443 matches
-
d e a constatat că aceasta diferă sub aspectul principiilor formative și evolutive de cea populară și, de aceea, a crezut necesară fundamentarea unei teorii speciale, adecvate particularităților ei. Philippide constată pe terenul limbii literare o creștere a rolului factori-lor volitivi în schimbarea limbii, dar nu aderă la opiniile lui Benedetto Croce, care considera limba ca fiind dependentă de cunoașterea intuitivă și acorda un rol hotărîtor stilului individual, și nici la cele ale lui Karl Vossler, adept al ideii că limbile
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
individual, și nici la cele ale lui Karl Vossler, adept al ideii că limbile literare se schimbă mai ușor decît graiurile, transformările producîndu-se în salturi și în mod inegal, ca urmare a activității marilor scriitori. Philippide arată că, deși factorii volitivi se manifestă și la nivelul limbii populare, prin analogie și imitație înde-osebi220, și, ca urmare, multe dintre fenomenele limbii populare au loc conștient, ele rămîn totuși fenomene obiective în înțeles primar, cu manifestare apropiată de cele naturale, dar totuși profund
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
acestea sînt echivalabile de la un individ la altul, dar nu identice. Adăugînd la aceasta faptul că fiecare are anumite cunoștințe despre obiecte și, în parte, aceste cunoștințe sînt marcate de propria individualitate, că fiecare are anumite predispoziții psihice, afective și volitive, se înțelege că și imaginea despre lume diferă de la un vorbitor la altul, deși se raportează la același glosocosmos. S-ar părea astfel că, de fapt, în chestiunile de detaliu, realitatea este alta nu numai de la o comunitate lingvistică la
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
Într-o situa-ție similară s-ar găsi individul vorbitor în raport cu limba, o instituție dată prin tradiție, în raport cu care aspectele cele mai evidente sugerează o dirijare și o supunere a sa, fără a fi în măsură să opună eficient propriile acte volitive. Limba îi impune vorbitorului sistemul situațiilor posibile, iar norma îl orientează numai spre ceea ce este operant în cadrul siste-mului. În plus, limba literară cunoaște norme legiferate care reduc și mai mult eventuala predispoziție a vorbitorului de a folosi limba cum voiește
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
acest sens. Pe terenul limbii, ordinea normativă (normativitatea) se realizează în două maniere distincte: mai întîi, prin evoluție și prin acțiunea cauzelor care determină această evoluție, limba impune indivizilor realități instituite social (norma limbii sau norma-cutumă), apoi, printr-o activitate volitivă, se creează un aspect sistematizat al limbii, devenite limbă de cultură, care impune reguli realizate prin normare (norma-lege sau norma-legiferată). În raport cu această ordine normativă se manifestă libertatea lingvistică, care nu trebuie înțeleasă numaidecît ca o opțiune pentru abaterea de la norma-cutumă
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
realizat sau ceea ce a fost uitat. Sub acest aspect, literatul tinde spre un oarecare nonconformism, în vreme ce omul de știință se străduiește să respecte cît mai mult norma, dar și într-un caz și în celălalt este vorba de o deliberare volitivă, de o opțiune. Primul procedează astfel fiindcă noutatea de expresie este cheia de boltă a operei sale, celălalt urmărește claritate, orientare univocă a desemnărilor, precizie, fiindcă numai în aceste condiții opera sa este viabilă. În ambele cazuri însă nu este
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
discurs și stilul sînt privite nediferențiat, cît și conceperea textului filozofic ca fiind ceva incomparabil cu scriitura caracteristică altor tipuri de opere culturale. Particularizarea scrisului filozofic după învățații alcătuitori de sisteme se realizează în mod eficient, nu prin diferențele pasionale, volitive sau de fantezie, ci prin manierele diversificate și multilaterale, dar întotdeauna coerente, ale manifestării rațiunii. B i b l i o g r a f i e Austin, J. L., Cum să faci lucruri cu vorbe, Editura Paralela 45, București
