1,128 matches
-
a învoit asemenea de a trimete delegați la Constantinopole, cari vor avea să ceară tot teritoriul pe care muntenegrenii îl țin astăzi ocupat. În acest înțeles se rostește cel puțin "Glas Crnagorca ", organul guvernului din Cetinie. Se aude că și vizirul novissim Ehedm Pașa și-ar fi dat demisia. [11 februarie 1877] ["MAI TOȚI MINIȘTRII... Mai toți miniștrii maghiari petrec în Viena, ocupați de a regula învoiala în privirea băncii naționale. Partidul "constituțional" austriac va ținea o conferință și, dacă se
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
săi trebuie reprimată. [18 februarie 1877] ["MINISTERIUL TURCESC DE ESTERNE... "] Ministeriul turcesc de esterne a comunicat prin circulară tuturor reprezentanților Porții din străinătate instrucția de a dezminți din nou știrile, răspândite de ziarele străine, că sultanul ar fi bolnav, că vizirul ar fi să se schimbe și că populația din Constantinopole e în turburare. Toate aceste vești sunt lipsite de fundament. O circulară a marelui-vizir cătră guvernorii provințiilor li impune acestora îndatorirea de a căuta ca populația să se dezarmeze. Din cauza
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
întăriri nouă, ridicarea flamurei otomane lângă cea sârbească, egala îndreptățire a evreilor și oprirea bandelor înarmate. Despre numirea unui agent turcesc la Belgrad cât și despre Micul Zvornic nu va fi vorba în aceasta notă. Apoi principele Milan va adresa vizirului o telegramă, anunțând că aprobă condițiile păcii, după care Poarta va lua act de declarația Principelui și Sultanul îi va da un nou firman de întărire. [20 februarie 1877] VREMEA ["DUPĂ ZILE SENINE... "] După zile senine și calde, cari păreau
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
englez Daily News mi-a declarat ca regimentele române fără de nici o exagerare se pot compara cu cele mai brave și mai bătrâne regimente din armata engleză. {EminescuOpIX 432} După această d-sa, în mijlocul aplauzelor celor mai călduroasă, dădu cetire legendei vizirului Ahmet. D. Vîrnav Liteanu a vorbit despre publicul român; discursul său au fost elegant și mult aplaudat de auditori. [30 septembrie 1877] ITALIA ["LUCRAREA D-LUI N. DENSUȘEANU... Lucrarea d-lui N. Densușeanu care tratează despre starea românilor de peste Dunăre
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
și mai grav, ponegrit și detractat de către cei mai mulți dintre istoricii noștri literari. Căci, în condițiile cele mai dramatice ale anului 1711, el adoptase temerara poziție de a-i înfrunta pe turci, pentru a-și dezvinovăți poporul și țara, amintindu-i vizirului, scrie neprietenul său, Ion Neculce, și ceilalți cronicari ai momentului acela: „cum nu sunt ei vinovați, adică boiarii, nici țara, ce-i vinovată Poarta; că pre domnii cei buni îi mazilește fără voia boiarilor țării și pune domn pre care
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
488-492). În octombrie 1866, prin Firman de la Constanrinopol, 168 principele Carol de Hohenzollern era investit ca principe al Principatelor Unite (Uricarul IX) p.478-481). La 20 octombrie 1866 a fost dat publicității răspunsul Alteței Sale, principele Carol către Alteța Sa Marele Vizir. Documentul fusese publicat în ziarul francez „La Gazette des Etrangers" care apărea la Viena. El însă a fost reprodus și în „Semănătorul" nr.43 din 5 martie 1872. Din ziarul „Semănătorul", spune Th. Codrescu, epistola a fost reprodusă în „Uricarul
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
toți desculți și îmbrăcați în cămăși albe. După vreun ceas a apărut și sultanul, în straie strălucitoare, cu mare alai. S-a așezat pe un jilț aurit, să privească osânda. Tăiați capul ghiaurului! Lui și copiilor lui! a poruncit un vizir. începeți cu copiii! Călăul l-a înșfăcat întâi pe Matei, un flăcăiandru frumos și zvelt. Tată, eu mă fac turc, dacă-mi cruță viața... s-a rugat ei. Am doar șaptesprezece ani... -Fiule, mori în legea ta, pentru țara ta
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
pentru „Mama Rusiaʺ, în ce o privește pe Doamna Sa Ecaterina I, cea care l-a însoțit în 1711 ca să-l „îmbrobodeascăʺ pe Dimitrie Cantemir și să-și alipească Moldova, atât de „eroicʺ s-a purtat în împrejurările timpului, încât vizirul turc care „i-a răpus soțulʺ i-a luat nu numai briliantele, aurul și argintăria pe care le etala dar și trupul, ea culcându-se cu învingătorul iar soțul socotindu-i purtarea ca o faptă de mare jertfă și eroism
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
