599 matches
-
Ne aflăm pe scena teatrului unde a răsunat pentru prima oară vocea marelui nostru poet Mihai Eminescu, pe atunci sufleur» (s.m.)" l "Încă un alexandrinism (Alexandria Teleormanului, bineînțeles): Zozi (Zoe Dumitrescu Bușulenga, n.n.) și Cioculescu fac pe micul ecran apologia vocabulei «tovarășe»" l "Pe strada Nuferilor, - cîndva Popov și încă mai cîndva General Berthelot -, la colțul unde se face intrarea spre clădirea liceului Nicolae Bălcescu, - pe vremuri Colegiul Național Sf. Sava -, era deschisă, pînă acum doi-trei ani, o cîrciumă. La una
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13728_a_15053]
-
unei sintaxe nespectaculoase și terne, astfel că textul se susține doar prin contraforții rari ai expresiilor încărcate de un farmec bătrîn. Un iz de relicvă care răsună agreabil numai în urechile acelora care au înclinație pentru acustica în surdină a vocabulelor perimate. O piatră de monument, venerabilă prin vîrstă și impracticabilă prin formă, dar nespus de sugestivă prin schițele de șantier verbal în care lucra preotul din Șișești. Sub unghi calofil scrisul său e inexpresiv, dar sub aspect etimologic spectacolul e
Scrisul etimologic by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6882_a_8207]
-
de analiză a unora din schițele ploieșteanului. De pildă, în numărul din ianuarie al CAIETELOR SILVANE (revistă lunară editată la Zalău), Viorel Mureșan (în articolul I. L. Caragiale și clasa cea nouă) extrage nuanțe abisale din Domnul Goe. În accepția autorului, vocabula Goe nu e un simplu prenume, ci acronimul latinescului ego, amănunt care pledează pentru egocentrismul și egoismul care s-au adunat în sinele mititelui băietan pus pe pozne. De aici încolo, delirul exegetic se declanșează în voie: „Prin nume, Goe
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4925_a_6250]
-
se numea singur "școlar al melancoliei", un fel de poet din lipsă de plăcere, cum l-a numit Starobinski. Scrisul transformă imposibilitatea de a trăi în posibilitatea de a o spune, scrisul pune în schimbul lipsei de viitor o multiplicitate de vocabule distincte, cum s-ar zice. - Cum e posibil aceasta, domnule Diavol? Nu avem aici un paradox? - Hi! Hi! Paradoxurile sunt adjudecate în întregime de Iad! chicoti diavolul legănându-și satisfăcut coada. Un misterios surplus de putere intervine mereu ajutându-l
Rafturile cu nostalgie ale Bibliotecii iad by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12542_a_13867]
-
adică termeni polisemantici. Și totuși, Bogdan Mincă vrea să facă în română ceea ce fac nemții în limba lor: să nască un idiom compact, bine întrețesut lăuntric, în care familiile de cuvinte cresc organic, într-o legare firească în virtutea căreia fiecare vocabulă trimite la alta. Numai că limba română nu are mlădirea flexionară a germanei, ea nefiind un aluat apt a se lăsa modelat ca o plastilină. Colorată și intuitivă, româna e improprie pentru desfășurarea unor calupuri conceptuale de tip chistic, rezultatul
Plastronul semantic by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5754_a_7079]
-
cu performanțele lor - fotbaliștii, altfel, mai toți, mediocri și submediocri, nu și alți sportivi de care nu auzim, în mass-media, decît atunci cînd iau medalii europene, olimpice, adică, o dată la cîțiva ani, guriști, vedete de un sezon, destule, etichetate cu vocabule din argoul tabloidelor de scandal, politicieni penibili sau/și agresivi în limbaj, agramați, infractori spilcuiți, evident, cu gulere albe, dar bine plasați în vizorul aparatelor foto și al camerelor de filmat, "analiști" de toate pentru toți... Se știe doar: reputația
Cumințenia prestigiului și guraliva notorietate by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/7355_a_8680]
-