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
și colaborare cu semenii sunt esențiale pentru a-i ajuta pe aceștia să capete autocontrol și să-și mențină motivația pentru comunicarea totală. Este știut faptul că motivația puternică stimulează implicarea afectivă, care influențează pozitiv procesele intelectule și pe cele volitive. Trăirile emoționale ajută la o mai bună întipărire a informației, la integrarea ei în sistemul de cunoștințe și menținerea timp mai îndelungat a interesului pentru diferite activități, au efecte pozitive asupra dezvoltării personale, implicit asupra educării și formării unor opinii
Comunicarea cu persoanele cu deficien?e de auz by Vasilica Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/84058_a_85383]
-
unui mediu social și educativ nefavorabil declanșează crize puberale grave, cu elemente cunoscute de delicvență minoră (furt, vagabondaj, abandon școlar). 5. Este necesară urmărirea acestor cazuri și în faza postpuberală, a adolescenței, când autoeducația și întreaga dezvoltare intelectuală, afectivă și volitivă capătă extensiune, când defectul necorectat, sau recidivat este sesizat cu vie durere, cu o atitudine fermă de corectare și învingere. 6. Familia, școala și societatea trebuie să asigure o opinie favorabilă în orice moment și în toate mediile pentru a
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
scăzute de autorealizare școlară și profesională, nu simt nevoia utilizării acestor capacități. Deci, inteligența școlară nu este o valoarea psihică absolută, ci eficiența ei este condiționată mereu de întreaga viață psihică a subiectului, mai ales de particularitățile afectiv motivaționale și volitive ale personalității. Lipsa stăpânirii de sine, instabilitatea psihomotoră și emoțională pot deregla inteligența nativă. Gradul de maturitate a personalității depinde într-o mare măsură de maturitatea emoțional-afectivă. Nivelul de dezvoltare al voinței, capacitatea de autoreglare se răsfrâng asupra întregii activități
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
de autoreglare se răsfrâng asupra întregii activități școlare și profesionale a elevului. Este cert că cel cu voință puternică este capabil să dea dovadă de perseverență, stăpânire de sine, inițiativă, activism, independență, capacitate de decizie, de planificare. Aceste trăsături caracterial volitive formează împreună cu orientarea valorică a personalității, determinată de ierarhizarea motivelor, straturile superioare ale psihicului. Cunoașterea lor constituie o preocupare fundamentală a fiecărui pedagog, indiferent de specialitatea sa. Aceasta pentru că alături de instruirea, informarea elevului, avem și sarcina delicată a formării condițiilor
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
cel expresiv (N. Toncescu, op. cit., pag. 47, 1968). Tot gravă este și categoria dislexiei disgrafiei consecutivă „manifestările sechelare în intelect, afectivitate și comportament”, prin intelect deficitar (Q.I. sub 60-70%), bradipsihie, elemente de gândire intuitivă, tulburări afective, labilitate emoțională și volitivă, slabă motivație pentru învățare. În această perspectivă neurologică se pot încadra mai ales alexia și agrafia. Tulburările scris-cititului la deficienții de intelect, la cei nevăzători care scriu în braille, ca și la cazurile cu dereglări neurologice și psihice se manifestă
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
jocul de mișcare în lecția de educație fizică cu conținut din fotbal poate constitui un instrument eficient și o modalitate de rezolvare a obiectivelor activităților motrice, oferind posibilitatea dezvoltării capacității motrice a individului, dar și influențării proceselor psihice, afective și volitive. Chiriță, G. (1983), consideră că: „jocul permite manifestarea inițiativei și independenței acțiunii, dezvoltă gândirea, creativitatea, capacitatea de anticipare și de decizie.”. De aceea noi recomandăm ca în alegerea jocului de mișcare să se pornească de la sarcina pedagogică ce trebuie realizată
