540 matches
-
tot timpul o gravitate specifică, desfășurându-și gândurile cu o retorică somptuoasă. Patetism? Poate, dar epurat de stridențe ori excese retorice: un Iorga trecut prin școala clasicismului...”4 Al. Oprea prinde câteva trăsături caracterizante proprii polemistului, „cu aprinderi și incisivități voalate”, dar destul de transparente, spirit parcimonios, „care caută să cenzureze pornirile vijelioase”, structural „un delicat”. Ce este 1 op. cit., p. 213 2 op. cit., p. 214 3 Al. Oprea - Incidențe critice, București, Editura Eminescu, 1975, pp. 34-40 4 op. cit., p. 34 106
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
prea multă expunere mediatică prin inter mediul cercetării dumneavoastră nu mi-ar prinde prea bine”. Am primit în schimb din partea sa un fel de „discurs moralizator”, în care erau lăudați preoții și patriarhii „din vechime”, dar și o critică subtilă, voalată a „tânărului cler” contemporan, mult prea mult centrat pe „dimensiuni financiare și pe management și mai puțin pe dimensiunea duhovnicească a vieții religioase”. Este seară, mă pregătesc să mă întorc în camera mea de hotel, dar înainte de asta vreau să
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
și maghiare împotriva democrației", Pătrășcanu a adus un mare deserviciu partidului prin denaturarea poziției acestuia relativ la "problema națională". "Greșesc acei tovarăși români care nu precizează că Transilvania a fost alipită României democratice", prelungește Dej șirul acuzelor. Apoi lansează un avertisment voalat asupra viitorului politic al lui Pătrășcanu, afirmând că "nu poate fi combătut cu succes șovinismul și revizionismul, dacă nu se combat cu toată hotărârea și nu se elimină influențele șovine și reprezentanții lor ce pătrund în partid" (Dej: 1952, 95-96
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
PCUS la al XX-lea Congres al partidului a accentuat insatisfacțiile intelectualilor, dar și ale muncitorilor polonezi. Spre deosebire de celelalte state comuniste din Europa de Est, unde circulația raportului a fost limitată cu strictețe, presa poloneză va juca un rol activ în diseminarea voalată a concluziilor acestuia (Fontaine: 1993, 284). Au urmat, succesiv, reabilitări ale unor importanți comuniști est-europeni epurați în cadrul ultimelor procese "spectacol" orchestrate de către Stalin (Traicho Kostov, Laszló Rajk), demiteri ale celor mai compromiși staliniști din rândurile armatei, Ministerului de Interne și
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
și anume a modului arogant și condescendent cu care fusese tratat de către acesta în câteva ocazii (Țîrău: 2005, 460). În variantă românească, destalinizarea a însemnat deci o cimentare a elitei politice, unită de dezideratul păstrării propriei poziții și a respingerii voalate a unora dintre principiile adoptate în Uniunea Sovietică la al XX-lea Congres al PCUS (Dumitriu: 1961, 17-18). Chiar dacă, formal, Dej se declarase de acord cu criticarea cultului personalității și contracararea efectelor politice ale acestuia, nu ezita în schimb să
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
sovietice, noi am aplicat-o în mod creator și nu am avut greutăți (Cătănuș: 2004a, 72). Cu ocazia celui de al III-lea Congres al PMR, Hrușciov a lansat un atac dur la adresa delegației chineze la care Gheorghiu-Dej a subscris voalat, calificând în particular China drept ""un fel de acțiune fracționistă în mișcarea comunistă internațională"" (Cătănuș: 2004a, 119-127). Chiar dacă susținea integrarea Chinei în ONU, condamnând "imperialismul american" care "nu poate uita că victoria revoluției chineze a dat întregului sistem colonial una
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
romantic, erau inaplicabile integral în practică: conferința nu putea să nu afirme, cel puțin simbolic, ascendentul sovietic asupra lumii comuniste, fie și numai prin faptul că se desfășura la Moscova, iar asta nu se putea face fără condamnarea, cel puțin voalată, a leninismului asianizat. Pe cât ar fi fost de "juste", genul acesta de principii erau romantice prin însăși imposibilitatea aplicării lor în lumea politică reală, nereușind altceva decât să obstrucționeze în diferite măsuri acțiunile sovietice orientate înspre reafirmarea rolului central ideologic
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
rămas tensionate la începutul anilor '70, cunoscând o ușoară ameliorare în ultima perioadă a decadei. Tema principală asupra căreia planau divergențe era "diplomația multilaterală" pusă în practică de comuniștii români și impulsionată puternic de detensionarea internațională Est-Vest, care submina ambiția voalată, dar prezentă fără doar și poate a Moscovei de a stopa tendințele politice și ideologice centrifugale ale "lagărului socialist". Per ansamblu, situația se prezenta însă mai bine decât cu un deceniu în urmă, când, din cauza motivelor deja cunoscute, relațiile româno-sovietice