488-492). În octombrie 1866, prin Firman de la Constantinopol, principele Carol de Hohenzollern era investit ca principe al Principatelor Unite (Uricarul IX, p.478 481). La 20 octombrie 1866 a fost dat publicității răspunsul Alteței Sale, principele Carol către Alteța Sa Marele Vizir. Documentul fusese publicat în ziarul francez „La Gazette des Etrangers” care apărea la Viena. El însă a fost reprodus și în „Semănătorul” nr.43 din 5 martie 1872. Din ziarul „Semănătorul”, spune Th. Codrescu, epistola a fost reprodusă în „Uricarul
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
a celor tineri, suntem chiar vinovați, deoarece nu le recunoaștem meritele. Încercăm prin diferite mijloace și tertipuri nostime să le atribuim lor milioane de defecte pe care noi, în tinerețea noastră "imaculată", nu le aveam. În același timp, precum fiica vizirului Șeherezada, în pat cu califului Harun-al-Rașid, într-o mie și una de nopți la rând nu și-a terminat de povestit născocirile pline de tâlc ale minții sale, la fel și noi înșirăm în fața lor, în cel puțin tot atâta
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
ajungând culmea, robesc cu totul pe cel suferitor, și-i răpesc orice simțire"39. Simptomele nebuniei sunt bine cunoscute de mult timp. Dimitrie Cantemir vorbește de prodromele alienării: "În 1705 a fost numit Corburli Ali Pașa în postul de mare vizir; într-o zi, după ce i s-a prezentat ambasadorul Franței, Feriol, vizirul a spus: Acest infidel sau este nebun sau să știți că în scurt timp își va pierde mințile. Și aceasta adause el o deduc din frecvența mișcării ochilor
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
simțire"39. Simptomele nebuniei sunt bine cunoscute de mult timp. Dimitrie Cantemir vorbește de prodromele alienării: "În 1705 a fost numit Corburli Ali Pașa în postul de mare vizir; într-o zi, după ce i s-a prezentat ambasadorul Franței, Feriol, vizirul a spus: Acest infidel sau este nebun sau să știți că în scurt timp își va pierde mințile. Și aceasta adause el o deduc din frecvența mișcării ochilor săi, din agitația corpului său, din ușurința gesticulațiunilor sale și din suspinarea
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
de colonelul Gábor Medhyanszki), fusese pregătită în secret, în Ardeal, pentru "a întrerupe aprovizionarea și rutele de transport din spatele liniilor românești". Și pentru ca România să fie prinsă ca în clește, un general maghiar, György Klapka, încheiase un acord cu marele vizir Midhat Pașa, pentru ca turcii să distrugă calea ferată și să poată ocupa Bucureștiul, ungurii dându-le românilor lovitura de grație din spate. Viena consimțise la toate aceste mașinațiuni, promițându-i-se o "bonificație" în altă zonă din Balcani. Numai că
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
Poartă în ea amintirea catastrofei, dar și caracterul providențial al evitării acesteia. Precedată de un post, ea amintește, chiar dacă istoricitatea ei se pretează la controverse, de salvarea miraculoasă obținută de Estera și de vărul ei Mardoheu în momentul când Aman, vizirul regelui persan Artaxerxes și arhetip al persecutorului evreilor, hotărâse uciderea lor. Ea arată cum o soartă nefastă a putut fi răsturnată în chip fericit. Această sărbătoare prilejuiește distracții de tot felul și un carnaval, iar consumul de vin este recomandat
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
tezaurele arheologice găsite în zonele Roman și Cernăuți. 50 În timp, drumul a fost divizat în mai multe trasee: de la Roman, pe Siret, spre Galați (cunoscut ca drumul Siretului); de la Iași, pe Prut, spre vadul de la Isaccea (cunoscut ca drumul Vizirului, principala legătură spre Stambul); de la Ungheni peste Prut, spre Tighina și Vozia (cunoscut ca drumul tătăresc). 51 Voievodatele lui Gelu, Glad și Menumorut erau situate pe aceste culoare, Mureș, respectiv Someș Criș (voievodatul lui Menumorut avea capitala la Biharia, cel
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
cât și jurnalistul, devenise o autoritate morală incomodă pentru "canalia liberală", care-l făcuse chiar pe domnitorul Al. I. Cuza să abdice. Monopolizandu-l pe Tudor Vladimirescu ca figură emblematică a "liberalismului", atât "caidul" pașoptist C. A. Rosetti, cât și "vizirul" I. C. Brătianu, în ciuda abilităților și meritelor lor, au manifestat o maximă prudență față de problema românilor din Transilvania, în presă, dar și în dezbaterile politice, foarte atenți să nu supere autoritățile austro-ungare. Eminescu, dimpotrivă, ca membru al Societății "Carpații", a militat
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