Mavhima ilustrează, în diferitele lui secvențe, diferitele etape din viața de dansatoare a artistei, în drumul către sine. Mai întâi, într-o lungă și largă rochie albă, mișcarea sa evocă o primă fază neoclasico-modernă, în care se mai infiltrează căteva vocabule clasice. Apoi, în secvențele coregrafice următoare, într-un costum simplu, sumar, sursa proprie a mișcărilor sale iese treptat la iveală, învăluită într-o mireasmă de subtilă senzualitate, notă cel mai adesea absentă la o bună parte dintre dansatorii de dans
One woman show – SANDRA MAVHIMA by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/4057_a_5382]
-
poemul Ochiul din umbră, și la celelalte din grupaj, e limpede că nu aveam a ne înverșuna decât pe virgulele puse în text cu furca. înpănâdu-vă versurile cu fel de fel de minunății, dăm din loc în loc de considerente și de vocabule aiurea: Viața înseamnă artă, așa cum arta se identifică la modul absolut cu mirajul beatudinal și sublimal al unei scene". Poate ați vrut să spuneți beatitudinal și subliminal? Ce rămâne bătut în cuie este, în viziunea dvs., Mesajul artistic și care
Actualitatea by George Marin () [Corola-journal/Journalistic/8251_a_9576]
-
mitologie nu numai a persoanei, ci și a textului, iar analiza mitului e deja o recunoaștere ontologică a lui! Conștient de fragilitatea terenului pe care calcă, C. Abăluță își dă seama că "obiectivitatea" unei antologii presupune un alt înțeles al vocabulei decît cel curent: "Și acest alt înțeles poate fi acela de grijă, răbdare, seriozitate, atenție în a îndeplini o muncă de-o maximă rigoare interioară. Fiindcă într-adevăr obiectivă credem că este abia această rigoare interioară care comandă, pas cu
O antologie recuperatoare (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16049_a_17374]
-
că semăn cu el). La Tântava toți vorbeau în graiul muntenesc pur, care pare agramat și brut pentru că nu seamănă cu limba literară. Dezacordul dintre subiect și predicat, cuvintele deformate regional («Mă doare picerele, maică», zicea câte o bătrână), primitivismul vocabulelor «dă» și «pă», dar mai ales diferențele de accent, repezeala discursului, naivitatea «mexicană» a inflexiunilor mă uimeau și mă încântau când eram copil. Unde unii ar fi văzut caricatură, eu vedeam expresivitate și forță. Nimic nu-mi plăcea mai mult
Poeme vechi, nouă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4582_a_5907]
-
80 de poeme colaj incluse în volumul Este sau nu este Ion. Timbrul inconfundabil al vocii, deturnarea inflexiunilor grave prin imprevizibilele nuanțe ludice, ritmarea sonoră a poemelor, cu totul diferită de ,croiala" lecturii vizuale, lineare, a textului, contrastul dintre unele vocabule ,neaoșe" și ușorul accent străin cu care erau ele rostite, noua, inedita constelație de sensuri a poemelor, ivită după lectura lor cu voce tare m-au convins de necesitatea indiscutabilă a ,fixării" poemelor pe un suport durabil . Au urmat ,demersurile
Cu Herta Müller despre colaje by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/11289_a_12614]
-
pe care mi-o pun este de ce și începând de când, din care epocă, sufletul timpului a fost pentru noi marcat de acest amalgam de influențe și reacții, de complexe și născociri, de provocări și riposte care se numește, cu o vocabulă mirosind aproape dramatic a sarmale și mititei, "bășcălie". Aș fi tentată să încep de foarte mult - poate chiar de dinaintea momentului incert în care ne-am format ca popor - și să consider că totul se trage din ceea ce eu consider a
Bășcălia la români de la salvare la sinucidere by Ana Blandiana () [Corola-journal/Journalistic/9798_a_11123]
-
