1,617 matches
-
Acasa > Literatura > Fragmente > TEODORA... Autor: Romeo Tarhon Publicat în: Ediția nr. 1113 din 17 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului Din ciclul poeziilor dedicate unor superbe nume de femeie Fermecată Teodora, Tu, cea mai fermecătoare, În viu voal ca aurora, Câte minți sminti-vei, oare? Neatinsă Teodora, Tu, regală orhidee, Din parfumu-ți, tuturora, Lași miresme de femeie... Senzuală Teodora, Tu, precum o melodie De Cezaria Evora, Lași doar zvonuri să adie... Nesupusă Teodora, Tu, cu aripi doar de
TEODORA... de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1113 din 17 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365881_a_367210]
-
o absurditate să trăiești fără vise. Vera Crăciun știe asta și se confundă cu ele. Visul îi îmbracă trupul și chipul său se face aidoma visului. În absența lui, poeta simte că nu există. De aceea, își așterne pe chip voalul de speranță și pornește în căutarea visului propriu pe care-l convertește în visul celuilalt. Și astfel, visând împreună, trec peste orice obstacol într-o arcă salvatoare, gata pregătiți pentru a străbate oceanul lumesc, cu veșnicia drept cunună, spre țărmul
FLOAREA TINEREŢII (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 848 din 27 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/366048_a_367377]
-
strămoșești. E Lumina Străbună ca la Marele Început. E împlinirea unei Prietenii în care Frumusețea cântă. Frumusețea dacică aduce sublimul din adânc, îl răspândește în mireasma ortodoxă a acestei lumi, tălmăcindu-ne dumnezeirea. Vine ca o Mireasă frumoasă, prinsă în voalul veșniciei ... Se aud foșnetele străbune ale Dochiei noastre, în Doine și Balade. Ochii ei mari, frumoși, albaștrii la fel ca prima poruncă a cerului, cu părul lung de aur cât surâsul soarelui, are sufletul verde în care bate toată dumnezeirea
POEMUL FRUMUSEŢII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365380_a_366709]
-
fost din totdeauna, numai că noi nu prea mai avem ochi să putem vedea, și senzori ca să mai putem percepe ceea ce de fapt stă frumos așezat în fața noastră și-așteaptă să fie admirat! Dacă am îndepărta doar pentru câteva clipe voalul acesta negru care ne obstrucționează privirea și care a ridicat acestă stavilă între inima de lemn și crucea de aur, atunci poate c-am fi în stare să putem vedea, că adânc în noi încă mai păstrăm crucea de lemn
DEZAMĂGIRI ŞI ÎMPLINIRI ÎN PLAN SPIRITUAL! de MARIANA DUMITRESCU în ediţia nr. 1256 din 09 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365467_a_366796]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > FĂURAR Autor: Costică Nechita Publicat în: Ediția nr. 2245 din 22 februarie 2017 Toate Articolele Autorului Trece Făurar pe dealuri Scuturându-și pletele Și punându-și voaluri, voaluri Schimbă toate zilele. Ba îngheață, ba dezgheață Amăgind cântările Ori de nu ascunde-n ceață Toate depărtările! Ziua zburdă în căldură Pe toate cărările, Noaptea-n ger și plin de ură Amuțește zările. Acum ninge, acum plouă De nu
FĂURAR de COSTICĂ NECHITA în ediţia nr. 2245 din 22 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/365540_a_366869]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > FĂURAR Autor: Costică Nechita Publicat în: Ediția nr. 2245 din 22 februarie 2017 Toate Articolele Autorului Trece Făurar pe dealuri Scuturându-și pletele Și punându-și voaluri, voaluri Schimbă toate zilele. Ba îngheață, ba dezgheață Amăgind cântările Ori de nu ascunde-n ceață Toate depărtările! Ziua zburdă în căldură Pe toate cărările, Noaptea-n ger și plin de ură Amuțește zările. Acum ninge, acum plouă De nu știi
FĂURAR de COSTICĂ NECHITA în ediţia nr. 2245 din 22 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/365540_a_366869]
-
Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 686 din 16 noiembrie 2012 Toate Articolele Autorului Mă uit la tine iubito, că noi Rivali sau parteneri, suntem doar doi Istoria nu-ncepe și nici nu se temină Cu cel care sfâșie voalul de verbină Și nu mă mai toca, picior peste picior Punându-ți întrebarea cât sunt de răbdător Că nici o Mona Lisă dreptate n-o să-ți deie La câtă alergie mai face prin muzee Privește că lumina ne cade-n cap
