461 matches
-
mări curentul măsurat, până când potențialul de accelerare ajunge la 4,9 volți. Excitarea electronică cu cea mai mică energie în care poate participa un atom de mercur necesită 4,9 electronvolți (eV). Când potențialul de accelerare ajunge la 4,9 volți, fiecare electron liber are exact 4,9 eV energie cinetică (peste energia sa de repaus la acea temperatură) când ajunge la grilă. În consecință, o coliziune între un atom de mercur și un electron liber la acel punct poate fi
Experimentul Franck-Hertz () [Corola-website/Science/310979_a_312308]
-
schimbă din nou. Acolo, fiecare electron are atâta energie cât să poată participa la "două" ciocniri inelastice, să excite doi atomi de mercur, și apoi să rămână fără energie cinetică. Din nou, curentul observat scade. La intervale de 4,9 volți acest proces se repetă; de fiecare dată, electronii suferă încă o ciocnire inelastică. Același fenomen se observă și dacă în loc de mercur se folosește neon, dar la intervale de aproximativ 19 volți. Procesul este identic, doar pragul diferă semnificativ. O altă
Experimentul Franck-Hertz () [Corola-website/Science/310979_a_312308]
-
nou, curentul observat scade. La intervale de 4,9 volți acest proces se repetă; de fiecare dată, electronii suferă încă o ciocnire inelastică. Același fenomen se observă și dacă în loc de mercur se folosește neon, dar la intervale de aproximativ 19 volți. Procesul este identic, doar pragul diferă semnificativ. O altă diferență este că apare o strălucire lângă grila de accelerare la 19 volți—una din tranzițiile atomilor de neoni se face cu emisie de lumină roșie-portocalie. Această strălucire se mută mai
Experimentul Franck-Hertz () [Corola-website/Science/310979_a_312308]
-
inelastică. Același fenomen se observă și dacă în loc de mercur se folosește neon, dar la intervale de aproximativ 19 volți. Procesul este identic, doar pragul diferă semnificativ. O altă diferență este că apare o strălucire lângă grila de accelerare la 19 volți—una din tranzițiile atomilor de neoni se face cu emisie de lumină roșie-portocalie. Această strălucire se mută mai aproape de catod cu creșterea potențialului de accelerare, aflându-se mereu la poziția din tub la care electronii ating energia cinetică de 19
Experimentul Franck-Hertz () [Corola-website/Science/310979_a_312308]
-
lumină roșie-portocalie. Această strălucire se mută mai aproape de catod cu creșterea potențialului de accelerare, aflându-se mereu la poziția din tub la care electronii ating energia cinetică de 19 eV necesară pentru a excita un nou atom. La 38 de volți, apar două străluciri distincte: una între catod și grilă, și una chiar în dreptul grilei. La potențiale mai înalte, din 19 în 19 volți, au ca rezultat regiuni adiționale de strălucire în tub.
Experimentul Franck-Hertz () [Corola-website/Science/310979_a_312308]
-
electronii ating energia cinetică de 19 eV necesară pentru a excita un nou atom. La 38 de volți, apar două străluciri distincte: una între catod și grilă, și una chiar în dreptul grilei. La potențiale mai înalte, din 19 în 19 volți, au ca rezultat regiuni adiționale de strălucire în tub.