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
care ne-o acordam. Nu pot spune că ne temeam unul de celălalt; teama era toată de partea mea, și nu mă temeam propriu-zis de James, ci de ceea ce reprezenta el. (Presupun că acest „ceva“ era viziunea mea profetică, încă voalată, asupra ratării propriei mele vieți, asupra viitorului dezastruos.) Trăiam, legați unul de celălalt, într-o negură de stinghereală și de anxietate. Toate acestea erau desigur înfășurate în deplină tăcere. Nu discutam niciodată despre strania tensiune dintre noi; poate că nici
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
ora ceaiului și stau la fereastra salonului, privind ploaia care ciuruie cu stăruință marea. Decorul cenușiu e de o simplitate austeră. În afară de dunga cenușie ca de oțel care trasează orizontul, cerul și marea par îmbăiate în aceeași culoare, un gri voalat, vag licăritor, pătruns de o notă expectativă, de parcă ar aștepta să se întâmple ceva. Poate că fulgere, sau monștri care să se înalțe din ape. Slavă Domnului, nu am mai avut halucinații, și uitarea aproape completă care s-a așternut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
și tandră redevenise din nou tânără - chiar înainte de a-i desluși pe chip o expresie de spaimă, care s-a spulberat pe dată. Pe urmă n-am mai putut vedea nimic decât ochii ei mari, aproape violeți, oarecum înghețați și voalați, de parcă priveau dincolo de mine. Am simțit că mi se aprind obrajii, blestematul val de roșeață năpădindu-mi gâtul și fa]a. În mod deliberat, nu-mi pregătisem nici o frază. Am spus doar: — Scuză-mă, tocmai treceam pe aici reîntorcându-mă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
un câine care încearcă să ghicească cele mai mici gesturi ale stăpânului. Nu m-am putut împiedica să nu observ cât de diferită este ființa asta sănătoasă și vioaie față de creatura greoaie, năucă, pe care o lăsasem să fie cărată, voalată și cufundată în tăcere, din casa mea. {i totuși, iubirea își urmărește propriile ei scopuri și discerne, ba chiar inventează, propriile ei farmece. Dacă va fi necesar, îi voi explica toate acestea lui Lizzie. Acum, așezată pe un scaun, Lizzie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
îmbrățișasem o fantomă. Și în acea noapte mi-a mărturisit că mă iubește. Nu, ideea mea de a reduce simțămintele ei la „resentimente originare“ e fantezistă. Poți deveni fantezist atunci când încerci să scormonești adevărul. Uneori, trebuie să-i respecți fața voalată. Fără îndoială, aceasta e o poveste de dragoste. Hartley nu a fost în stare să fie pentru mine o Beatrice și nici eu nu am fost în stare să mă las salvat prin ea, dar ideea nu era lipită nici
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
ceea ce putea să pară și un fel de cochetărie, pentru a masca ravagiile anilor, mai ales că ținea să fie încă o doamnă. Când vorbea cânta, atât de suav îi rămăsese glasul, în af ara regi strului de jos, puțin voalat. Trecea de la vocea sonoră la șoaptă și se supraveghea în pronunția cuvintelor. Ca să aduc vorba despre muzică, i am amintit că Georg e Enescu tocmai împlinise cincizeci și șase de ani. Dar clee a oftat teatral, parcă ar fi vrut
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
unei stări interioare ce atinge irealul prin subtilitatea trăirilor invocate, aparținând prin excelență lumii senzitive a subconștientului, apelează la o cvasi-permanentă evoluție în dinamica redusă de p și pp (cu solicitarea folosirii permanente a pedalei de surdină), ale cărei sonorități voalate, lipsite de contur facilitează interpretarea adecvată a intenției declarate în introducereharmonieux et souple (armonios și suplu). III.5. Les collines d’Anacapri (Colinele din Anacapri) Unica pagină de inspirație italiană prezentă în creația pentru pian a lui Debussy ne dezvăluie
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
multă înverșunare decît se ridicase, alături de ei, împotriva organizării oficiale existente a vieții sociale. "Rousseau poate fi considerat ca mergînd alături, dar și în contra contimporanilor săi."8 Mult mai avansat în previziuni și exprimîndu-se într-o formă mult mai puțin voalată, Rousseau nu numai că denunța viciile regimului feudal, dar vestea inevitabila lui prăbușire. "Poate nici unul dintre marii gînditori care au precedat și pregătit, într-un fel sau altul, revoluția din Franța, n-a reușit ca Jean-Jacques Rousseau să stîrnească, prin
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
Și după 1970 publicistica oficială din România nu a abordat și nu a explicat caracterul nedrept al Pactului Ribbontrop - Molotov, lucru de Înțeles de altfel, dar care face și mai demne de apreciat vocile, oricât de timide, care În tonuri voalate, s-au făcut totuși auzite În legătură cu acest subiect. Inexplicabilă și condamnabilă pare a fi Însă tăcerea unor scriitori și istorici care, abordând teme generale naționale, nu numai că nu amintesc de teritoriile ocupate, ci fac chiar unele recomandări de a