nu stă să le lămurească prea mult, iar dacă totuși o face sfîrșește în aporia inutilității: cu cît reflectezi mai mult la sensul unui termen cu atît folosirea lui devine mai incertă, lămurirea completă a unei noțiuni preschimbînd-o într-o vocabulă moartă. A treia restricție este legată de natura realității. Concepția obișnuită potrivit căreia lumea are o omogenitate verificată, în virtutea căreia ierarhia se ridică printr-o trecere continuă de la un nivel la altul, aduce a pictură naivă: în intimitatea ei, realitatea
Patru constrîngeri by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2854_a_4179]
-
excesul de ghilimele, divagațiile teoretice și amintirile personale. Ghilimele sunt folosite pînă la sațietate pentru a face uz de cuvinte pe care, atribuindu-le spiritului epocii, autorul nu și le asumă. Drama e că jumătate din carte e scrisă cu vocabule prinse în ghilimele, de unde și impresia de colaje supărătoare la care scriitorul ar fi putut să renunțe. În al doilea rînd, pradă pletorei verbale care îi caracterizează romanele-fluviu, Breban nu-și poate înfrîna patosul unor asociații de idei care nu
Hybrisul românesc by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5634_a_6959]
-
nu pot fi înțelese în afara acestui dialog între transfigurarea interioară pe care o parcurge, în anii războiului, filosoful și, respectiv, contextul politic românesc, tot mai nefast. În acest cadru, Razne, titlu dat ultimei sale cărți scrise în românește, este o vocabulă care apare și în fruntea altor texte publicate de Cioran în revistele exilului. Conform Enciclopediei exilului literar românesc, a lui Florin Manolescu, sub acest titlu (și sub un al doilea: Fragmente), apar în revista Luceafărul a scriitorilor români din exil
Cioran, ultima carte în românește by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3989_a_5314]
-
care un vorbitor de română, pronun- țîndu-l, e izbit de golul de intuiție pe care sunetul îl evocă. Un spectru cețos în care nu poți atîrna nici o sugestie de gînd. Cuvîntul e fără îndoială neinspirat, lipsindu-i aerul firesc de vocabulă vie, de aici și șansa minimă de a avea un destin cultural. Situația fericită e că stofa fizicianului e cu mult mai bună decît cuvîntul pe care îl folosește. Altfel spus, intenția lui Basarab Nicolescu are o noblețe pe care
Transa fizicianului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4914_a_6239]
-
cele ce urcă și coboară... Mă prosternez în fața lor... Le iubesc, mă lipesc de ele, le urmăresc, le mușc, le topesc... Iubesc atît de mult cuvintele... Cele nesperate... Cele ce se așteaptă cu nesaț, se pîndesc pînă cînd, deodată, cad... Vocabule iubite... Strălucesc precum pietrele colorate, sar asemeni peștilor argintii, sunt spumă, fir, metal, rouă... Urmăresc unele cuvinte... Sunt atît de frumoase încît vreau să le pun pe toate într-un poem al meu... Le agăț în zbor, cînd bîzîie, și
Poetica unui gînditor by Elena Lincan () [Corola-journal/Journalistic/13723_a_15048]
-
seamănă cu încercarea de a resuscita un cadavru doar pe seama stratului inert al literei îmbălsămate. Suflul viu nu poate fi suplinit de tehnica seacă a unor distincții lexicale, și asta fiindcă sursa gîndirii nu stă în coaja efemeră a unor vocabule coruptibile, ci în reprezentarea mentală pe care niște oameni, alcătuind o comunitate, o poartă simultan în mințile lor timp de cîteva generații. Cînd reprezentarea mentală se schimbă - e vorba de paradigma pe care o împărtășesc oamenii unei epoci - litera cuvintelor
Scleroza limbilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9452_a_10777]
-
a reclamei audio-vizuale fiind cea opusă: viața individului e valoarea supremă, ea depășind orice înțeles metafizic și orice maximă morală, totul e să-i descoperi farmecul (nu întîmplător termenul „descoperire“, odinioară un concept fenomenologic cu subtile tente speculative, a devenit vocabula magică a publicității moderne: peste tot ți se cere să descoperi gustul, savoarea, eroul, parfumul ș.a.m.d, adică ți se cere să descoperi niște banalități care îți sînt vîrîte sub nas cu titlul de noutăți, caz în care valențele