Experimentul Franck-Hertz () [Corola-website/Science/310979_a_312308]
-
potențial electric formula 13 până ating viteza dorită: formula 15 este masa electronului, iar formula 16 este sarcina elementară. Lungimea de undă a electronului este dată de expresia: Totuși, într-un microscop electronic, potențialul de accelerare este de regulă de câteva mii de volți, ceea ce determină electronul să se deplaseze cu o viteză care este o fracțiune apreciabilă din viteza luminii. Un microscop electronic cu scanare poate opera la un potențial de accelerare de 10 000 de volți (10 kV) dând electronilor o viteză
Difracția electronilor () [Corola-website/Science/310989_a_312318]
-
de regulă de câteva mii de volți, ceea ce determină electronul să se deplaseze cu o viteză care este o fracțiune apreciabilă din viteza luminii. Un microscop electronic cu scanare poate opera la un potențial de accelerare de 10 000 de volți (10 kV) dând electronilor o viteză de 20% din viteza luminii, iar un microscop electronic cu transmisie poate operala 200 kV, ridicând viteza electronilor la 70% din viteza luminii. De aceea este nevoie să se ia în calcul efectele relativiste
Difracția electronilor () [Corola-website/Science/310989_a_312318]
-
ul, are simbolul eV, este o unitate de măsură pentru energie având ca valoare lucrul mecanic efectuat asupra unui electron atunci când se deplasează între două puncte între care există o diferență de potențial electric (tensiune electrică) de 1 volt. ul este unitatea de măsură potrivită pentru energiile întâlnite în fizica atomică și în chimie. În fizica nucleară și subnucleară energiile se măsoară în multipli ai electronvoltului: 1 MeV = 10 eV, 1 GeV = 10 eV, 1 TeV = 10 eV. Datorită
Electronvolt () [Corola-website/Science/310612_a_311941]
-
sau, în curent continuu, pentru rezistența electrică. Rezistența de 1 Ω corespunde unui conductor în care se dezvoltă un curent electric continuu cu intensitatea de 1 amper atunci cînd la capetele sale se aplică o tensiune electrică continuă de 1 volt, cu condiția ca pe parcursul conductorului să nu se genereze în nici un punct o tensiune suplimentară. Numele unității a fost dat în cinstea fizicianului german Georg Simon . Înainte de unitatea de măsură a rezistenței, numele lui Georg Ohm a mai fost propus
Ohm () [Corola-website/Science/310398_a_311727]
-
exemplu existența lui [e] închis scurt ca în mai multe alte regiuni, sau trecerea de la [o] la [ɒ], ca în Câmpia Transilvaniei. Se găsește și aici realizarea lui /v/ ca [β], dar și în poziție intervocalică: "nem βot" vs. "nem volt" „n-a fost”, "kicsi βultál" vs. "kicsi voltál" „erai mic(ă)”. În grupul nordic, [t͡ʃ] înlocuiește pe [c], [d͡ʒ] pe [ɟ] și [ε] pe [ø] neaccentuat, ca în insulele dialectale arhaice din Câmpia Transilvaniei. Apare și
Dialectele limbii maghiare () [Corola-website/Science/305067_a_306396]
-
lor sarcini de semn opus la suprafața pămantului (vedeți figura). ul este o descărcare electrică care restabilește echilibrul electric între nor și pământ (vedeți figura). Tensiunea între un nor și pământ a fost măsurată la câteva zeci de milioane de volți. Aerul uscat are o "putere de străpungere" de cca. 3 milioane de volți/metru care ar duce (considerând lungimea trăsnetului de 1-2 km) la o tensiune mult mai mare decât cea măsurată. Observații asupra trăsnetelor au stabilit că acestea sunt
Trăsnet () [Corola-website/Science/305746_a_307075]
-
descărcare electrică care restabilește echilibrul electric între nor și pământ (vedeți figura). Tensiunea între un nor și pământ a fost măsurată la câteva zeci de milioane de volți. Aerul uscat are o "putere de străpungere" de cca. 3 milioane de volți/metru care ar duce (considerând lungimea trăsnetului de 1-2 km) la o tensiune mult mai mare decât cea măsurată. Observații asupra trăsnetelor au stabilit că acestea sunt precedate de o "descărcare prealabilă", în care aerul este ionizat într-o "lavină
Trăsnet () [Corola-website/Science/305746_a_307075]
-
motor diesel, a cărui putere se transmite roților printr-o transmisie hidraulica. În România s-au construit pentru puteri mai mici decât cele diesel-electrice. Are ca sursă de energie primară curentul electric de înaltă tensiune (în România la 27000 de volți). La locomotivele românești curentul alternativ de înaltă tensiune cules din rețeaua catenară este transformat în curent continuu care alimentează motoare electrice de curent continuu care antrenează roțile. Curentul este captat de pantograf, ajunge prin intermediul unor dispozitive (bare de legătură, întrerupător
