737 matches
-
funcția de ministru pentru Colonii în cabinetul de coaliție Asquith (1915-1916), precum și postul de ministru de Finanțe în guvernul Lloyd George (1916-1919). În 1919, a fost, alături de Lloyd George, unul din semnatarii tratatului de la Versailles. În 1920, a făcut un volte face politic, declarîndu-se pentru adoptarea celui de-al patrulea proiect de Home Rule, fiind acum convins că uniunea cu Irlanda reprezintă cea mai bună soluție pentru țară. Între 1919-1921 a fost Lord al Sigiliului Privat în guvernul de coaliție Lloyd
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
de N. Stanley - Alexandra Nil. Lacul a fost descoperit de John Speke în 1858 numindu-l Victoria în onoarea reginei Marii Britaniei. Țărmul lacului este foarte dantelat cu numeroase insule în interior. Populația se ocupă cu vânatul, pescuitul și agricultura. VOLTA - cel mai întins lac de baraj antropic, are o suprafață de 8482 km2 , o lungime de 320 km și ocupă 3,5 % din suprafața statului Ghana. Construit între anii 1961 și 1965 pe fluviul Volta, în spatele barajului hidrocentralelor Akosombo, lacul
MICĂ ENCICLOPEDIE A LACURILOR TERREI by George MILITARU Emilian AGAFIȚEI Nicolae BAŞTIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/1665_a_2973]
-
cu vânatul, pescuitul și agricultura. VOLTA - cel mai întins lac de baraj antropic, are o suprafață de 8482 km2 , o lungime de 320 km și ocupă 3,5 % din suprafața statului Ghana. Construit între anii 1961 și 1965 pe fluviul Volta, în spatele barajului hidrocentralelor Akosombo, lacul prezintă o importanță deosebită: asigură legătura dintre Savana și Golful 58 Guineea, asigură apa pentru irigații și piscicultură și furnizează energie electrică uzinei de aluminiu de la Tema din sudul țării. Pentru construirea marelui lac a
MICĂ ENCICLOPEDIE A LACURILOR TERREI by George MILITARU Emilian AGAFIȚEI Nicolae BAŞTIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/1665_a_2973]
-
din sudul țării. Pentru construirea marelui lac a fost necesară strămutarea a circa 78 000 de locuitori, inundarea a 15 000 de case și 740 de sate. Circumferința lacului măsoară 7250 km și se întinde și în amonte de confluența Voltei Albe cu Volta Neagră. AMERICA ARGENTINO - lac de origine glaciară, cu mai multe ramificații spre Munții Anzi, ce formează cu lacurile Viedma, San Martin - complexul lacurilor subalpine. Situat pe paralela de 50ș latitudine S lângă vârful Bertrand Ă3720 m) Lacul
MICĂ ENCICLOPEDIE A LACURILOR TERREI by George MILITARU Emilian AGAFIȚEI Nicolae BAŞTIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/1665_a_2973]
-
Pentru construirea marelui lac a fost necesară strămutarea a circa 78 000 de locuitori, inundarea a 15 000 de case și 740 de sate. Circumferința lacului măsoară 7250 km și se întinde și în amonte de confluența Voltei Albe cu Volta Neagră. AMERICA ARGENTINO - lac de origine glaciară, cu mai multe ramificații spre Munții Anzi, ce formează cu lacurile Viedma, San Martin - complexul lacurilor subalpine. Situat pe paralela de 50ș latitudine S lângă vârful Bertrand Ă3720 m) Lacul Argentino este drenat
MICĂ ENCICLOPEDIE A LACURILOR TERREI by George MILITARU Emilian AGAFIȚEI Nicolae BAŞTIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/1665_a_2973]
-
loro piace, spesso vogliono darlo forzațe. Chiunque sia vinta da un improvviso assalto di Venere Ne è compiaciuta, e riguarda l'immoralità come un complimento. Mă colei che potendo essere presă, sfugge intatta, Sarà triste per quanto simuli gioia nel volto]. Se va lupta poate-ntâi: "Îndrăznețule!" are să spună, Totuși, luptând, va dori că pân'la urma s-o-nvingi. După întâiul sărut, dacă tu nu te-avânți mai departe, Vrednic ai fi să pierzi tot ce-ai câștigat pan' atunci
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
te stimiamo che non habbi havuto che scrivere, come non habbiamo anchor noi. Pure non și vogliono obmettere le buone consuetudini di scrivere spesso, et quando bene non accaggia cosa che imporți, scrivere almeno de' 3 o 4 di una volta, che serviva questo offitio almeno a' privați che scrivono per questa via. Ultimamente ți și scripse îl rumore che ne era capitato alli orecchi delle cose de Carfagnana. Hârâi havuto la lettera et factone la diligentia che ți și commisse
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
ho ricercho un pocho tra le mie lettere, e non la trovando presto, ho pensato non ne cerchare più. Perché în verità, io non vi risposi alhora, perché dubitai non intervenissi a voi e a me chome è intervenuto qualche volta a me e al Panzano, che habbiamo chominciato a giucare con carte vechie e triste, et mandato per le nuove; et quando el messo è tornato con esse, a l'un di noi dua sono manchati danari. Chosì noi parlavammo