Lustrația mentală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5931_a_7256]
-
vorbind, oameni mari, tot unul și unul: parlamentari (colegi, adică, ai domnului Pruteanu), miniștri, generali, colonei, mari analiști și ce se mai întâmplă să fie. Cum vorbesc cei mai mulți? Cu dezacorduri îngrozitoare, cu pleonasme, cu pronunțări stâlcite de nume străine, cu vocabule folosite aiurea. Să dăm și exemple, câteva. Prepoziția pe înaintea pronumelui relativ care mai nimeni n-o păstrează, astfel că auzim tot timpul: omul care l-am văzut, bătălia care am dat-o etc., etc. Dar acesta e un fleac
Cine aprinde beculețul? by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/14203_a_15528]
-
preconizat genetic, suntem înștiințați la vreme de textul de pe ultima copertă. Că, în materie de simplitate a concepției versului, Bacovia pare a fi unul din modele, suntem, din nou avertizați din aceeași sursă. Că, însă, poziția pe care o ocupă vocabula aceasta astringentă e una care duce, în spațiile dintre versuri, la crearea unui "om nou", mi se pare mai degrabă o nobilă iluzie. Oricum, deși validat de autorii generației cristalizate în jurul anului 2000, Vlad Moldovan nu le e, acestora, dator
Vara patriarhilor by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8179_a_9504]
-
ceea ce pare o simplă pălărie este, în fapt, un șarpe boa care a înghițit un elefant. Creangă are capacitatea de a pune în ramă situații oarecare cu tîlcul incarnat și de a inventa din te miri ce un limbaj cu vocabule transfigurate semantic. Iată, spre exemplu, cum devitalizatul adverb "mai" devine o puternică pîrghie de nuanțare ad-hoc: gardul făcut de Chirică este "streșinit cu spini și atît de des de mai nici vîntul nu putea răzbate". Este subliniată aici, atît de
Decembrie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/12189_a_13514]
-
Tudorel Urian Comunicăm. Ne imaginăm că sîntem pe aceeași lungime de undă cu cel căruia ne adresăm. Înșirăm cuvinte, sintagme, expresii, fără să zăbovim prea mult cu gîndul la ceea ce se află în spatele unor înlănțuiri de vocabule care au ajuns să ne sune familiar. Mai mult decît atît, prin învățarea unor reguli gramaticale fundamentale și a cîtorva sute de cuvinte mai mult sau mai puțin uzuale putem să ne facem înțeleși și într-o limbă străină. Întrebarea
Întîlnire cu alteritatea by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12043_a_13368]
-
mai sus în ierarhia socială, ce învârt în hârdăul cu interese de pe lângă stadioane. Nu știu de ce ne mirăm că tocmai sportul (în limba engleză cuvântul înseamnă "distracție", "amuzament", "petrecere") a ajuns să însemne corupție, violență, barbarie, de vreme ce în România chiar vocabule mai serioase ("democrație", "parlament", "minister") sunt batjocorite de ani și ani de zile. Era normal ca în această sferă să se înghesuie, precum muștele în jurul bălegarului, indivizii cei mai dubioși produși de-o societate ea însăși dubioasă. E suficient să
Sinuciderea prin diminutive by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15511_a_16836]
-
asupra capacității de a numi obiectele străbate la suprafață din majoritatea textelor grupate în cartea Monicăi Lovinescu. Vaguitatea, alt termen filosofic învecinat ca sens, stă și la originea reducțiilor semantice și a modificărilor structurilor lingvistice profunde înfățișată de Orwell prin intermediul vocabulelor artificiale din Nouvorbă (în original "newspeak", de fapt "ampquotnewspeakampquot"). Am trasat doar câteva dintre liniile care defineau contextul social-politic, cultural și personal în care au apărut prozele din Mots ŕ Mots. Deschizând volumul, fiecare cititor va găsi o mult mai
O carte nedreptățită by Astrid CAMBOSE () [Corola-journal/Journalistic/7227_a_8552]