RIVALI SAU PARTENERI de ION UNTARU în ediţia nr. 686 din 16 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364896_a_366225]
-
o mână nevăzută a pregătit totul și a meritat acel potop de lacrimi să curgă din ochii tăi în trecut, deoarece acum mângâierea este atât de dulce și vine de pe aripa unui om înger. Simți cum liniștea te acoperă cu voalul ei ușor de mătase, iar viața ta, ce până ieri se legăna ca-ntr-o barcă în derivă și-a regăsit făgașul normal pe care să vâslească. E timpul pentru un nou început de drum, în care ești condus și
ÎNTÂLNIRILE DESTINULUI... de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 436 din 11 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366332_a_367661]
-
semăn mai mult cu cine știe ce strămoș... Oameni înalți, cu ochii albaștri, absolut toți, în afară de mine. Remarcabili oriunde și-ar fi făcut apariția. Și pe stradă ieșeau în evidență de la o poștă. Mama purta bască din fetru, bordo, pardesiu din triplu voal de aceeași culoare a vișinei coapte, avea părul foarte lung și zâmbea. Așa mi-a rămas în minte. Poemul „Îngerul nu-i mai dă mamei binețe”, dacă îmi dai voie să anticipez, ar fi relevant. Pentru imaginea pe care i-
CONVORBIRE DE VIAŢĂ ŞI CUVINTE CU SCRIITOAREA ŞI JURNALISTA VERONICA BALAJ de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 2307 din 25 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366390_a_367719]
-
un înger bătrân/ și băutor de lapte./ De aceea/ singură-l purta în spate/ și-l învăța să scrie/ ca pe un copil/ despre arome/ lupte/ și vise nejucate/ dar,/ cuvintele ei/ se surpau în pământ/. Uneori,/ în rochie de voal,/ îi cânta la pian/ și dansa în ciorapi de mătase/ Îngere, de ce te miri/ și ești tras la față?/ (îi spunea) ... pari speriat și flămând/ ia o plăcintă cu mer/ și lasă-mă să cânt, / slujește-mi această plăcere!/ Îngerul
CONVORBIRE DE VIAŢĂ ŞI CUVINTE CU SCRIITOAREA ŞI JURNALISTA VERONICA BALAJ de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 2307 din 25 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366390_a_367719]
-
AMINTEȘTI? Autor: Marian Malciu Publicat în: Ediția nr. 706 din 06 decembrie 2012 Toate Articolele Autorului Îți amintești cum așteptam ninsoarea Cu palmele-căuș sub pomii de pe-alei? Ne întreceam să urmărim mișcarea Cristalelor gingașe-n dans de funigei... Prin voalul iernii-ți deslușeam candoarea Și gingășia pur-a jocului de miei... Îți amintești cum așteptam ninsoarea Cu palmele-căuș sub pomii de pe-alei? Valsam într-un ocean de alb sub zarea Cu străluciri de stele-n ramuri de polei Și
ÎŢI AMINTEŞTI? de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 706 din 06 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365752_a_367081]
-
faptură lină îți petreci clipele de parcă n-ai nici o vină și somnul ți-e greu și mintea pribeagă iar gândul să-ncerci niciodată nu-ntreabă într-un colț de pridvor într-un naos de crin îți faci loc ca un voal mângâindu-l din plin intră-n pântec de jar în cuptorul de vis în lăcaș de-nchinare sanctuarul ne-închis cordială ți-e poarta și inima țintă pui și somnul deoparte ațintită ți-e clipă cu vegherea cea trează în fecioară
PRESCHIMBAREA ÎNTREITĂ de DAVID SOFIANIS în ediţia nr. 1724 din 20 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366159_a_367488]
-
care ard pe margine și luminează încăperea. În centru sunt două perechi de valsatori Contele cu Contesa și Prințesa cu Paloș. Se aude o muzică plină de armonii ca un vals celebru. Vampiricele plutesc pe acordurile armonioase ale muzicii în voaluri de mătase în culori transparente de frez, violet, galben sau roșu. Vampirii sunt îmbrăcați în fracuri negre, peste care cad pelerine roșii care în timpul valsului se desfășoară ca niște evantaie. În timp ce perechi de vampiri valsează, altele pe marginea ringului de
REGATUL LUI DRACULA (II)- SCENARIU FILM de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1074 din 09 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361687_a_363016]
-
