenticității feliilor de viață este vitală - "făcutul" este evident. În doar cîteva replici apare ba o greșeală gramaticală, ba o situație inedită (crocodilul se cam enervează dacă cineva de la etajul superior trage apa), ba o interpretare în stil mahalagesc a unor evenimente politice importante. Nu există
Vieți fără copyright by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16295_a_17620]
-
sfidînd relativele succese, utopicele privilegii. Laitmotiv al întregii sale producții, acest simțămînt al incongruenței cu mediul (privind lucrurile mai adînc: cu propria sa condiție) alcătuiește un fel de respirație lirică: poetica poate supraviețui mulțumită lui. Insuficiența se convertește în soluție vitală, printr-un discurs declarator al unei dependențe fatale: Suficientă mie nu mi-am fost niciodată,/ Atîrnînd mereu ca un fruct de o creangă în vînt,/ Ca de un arc încordat o săgeată,/ Ca de propria sa etimologie, un cuvînt" (Suficientă
În spatele celebrității by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16293_a_17618]
-
intropatiei nu e neapărat estetic, putînd fi tot atît de bine constituit din alte valori pe care eul le revarsă din sine, bucuros a le găsi sprijin și confirmare exterioară, o "înrudire" cu conștiințele creatoare afine. Așadar e o autoproiecție vitală a subiectului critic, pornind, așa cum s-a spus, din impulsul panteistic al contopirii cu universul (în cazul comentariului critic, cu universul unei opere). Să recunoaștem că e o cale perenă de abordare a plăsmuirii artistice, o cale însă "nespecializată", fapt
Reumanizarea criticii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16311_a_17636]
-
de uitare, o înfăptuire de seamă, care, și azi mai este studiată și valorificată. Redactor-șef la acea E.P.L. era cărturarul Mihai Șora, dîndu-i, prin știința sa de carte și dăruire, acea temeinicie editorială de care cultura română avea nevoie vitală. S-a întîmplat ca începuturile editoriale ale d-lui Iordan Datcu să coincidă cu epoca unei veritabile liberalizări în spațiul culturii încît programele inteligente puteau fi realizate cu brio. Nu vreau să idilizez lucrurile. Și nici nu trebuie. Dar liberalizarea
Editura Minerva de odinioară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16335_a_17660]
-
lustrui o suprafață cu bună credință, pînă cînd aceasta ajunge a răsfrînge adîncimile lumii. * Tehnica: o divinitate sinistră nu doar pentru că reclamă jertfe, ci și pentru că, periodic, se sinucide. * Îndîrjirea pe care o extragi din înfrîngeri, decepții, prăbușiri: o forță vitală similară celei a plantelor ce se nutresc din bălegar. * Pierzania epigonului constă în faptul că dorește a imita perfecțiunea paradigmei, iar nu starea ei de viață, incluzînd fireștile neajunsuri. * Singurătatea sporește responsabilitatea față de tine însuți (eul tău își asumă rolul
Din jurnalul lui Alceste (IX) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16369_a_17694]
-
lustrui o suprafață cu bună credință, pînă cînd aceasta ajunge a răsfrînge adîncimile lumii. * Tehnica: o divinitate sinistră nu doar pentru că reclamă jertfe, ci și pentru că, periodic, se sinucide. * Îndîrjirea pe care o extragi din înfrîngeri, decepții, prăbușiri: o forță vitală similară celei a plantelor ce se nutresc din bălegar. * Pierzania epigonului constă în faptul că dorește a imita perfecțiunea paradigmei, iar nu starea ei de viață, incluzînd fireștile neajunsuri. * Singurătatea sporește responsabilitatea față de tine însuți (eul tău își asumă rolul
Din jurnalul lui Alceste (VIII) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16387_a_17712]
-
bîlbîie, are tot felul de ticuri, gesturi repetitive, stîngăcii, ritmuri bizare. Orice evadare din acest sistem existențial absurd, impus de mamă, pare de-a dreptul o aventură. Într-o astfel de "ieșire", o întîlnește pe Rosalie (Dorina Chiriac), o fătucă vitală care ar vrea să-l "corupă" și să-l inițieze. Evadarea nu e posibilă. Interpretarea lui Tudor Chirilă mi se pare nu doar o împlinire a spectacolului, ci și un moment bine asumat al drumului său actoricesc. Relațiile cu mama
Turnul de fildeș by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16437_a_17762]
-
anvergură. Și cromatic spectacolul este bine desenat, în alb-murdar și negru, o tensiune între viață și moarte ce sfîrșește într-o viață moartă. Ceea ce titlul piesei ar fi putut imprima un ton patetic, montarea transformă atmosfera într-una mai degrabă vitală și cinică. Experiența regizorală, și nu numai, a Iarinei Demian merită felicitări, mai ales că nu este un simplu exercițiu, ci o construcție serioasă, coerentă, o propunere rotundă și pertinentă. Nu așa stau lucrurile, din păcate, cu Anna Karenina, spectacol
Turnul de fildeș by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16437_a_17762]
-
mai modeste sau să aleagă în sprijinul demonstrației și texte mai puțin prizate de critică. Nu e vorba aici de o erudiție sterilă sau capricioasă, ci de una strict funcțională. Este mișcarea dezinvoltă a celui pentru care biblioteca reprezintă spațiul vital. Calitatea principală a cărții derivă, probabil, tocmai din felul în care Monica Spiridon își duce, cu obstinație, demonstrația pînă la capăt, exemplificînd excesiv, dar ferindu-se să introducă literatura în patul procustian al teoriei. Ea nu forțează textul pentru a
O reeditare by Fernanda Osman () [Corola-journal/Journalistic/16535_a_17860]
-
cetate este fundamental, civilizator, că o țară cu o cultură și o civilizație îndoielnice se zbate neputincios la marginea prăpastiei. Au dovedit, în timp, că teatrul este salvator prin însuși exercițiul dialogului pe care-l promovează, că este o supapă vitală, că îi înnobilează pe cei care se contaminează. Vulgaritatea societății noastre se pare că este și mai la îndemîna și mai pe placul conaționalilor noștri decît tentația culturală, spirituală. Sînt cauze și efecte care fac ca și teatrul să fie
Decembrie 2000 by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16542_a_17867]
-
epocă a "dezumanizării" produse de tehnologie dar și de propriul nostru scepticism nu poate fi altfel decît de o suavă inactualitate. În spațiul pe care îl am la dispoziție încerc să demonstrez de ce o viziune ca a lui Frankfurt e vitală mai cu seamă pentru noi cei care trăim într-o vreme a computerelor care gîndesc și greșesc pentru noi. Teoria lui Frankfurt e inspirată de ceea ce el socotește a fi o criză de inteligibilitate a unor principii esențiale comportamentului uman
Cine sîntem cu adevărat by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16582_a_17907]
-
de obicei, conform axiomei "secretului de partid", sîntem convocați cu o zi înainte personal: acest apel nu poate fi transmis soțiilor, copiilor sau bunicilor; ce s-ar întîmpla dacă dușmanul ar afla la ce oră și unde se adună centrul vital al națiunii?". Sau: "După-masă, de la ora 15.00, se vor studia "materialele": este doar vorba de Plan, acest fetiș "bătut în cuie", cum i se spune cu o involuntară aluzie la un revoltat crucificat. În "prevederile" sale e cuprins totul
Duplicitatea lui Titus Popovici by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16589_a_17914]