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
molto vicina al Palazo e alla Piaza di Sân Piero: mă è în luogo un pocho solitario, perché è inverso îl monte chiamato dalli antiqui el Janicolo. La casa è assai buona e ha molte habitationi, mă pichole; et è volta al vento oltramontano, în modo ci è una aria perfectă. Dalla chasa s'entra în chiesa, la quale, per essere io religioso come voi sapete, mi viene molto a proposito. È vero che la chiesa più presto s'adopera a
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
quale, per essere io religioso come voi sapete, mi viene molto a proposito. È vero che la chiesa più presto s'adopera a passeggiare che altro, perché non vi și dice mai messa né altro divino uficio, se non una volta în tutto l'anno. Della chiesa s'entra în uno orto, che soleva essere pulito et bello, mă hora în gran parte è guasto: pur și va del continuo rassettando. Dell'orto și sagle în sul monte Janicolo, dove și
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
né charicho a nessuno, perché non havessi a essere dato a me. La mattina, în questo tempo, mi lievo a 16 hore, et, vestito, vo insino a Palazo; non però ogni mattina, mă, delle due o tre, una. Quivi, qualche volta, parlo venti parole al Papă, dieci al cardinale de' Medici, șei al magnifico Juliano; et se non posso parlare a llui, parlo a Piero Ardinghelli, poi a qualche imbasciadore che și truova per quelle camere; e intendo qualchoxetta, pure di
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
magnifico Juliano; et se non posso parlare a llui, parlo a Piero Ardinghelli, poi a qualche imbasciadore che și truova per quelle camere; e intendo qualchoxetta, pure di poco momento. Facto questo, me ne torno a casă; excepto che, qualche volta, desino col cardinale de' Medici. Tornato, mangio con li mia, e qualche volta, un forestiero o dua che vengono da loro, chome dire ser Sano o quel ser Tommaxo che era a Trento, Giovanni Rucellai o Giovan Girolami. Dopo mangiare
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
poi a qualche imbasciadore che și truova per quelle camere; e intendo qualchoxetta, pure di poco momento. Facto questo, me ne torno a casă; excepto che, qualche volta, desino col cardinale de' Medici. Tornato, mangio con li mia, e qualche volta, un forestiero o dua che vengono da loro, chome dire ser Sano o quel ser Tommaxo che era a Trento, Giovanni Rucellai o Giovan Girolami. Dopo mangiare giucherei, se havessi chon chi; mă non havendo, passeggio pella chiesa e per
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
mi passo tempo; et considero che imperatori ha sopportati questa misera Romă che già fece tremare îl mondo, et che non è sută maravigla habbi anchora tollerati dua pontefici della qualità sono șuti e passati. Scrivo, de' 4 dì una volta, una lettera a' Signori X, e dico qualche novella stracha et che non rilieva, ché altro non ho che scrivere, per le căușe che per voi medesimo intendete. Poi me ne vo a dormire, quando ho cenato e decto qualche
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Poi me ne vo a dormire, quando ho cenato e decto qualche novelletta chol Branchaccio e chon M. Giovambatista Nași, el quale și stă meco spesso. Îl dì delle feste odo la messa, e non fo chome voi che qualche volta la lasciate indrieto. Se voi mi domandassi se ho nessuna cortigiana, vi dico che da principio ci venni, n'hebbi chome vi scrissi; poi, impaurito dell'aria della state, mi sono ritenuto. Nondimeno n'havevo aveza una, în modo che
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
perché io volli sempre essere libero. Vesto quando lungo e quando corto, chavalcho solo, cho' famigli a piè, et quando chon essi a cavallo. A casă cardinali non vo mai, perché non ho a visitare se non Medici, e qualche volta Bibbiena, quando è sano. Et dică ognuno quello che vuole; e se io non li satisfò, rivochinmi; ché în conclusione io me ne voglo tornare a capo uno anno, et esser stato în chapitale, venduto le veste et chavalli; et
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
l'hoste, per l'ordinario, un beccaio, un mugniaio, dua fornaciai. Con questi io m'ingaglioffo per tutto dì giuocando a criccha, a triche-tach, et poi dove nascono mille contese et infiniți dispetti di parole iniuriose, et îl più delle volte și combatte un quattrino, et siamo sentiti nondimanco gridare da Sân Casciano. Così, rinvolto entra questi pidocchi, traggo el cervello di muffa, e sfogo questa malignità di questa mia sorta, sendo contento mi calpesti per questa via, per vedere se