e ceva straniu. BOIER CIOCOIU:(înspăimântat)Sunt cumva tâlharii pădurilor? BOIER CONACU:(se apropie speriat)Ne urmăresc haiducii? Deodată parcă se aude un alai lăutăresc care cântă și se apropie de ei. Peste câteva secunde printre trunchiurile arborilor apar, în voaluri străvezii, fecioare ademenitoare. Călăreții își strunesc caii înspăimântați. Șoapte dulci îi îndeamnă să se apropie. BOIER CIOCOIU:( înspăimântat, în șoaptă)Astea-s vampirice? BOIER CONACU:(la fel de speriat)Sau diavolițe? CĂPITANUL ARNĂUTU:Sunt nălucile nopții. Nu le băgați în seamă că
REGATUL LUI DRACULA (II)- SCENARIU FILM de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1074 din 09 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361687_a_363016]
-
cu o încruntare care îi zbârlea mustața stufoasă cu vârfurile răsucite ungurește, până aproape de pomeți, părinții ei, cu lacrimi în ochi, lacrimi care nu erau de bucurie, cu siguranță, și ei doi. Ea, îmbrăcată în rochia simplă, elegantă, crem, cu voal scurt prins în părul ridicat artistic în creștet, străduindu-se să nu plângă, el, strălucitor și zâmbitor, părând singurul stăpân pe situație. Era atât de frumos încât Dianei îi stătea inima în loc de fiecare dată când îl privea. Și, cu toate
(II) de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1467 din 06 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352209_a_353538]
-
Fiul meu cel răstignit. Bis: Ciocul aurit să-ți fie - Dumnezeu să mi te ție! De-atunci Mierla-i în pădure, Iubitu-și cheamă pe nume, Ca să vină lângă ea, Haina neagră să i-o ia, S-o schimbe-n voal de mireasă, C-a fost fată credincioasă.” Bis: Marin Voican-Ghioroiu Referință Bibliografică: MIERLIȚA / Marin Voican Ghioroiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 94, Anul I, 04 aprilie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Marin Voican Ghioroiu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
MIERLIŢA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 94 din 04 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350490_a_351819]
-
în: Ediția nr. 1244 din 28 mai 2014 Toate Articolele Autorului Au înflorit bujorii și-au îmbrăcat grădina Cu hainele de gală ca pentr-un mare bal, Pare-o mărită doamnă ce-și pune crinolina În verdele smarald, dantelării și voal. Pictată este-n roșul iubirilor aprinse, Dorințele din inimi în rozul diafan, Par rugi arzând în flăcări de patimă încinse Acompaniate-n noapte de vânt ca de pian. Și peste tot și toate, parfum amestecat De liliac, narcise, incandescenți bujori
DIN NOU LA VIAŢĂ de ANGELINA NĂDEJDE în ediţia nr. 1244 din 28 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350589_a_351918]
-
TANIA GRIGORE POEME Camera mea Camera mea poate fi agresivă uneori, îmi sfâșie cuvintele, îmi rupe singurătatea, pândește momentul în care îngenunchez și adorm cu fruntea topită în pagina tensionată ca și o pâine prin care aleargă mirese nevrotice, cu voalul inflamat de reziduuri fetale. camera mea are gheare cât un divorț malformat, râcâie pe ascuns creierul înrămat în suspine, declanșând dorul ca o soluție contra violenței singura soluție transmisă intuitiv, un fel de tsunami convalescent, înfipt în pragul cu pretenții
CARMEN TANIA GRIGORE de MARIA DIANA POPESCU în ediţia nr. 95 din 05 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350619_a_351948]
-
se află o lampă și un divan, model cunoscut astăzi ca ‘recamier’). În această pânză, ea poartă o rochie tunică și are părul coafat în bucle. Sculpturile lui Antonio Canova o înfățișează pe Juliette ca una dintre grații, acoperită de voaluri diafane. Iubită de toți „Avea o minte ce nu strălucea prin ea însăși, dar care-i făcea pe alții să strălucească. Avea un talent special de a asculta și de a se face iubită de toți cei care-i erau
JULIETTE RÉCAMIER, O FEMEIE CA ORICARE ALTA de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 64 din 05 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350641_a_351970]
-