vremea de însurătoare: "căci viața omului e scurtă; în primejdii ne trecem zilele și nopțile; mâine poate sufla un spulber". Inteligent, devotat, energic, este comisul de seamă al Măriei-Sale, având în grijă caii năzdrăvani, pentru luptă, între care Catalan, Harap, Vizir "cu stea în frunte", Vânt. Înainte de sosirea lui Ștefan cel Mare la Timișești, comisul respecta un adevărat ritual: își stropea obrazul cu apă neîncepută de la fântână; se închina către răsăritul soarelui; își scutura pletele cărunte. Ionuț Jder apare într-o
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
coborî Iștar, zeița, în Țara - fără-cale-întoarsă, Pe junci n-a mai sărit un taur, asinul n-a mai venit spre-asină; Pe uliță nici omul n-a mai oprit femeia; Dormea bărbatul singur în odaie; Dormea soția singură în cotlonul ei (...) Vizir, de zei slăviți, Papsukkal își înclinase chipul său,/ Iar fața îi era posomorîtă. Purta cernite straie și păr lung. Plîngînd s-a dus Papsukkal la Sin, al său părinte, Vărsă lacrimi și-n fața lui Eà, regele: - Iștar, plecată-n
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
o casă nouă, departe de port, albă, albă..., cu trandafiri agățători. Alexandru Mavrocordat, mare dragoman de curând, își alege oameni noi în cancelarii. N-are încredere în cei vechi. Zice că sunt toți vânduți lui Fazil Ahmed Pașa Köprülü. Marele vizir are oameni peste tot. Va trebui să fie atent. Ahmed Pașa s-a înconjurat doar de albanezi turciți, dintre ieniceri. Trebuie să fie atent, își repetă el în gând. Simțea că îi clocotește sângele în vine privindu-și nevasta; deodată
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
cuhnii. O măsură din priviri și cu regret constată în gând că îmbătrânise. Nu erau de vină necazurile, energică a stat alături de ei totdeauna. Îi aștepta când, din ocnă, îi lăsau să iasă duminicile; a umblat pe la Istanbul pe la marele vizir și peste tot. A plâns, s-a văitat, dar dreaptă și neînfrântă. Acum însă, de când neica Șerban a ajuns domn, de când s-a întors belșugul și pentru ei, mama, sau i se pare doar lui, a îmbătrânit. Nu este părere
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
și după ce le-am făcut stare lui Drăghici și Șerban de s-au însurat, rămâne lui Șerban. Acum e domn, dar mâine dacă îi aduc dovezi că are gânduri de răscoală împotriva turcilor, ei bine, toată averea mea o ia vizirul și sultanul, iar voi rămâneți săraci lipiți, golani în Țara Românească. De-aia am pus să rămână scris că toată vă rămâne vouă, băieților mai mici iar de împărțire să răspundă Dinu, că el nu are gânduri de domnie... — Mamă
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
că-i plătește drumul. Trebuie să ducă daruri și cărți sfinte tipărite la Mitropolie din partea domnitorului la toate mânăstirile întâlnite în drum. Neica Șerban o avea de partea sa pe sultana validé, mama sultanului, și era prieten bun cu marele vizir Kara Mustafa, deci avea de partea lui seraiul și ienicerii, dar negustorii, prelații și cămătarii greci înclinau spre Mavrocordat. Avea neica nevoie de oameni cumpărați printre ei și asta era treaba pe care o va face el, Mihai, cu chip
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
de când am plecat cu mama, doamna Ilinca, și cu soră-mea, Stanca, văduvă de pe la optsprezece, nouăsprezece ani. Fratele meu e domn, în lume se întâmplă fel de fel, turcii ajung la Viena și altele câte și mai câte; se schimbă vizirii și noi trei - cai verzi pe pereți - mereu pe drumuri după sfințenie. Care sfințenie, prea cucernice? Soră-mea, de când i l-au adus pe fecioru său Barbu înjunghiat de la Istanbul, nu vede decât semne. Când ne pregăteam de plecare zicea
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
că irosise mărgăritarele la porci, pentru că, imediat cum s-a ivit un prilej, iertații au trecut la atac și i-au băgat pe toți fiii ei la ocnă. Ah, ce vremuri! Dar Șerban, care fugise și legase prietenie cu marele vizir, din fugar s-a întors domn. Pătimaș, Șerban Vodă! Doamne, câte liturghii a plătit ea aici și la Sfântul Munte ca să-i fie iertate păcatele! Cum și-a luat locul ce i se cuvenea (oricât de smerită ar fi fost
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
uniți, iar pe Șerban o să-l supere și o să se războiască cu ei ca să le ia din moșii. Ceilalți boieri, Bălenii și Leurdenii, o să-și facă socoteala să-i lase în pace să se certe și să se pârască la vizir frații între ei, dar Șerban nu-i prost să facă asta, că are nevoie de frați și de Dinu și de Mihai, că toată politica dânșii o fac. Proastă nu e, că doar poate să vadă și ea că Mihai
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]