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
maxime a un principe nuovo, doverrebbe essere accetto 159: però io lo indirizzo alla Magnificenza di Giuliano. Philippo Casavecchia l'ha visto; vi potrà ragguagliare în parte e della cosa în sé e de' ragionamenti ho hauto seco, anchorche tutta volta io l'ingrasso et ripulisco. Voi vorresti, magnifico ambasciadore, che io lasciassi questa vită, et venissi a godere con voi la vostra. Io lo farò în ogni modo; mă quello che mi tentă hora è certe mia faccende, che fra
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Tonți, 1902, p. 159 n. 1: "questi sono signori di quelle terre mentre che durano șei meși di tali ufici [...]". 12 Vespasiano da Bisticci, Le vite, Aulo Greco (ed.), Istituto Nazionale di Studi sul Rinascimento, Florența, 1970-1976, ÎI, 230: "più volte fu tratto d'alcuna podesteria, et tutte le rifiutò dicendo che le voleva lasciare agli avoltoi, ch'era pasto da loro. Chiamava avoltoi quegli vanno în bireria a consumare i poveri uomini". (Cf. Vespasiano, Renaissance Princes, Popes & Prelates, trans. William
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Fioravanti, Memorie storiche della città di Pistoja (1758); rpt. Forni, Bologna, 1968, p. 323. 80 Cât timp a fost Căpitan la Cortona în 1444, Francesco Giovanni a scris în ale sale Ricordi: "Fecevi molti conviti în modo che tra più volte ebbi quasi tutti i cittadini di stima et ogni uficio di priori una volta; et per Sânto Giovanni ebbi tra donne et huomini la seră et mattina, 40; et fecesi bellissima festa, con suoni, balli et cânți. Ancoră, a dì
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
80 Cât timp a fost Căpitan la Cortona în 1444, Francesco Giovanni a scris în ale sale Ricordi: "Fecevi molti conviti în modo che tra più volte ebbi quasi tutti i cittadini di stima et ogni uficio di priori una volta; et per Sânto Giovanni ebbi tra donne et huomini la seră et mattina, 40; et fecesi bellissima festa, con suoni, balli et cânți. Ancoră, a dì 30 d'agosto da seră ebbi e priori et 22 cittadini de' principali, et
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
balli et cânți. Ancoră, a dì 30 d'agosto da seră ebbi e priori et 22 cittadini de' principali, et molti giovani per servire. E' l proveditore, cioè Giovani Mași, et ser Giuliano Lanfredini, notaio de' danni dați, ebbi moltissime volte în detti conviti"; Francesco Giovanni, Ricordi, în ASF, CS, ser. 2, 16bis, fol. 2v., citat din transcrierea făcută pentru a ei teși di laurea la Università degli studi di Firenze în 1984 de M. C. Schupfer Caccia, căreia îi mulțumesc
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
prova în vânt. Un vas nu va naviga niciodată în vânt, în apropierea lui da, dar niciodată direct în el. Pentru a naviga în vânt, trebuie să deviezi 30 de grade la tribord să apoi să faci 30 de grade voltă în vânt până în port. E greu să tot întorci velele, dar până la urmă vei ajunge unde vrei. Pentru a naviga în vânt, prora trebuie să se miște mereu în direcția lui, iar dacă eziți, poți rămâne blocat. Dacă pierzi momentul
[Corola-publishinghouse/Science/2304_a_3629]
-
țifică, ce anula barierele ridicate de limbile naționale; iar universalitatea limbajului este un element funda mental În ideologia universității ca instituție cosmopolită. Față de societate În ansamblul ei, opțiunea pentru latină este una de separare. În secolele În care se dez voltă universitatea, nu numai lumea de rînd, În viața de toate zilele, comunică În limba vulgară, ci chiar și scriitorii deschiși la expe rimente folo sesc În creația literară, cu tot mai mare insistență, noile limbi. În vremurile de Început, raporturile
Papirus, pergament, hartie by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
al XVIII-lea se caracterizează printr-o avalanșă de demonstrații asupra aspectelor electrice ale activității organismului uman. Bioelectricitatea este un fapt recunoscut, deși explicația lui Galvani era primitivă (existența unor fluide electrice care ajung la mușchi pe calea nervilor). Alessandro Volta 107, profesor de fizică, repetă experiența descrisă de Galvani, confirmând-o, și consideră contracția drept rezultat al reacției dintre metalele firelor de contact în țesutul muscular. Această explicație, greșită la bază, are efecte pozitive, și îl conduce pe Volta la
[Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]