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
de joc să fie realizată tot de ei; stabilirea echipelor să se facă pe bază de autonomie dirijată; arbitrajul să fie asigurat de colegi; sancțiunile să fie constituite din penalizări. Jocul, presupune un ansamblu de solicitări de natură cognitivă, afectivă, volitivă și motrică, ce stimulează relațiile interpersonale. În același timp participă la formarea li evoluția proceselor psihice, a personalității individului și constituie un stimul optim pentru adaptarea socială a acestuia. Așadar, jocul are o semnificație funcțională esențială și nu este un
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
lei. Această imagine eroică a produs rezultate mărețe, însă uneori a frânt și a nimicit persoanele mai normale, șubrezindu-le sub povara unor greutăți demne de o cămilă. Așadar, această imagine i-a izolat pe cei mai puternici și mai volitivi - de obicei auto-recunoscuți carismatici - sub clopotul de sticlă al perfecțiunii și al venerației, care este doar o variantă a cuștilor în care se țin leii și leoaicele. Și aici avem de-a face cu două excese la fel de dăunătoare. Papa Francisc
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
și efortul de a se cupla cu realitatea. 3) Starea de torpoare poate apărea și în sindroamele neuroleptice, în afectarea SNC și în cadrul unor boli generale grave și în stările toxiinfecțioase. Bolnavul apare ca fiind somnolent, slab tensionat ideo-afectiv și volitiv, și apatic. 4) Obnubilarea: dezorientarea este deja aproape completă atât auto, cât și alopsihică. Recepția senzorială este foarte slabă, chiar și la excitanții puternici. Răspunsurile coerente sunt posibile, dar sunt posibile cele scurte de tip aprobare/negare. Apare la epileptici
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
creatoare de lumi care face cu totul superfluă, dacă nu chiar nelalocul ei, prezența concretă a unui obiect aducător de moarte, o concesie inutilă și inestetică făcută "realității", cîtă vreme ființele trăiesc, iubesc, urăsc și dispar doar prin formidabila încărcătură volitivă și emoțională a unei rostiri. Desigur, de aici încolo se deschide un amplu evantai de analize textuale posibile, care să evidențieze fie erudiția autoarei, jocurile de limbaj și de idei care trimit spre mari autori și mituri universale (ea însăși
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
același timp e factorul principal al desăvârșirii pregătirii jucătorilor. Jocurile sportive conțin prin caracterul colectiv, prin dinamism ș i prin particularitățile tehnico-tactice, posibilități largi de îmbogățire a cunoștințelor participanților și de punere în valoare a prețioaselor calități intelectuale, morale și volitive ale sportivilor pentru scoaterea în evidență a omului modern, sănătos, care îmbină armonios perfecționarea fizică, bogăția spirituală și puritatea morală. Jocurile sportive permit fiecărui membru al echipei respective să cunoască și să perceapă individualizat pe ceilalți, fiecare se poate adresa
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
de natură psihică, cel mai important tip și determinant în capacitatea generală a organismului de a rezista și a răspunde corespunzător, să evidențiem faptul că în apariția și amplitudinea acestuia, un rol deosebit îl au particularitățile cognitive, afective, motivațional-aspiraționale și volitive ale fiecărui individ, în strânsă interdependență cu experiența de viață dobândită. S-a dovedit practic că vulnerabilitatea la factorii stresori se remarcă atât la persoane ce prezintă de personalitate, charismatice, pronunțate, cât și la cele ce înclinate a ceda mult
ABORDAREA GESTIUNII STRESS-ULUI ÎN MEDIUL MICROECONOMIC by Alexandru Trifu, Carmen Raluca Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/771_a_1655]
-