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
una evenimențială, ci o reconstrucție fondată pe viziunile asupra lumii ale fiecărui grup, ale fiecărei memorii colective. Există totuși un ultim tablou al istoriei (în capitolele trei și patru) pe care trebuie să încercăm a-l lămuri, deoarece corespunde respingerii voalate a criticilor din 1925 ale lui Marc Bloch pe care Halbwachs o dezvoltă în Topografia legendară a Evangheliilor. După proasta istorie evenimențială a lui Blondel, după istoria pe durată lungă considerată potrivită cel puțin pentru istoricul contemporan, ultimul cuvînt pare
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
timpul înclinat să facă paralele între,,învățături" extrase din diferite creații literare și învățături de credință, ori adevăruri psihologic dovedite, între creații literare și cărți religioase, creațiile literare fiind deseori punct de pornire pentru dezbateri teologale. De aici, probabil, și voalatul reproș al prietenului său Al. Paleologu: "Tu toate le vezi teologic. Te-ai făcut teolog?"31. Un alt moment (paragraf) ce merită a fi prezentat aici e cel întâlnit în Jurnal sub titlul Toamna 1966. Aici Steinhardt analizează și interpretează
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
ar fi trebuit să lămurească problemele ridicate de întrebările mele. Pentru a clarifica, măcar într-o mică măsură toată această tentativă de dialog, prezint în continuare întrebările trimise prof. univ. Ioan Panican, la care acesta a evitat într-un mod voalat să răspundă, deși inițial se arătase încântat de ideea unui dialog. 1. În Cu Dumnezeu în subterană referirea la convertire se face lapidar: Această convertire s-a petrecut la șase luni după căsătoria mea...". Doriți să oferiți mai multe amănunte
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
și opera sa literară, aceleași teme dezvoltate pe larg în paginile jurnalului, ale nuvelelor, ale romanelor și ale pieselor sale de teatru. Reflecțiile din jurnal, cu adresă directă, de critică vehementă față de regimul dictatorial ceaușist, apar foarte rar, și atunci voalat, în corespondență, unde Sîrbu adoptă limbajul oblic, luând masca bufonului, invocând adesea ironic sau interpelând ceremonios (când constată că scrisorile îi sunt deschise și verificate de cenzură) pe cititorul din umbră al dialogurilor cu prietenii săi. De fapt, scrisorile acestea
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
din necroloage - de unele publicații între paranteze, de altele fără paranteze) că, în trecutul său, Bacovia a „visat”, în mai multe rînduri, „politic”. Citit fără prejudecăți, „Cogito” e un poem al mîntuirii, - politic și... apolinic! Proza lui Bacovia e cronica voalată a unei vieți obscure. Balansează între dezvăluiri și acoperiri. Autorul pare să se fi condus mereu după următoarea „regulă” enunțată în Impresii de roman: „Descriind ființe și locuri, ar fi dorit să nu le angajeze la nimic.” Discreția duce la
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Rougon, p.344]. Într-o societate în care a atinge corpul feminin ține de o reglementare strictă, de o interzicere, valsul constituie o autorizare excepțională, cu atat mai mult cu cât toaletă feminină dezgolește anumite părți ale corpului, de obicei voalate și ascunse. De aici atracția acestui dans și mitificarea balului. Bălul este pentru femeie o ocazie deosebită să-și pună în valoare corpul. "Des jeunes filles, décolletées, montraient leurs épaules" [Zola, Nana, p.398]. Balurile din universul demimonden le imită
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
pe măsură ce o trăiam, viața scîrboasă de care eram conștientă până la nevroză. Și că în douăzeci și doi decembrie 1989 eram posesoarea a zece caiete de câte două sute de file fiecare, de jurnal, și a unei memorii albe ca un film voalat. Fără îndoială că lucrurile nu stau așa, și că doar o mare neplăcere mă împiedică să frecventez relaxat, cu dispoziție visătoare, trecutul, această țară străină, ca să citez un splendid titlu. Cred că asemenea neplăcere are și în cazul meu legătură
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
legată a unei curgeri experiențiale nesegmentate. Iar funcția regulativă punctează mai mult ca oricând cu retragerea sa, în domeniul artistic, un implicat obligatoriu al originalității și al liberei evoluții. Controlul de sine înseamnă aici cât mai puțină coerciție, o implicare voalată, ocolitoare, sugestivă, care mânuiește mai curând prilejul decât instrumentul cauzal eficient, care tentează fără a obliga, care propune. Artistul se lasă în voia tendințelor și a înzestrărilor sale pentru a se recupera reflexiv în momente de răscruce, doar acolo unde
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]