orașul Oradea unde și-a început activitate ca profesor de Limba și Literatura Română, Bucureștiul, Toronto, Paris, Kipering... citadele impunătoare prin arhitectura construcțiilor, parcurilor și străzilor, păstrătoare de cultură seculară..., dar tot mai luminos îi apare satul Țigănești. Atunci când ridică voalul amintirilor ce s-a așezat de mulți ani peste ținutul de basm al copilăriei acoperind într-un con tainic al sufletului: bucuriile, tristețile, înflorirea sau decăderea așezării dragi inimi ei (pe perioade scurte), căci voința și vigoarea din anii tinereții
CU GÂNDUL ŞI SUFLETUL SPRE ROMÂNIA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 103 din 13 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350793_a_352122]
-
imensa clădire a palatului. Geamurile de la ferestre trosniră făcându-se țăndări, ușile se deschiseră ca la comandă și sala fu invadată de acel stol de păsări ciudate. Acestea se transformară pe rând în cavaleri cu pelerine roșii și fecioare în voaluri roze cu părul lung, despletit. Nepoftiții musafiri pluteau pe deasupra scaunelor. Dintre ei se desprinse unul care coborî la tribuna cu microfon și rosti cu un glas de tunet, încât se cutremurară pereții. - Eu sunt Contele Dracula! În sală se produse
XXIX. FURIA LUI DRACULA (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1592 din 11 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/350886_a_352215]
-
departajarea malului pe diferite secțiuni. Dar ce se mai distrau bărbații de naivitatea ei și o așteptau cu tot tacâmul la vedere. Seara admirau apusul de soare pe plaja din Eforie Nord. Culorile se topeau în zare, formând fâșii de voal, acoperind trupul cerului cu atingeri senzuale. Peisajul ceresc era inedit, fata se simțea într-o pictură uriașă, în care culorile o cuprindeau cu respirația lor artistică. Muzica valurilor nocturne îi apropia tot mai tare, agitând amintirile de peste zi în simțurile
CÂND CREZI CĂ LUMEA E A TA de SUZANA DEAC în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351542_a_352871]
-
cum mai geme umbra întâiului sărut! A mai rămas o vină și-un strop de vară-n gură Tu-mi fulguiești o iarnă, sfârșind cu-n început... În mine ninge albul cu flori de măr pe gene Iar moartea duce voalul nuntirii vieții mele... Referință Bibliografică: Nuntirea vieții mele / Violetta Petre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 703, Anul II, 03 decembrie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Violetta Petre : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
NUNTIREA VIEŢII MELE de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 703 din 03 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351655_a_352984]
-
Dar profesor nu e decât cel care te învață să înveți “. E suficient ca prozatorul să apese pe protuberanțele realului din “rama “ rememorării, pentru ca seva acestuia să se coaguleze într-un tablou sugestiv. Autorul e preocupat nu doar să ridice voalul subțire de pe chipul acestei lumi, a satului oltenesc, ci și să descopere noua mitologie, cu toate obiceiurile ei, arhetipurile stării de interferență din “Vârtejul “, din gradina “nașei Polina “. Satul din preajma Tismanei, e prin urmare, semnul policrom al unei agora contopită
FLORIAN VĂIDEIANU-MEMORIILE CA MĂRTURISIRE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 717 din 17 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351723_a_353052]
-
putea vedea mormanele de insecte căzute pe podeaua lucioasă. O temă la fel de frecventă este și cea a licuricilor și a greierilor. Aceștia simbolizează ludicul, spectacolul, strălucirea, veghea, călăuzirea și îndreptarea către lumină. Prietenia cu fluturii îi conferă poetei strălucire, transparență, voaluri de mătase, frumusețe exterioară, dar și fragilitate, sensibilitate, dar și dorința unui dans nemaivăzut, cu adevărat mirific, în lumina tot mai strălucitoare...”am ochi de om pe aripi libelulă / în șoaptă cum umbra învăluie urma / pe clape petale dansez cu
SINGURĂTATEA ALBULUI ÎNTUNERIC, CRONICĂ LA CARTEA DE VERSURI A ILENEI POPESCU BÂLDEA TU NU ŞTII CUM PLÂNG FLUTURII , EDITURA PROXIMA, BUCUREŞTI, 2012 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia [Corola-blog/BlogPost/351721_a_353050]