exprimat și în alte proiecte de promovare întâlnite, considerăm că totul depinde de fiecare dintre noi, de fiecare individ în parte, ce trebuie să pună pe primul plan patru cuvinte, expresii ale unei gândiri pozitive și a unui puternic flux volitiv intern: Entuziasm, Încredere, Perseverență, Adaptabilitate. STUDIU DE CAZ Chiar dacă se susține că "nu există nimic mai practic decât o teorie bună”, orice teorie care se respectă și dorește să rămână în istorie are nevoie de aplicarea în practică, de validarea
ABORDAREA GESTIUNII STRESS-ULUI ÎN MEDIUL MICROECONOMIC by Alexandru Trifu, Carmen Raluca Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/771_a_1655]
-
și dirijat, atât într-un cadru instituționalizat (școală, universitate etc.), dar și în afara acestuia, în contexte formale, non-formale și informale. Prin învățare, înțeleasă în sensul cel mai larg al termenului, omul asimilează și își restructurează permanent întreaga experiență cognitivă, afectivă, volitivă, motrică, atitudinală și comportamentală. Pentru autorii unui raport al vestitului Club de la Roma (Botkin, Elmandjra, Malița, 1981, p. 24), învățarea „trebuie înțeleasă într-un sens larg, dincolo denoțiunile convenționale de educație și școală”. În viziunea autorilor acestui raport, învățarea înseamnă
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
și dirijat, atât într-un cadru instituționalizat (școală, universitate etc.), dar și în afara acestuia, în contexte formale, non-formale și informale. Prin învățare, înțeleasă în sensul cel mai larg al termenului, omul asimilează și își restructurează permanent întreaga experiență cognitivă, afectivă, volitivă, motrică, atitudinală și comportamentală. Pentru autorii unui raport al vestitului Club de la Roma (Botkin, Elmandjra, Malița, 1981, p. 24), învățarea „trebuie înțeleasă într-un sens larg, dincolo denoțiunile convenționale de educație și școală”. În viziunea autorilor acestui raport, învățarea înseamnă
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
r și interpretare] și R.G. Frey, în lucrarea Interests and Rigths [Interese și drepturi], au susținut c] ființele pot gândi doar dac] înțeleg limbajul unei alte ființe. Din acest punct de vedere, limbajul este în mod necesar legat de atitudini volitive, precum „dorințe, credințe și intenții”. O ființ] nu poate fi f]cut] fericit] sau nu poate fi dezam]git] f]r] ajutorul limbajului. Acceptând faptul c] abilitatea unei ființe de a conceptualiza și de a fi, astfel, conștient] de rolul
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de Învățământ, conform obiectivelor generale și specifice asumate la linia de intersecție dintre finalitățile pedagogice macrostructurale și microstructurale; - angajarea tuturor elementelor activității didactice: obiective, conținuturi, metodologie, evaluare; - proiectarea curriculară centrată pe obiective, strategii și comportamente; - valorificarea tuturor resurselor cognitive, afective, volitive, psihomotorii ale activității didactice pe criterii prioritar formative; - adaptarea multiplă și creativă a tuturor mijloacelor pedagogice disponibile la varietatea situațiilor educaționale Întâlnite sau provocate. Aceste obiective pun În valoare o parte din funcțiile managementului, care au stat la baza activității
Modernizarea carierei de manager în instituţia de învăţământ preprimar by Dorina Buhuş () [Corola-publishinghouse/Science/1725_a_92277]
-
debut, care pune în lumină, prin această criză a cuvântului, o adevărată "tragedie a limbajului". La Caragiale, în schimb, în schița menționată, stupiditatea Domnului asociată cu idioțenia Feciorului, cumulate cu efectul narcotic al căldurii, sunt elemente care resping ipoteza caracterului volitiv al nerealizării comunicării. Scurta introducere are rolul unei succinte și precise indicații regizorale, punctându-se reperele spațio-temporale și reglându-se ritmul conversației introduse prin tehnica suspansului: "În tot ce urmează, personajele toate păstrează un calm imperturbabil, egal și plin de
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]