Locomotivă () [Corola-website/Science/305960_a_307289]
-
de exemplu în calcularea orbitelor în modelul atomic al lui Bohr, "h"/2π a fost obținut în mod natural la exprimarea momentului unghiular al orbitelor. O altă expresie pentru relația dintre energie și lungimea de undă este dată în electroni volți pentru energie și în angstromi pentru lungimea de undă: "E" (eV) = 12.400/λ(Å) — aparent "h" nu este deloc implicat, dar asta doar datorită faptului că a fost folosit un alt sistem de unități de măsură și acum, numeric
Introducere în mecanica cuantică () [Corola-website/Science/314087_a_315416]
-
capacității electrice este masă la puterea minus unu ori lungime la minus doi ori timpul la puterea a patra ori intensitatea curentului electric la pătrat. În Sistemul Internațional de Măsuri sarcina electrică se măsoară în coulomb, C și potențialul în volt, V, rezultă că unitatea de măsură pentru capacitatea electrică este: formula 7 În SI, capacitatea electrică se măsoară deci în farad, notat prin litera "F", care este egal cu coulomb ori volt la puterea minus unu. Capacitatea electrică de un farad
Capacitate electrică () [Corola-website/Science/314246_a_315575]
-
electrică se măsoară în coulomb, C și potențialul în volt, V, rezultă că unitatea de măsură pentru capacitatea electrică este: formula 7 În SI, capacitatea electrică se măsoară deci în farad, notat prin litera "F", care este egal cu coulomb ori volt la puterea minus unu. Capacitatea electrică de un farad este numeric egală cu sarcina electrică de un coulomb, înmagazinată pe un corp conductor aflat la un potențial de un volt față de un punct la infinit de potențial nul. Prin legarea
Capacitate electrică () [Corola-website/Science/314246_a_315575]
-
notat prin litera "F", care este egal cu coulomb ori volt la puterea minus unu. Capacitatea electrică de un farad este numeric egală cu sarcina electrică de un coulomb, înmagazinată pe un corp conductor aflat la un potențial de un volt față de un punct la infinit de potențial nul. Prin legarea în paralel (1.) a condensatoarelor se obține o capacitate (echivalentă), C, mai mare decât capacitățile individuale, iar prin legare în serie (2.) capacitatea echivalentă (totală) rezultată, este mai mică decât
Capacitate electrică () [Corola-website/Science/314246_a_315575]
-
cu următorul text: "3. UNITĂȚI UTILIZATE CU SI, ALE CĂROR VALORI ÎN SI SUNT OBȚINUTE EXPERIMENTAL Cantitate Unitate Nume Simbol Definiție Energie electronvolt eV Electronvoltul este energia cinetică acumulată de un electron la parcurgerea unei diferențe de potențial de 1 volt în vid Masă unitate de masă atomică unificată u Unitatea de masă atomică unificată este egală cu 1/12 din masa unui atom cu nucleul 12C. Notă: Prefixele și simbolurile de la punctul 1.3 pot fi folosite pentru aceste două
jrc4142as1999 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89306_a_90093]
-
(n.18 februarie 1745, Como, Ducatul Milanului, astăzi în Italia - d. 5 martie 1827, Camnago lângă Como, Lombardia-Veneția), fizician italian, a inventat pila electrică, iar numele său a fost dat unității de tensiune electrică (volt). s-a născut în orașul italian Como, într-o familie nobilă. A studiat în școlile publice din orașul sau, intrând apoi, în 1758, la colegiul iezuit. De la vârsta de 14 ani începe să fie atras de știință și refuză să
Alessandro Volta () [Corola-website/Science/298287_a_299616]
-
France" și îl numește conte, iar mai târziu senator al Lombardiei, în 1810. Cea mai mare onoare a primit-o din partea comunității oamenilor de știință, care, în cinstea lui, au numit unitatea de măsură pentru forța electromotoare și potențialul electric - "volt". Contribuția sa în domeniul fizicii și al electricității în special a fost deosebit de importantă, fiind punctul de plecare pentru numeroase cercetări și descoperiri ulterioare. A făcut cercetări și în domeniile chimiei (în 1778 a fost primul savant care a izolat
Alessandro Volta () [Corola-website/Science/298287_a_299616]
-
ar rezulta din interacțiile particulelor elementare cu bosonii Higgs cînd acestea se află în mișcare în vidul fizic ocupat de acești bosoni „fundamentali”. Pentru a-i scoate, sau 'genera' din vid, energiile necesare sunt de ordinul a 1 Tera electron volt (1 TeV) estimate cu valori diferite de cîteva variante teoretice. Se anticipează că bosonii Higgs vor fi curînd puși în evidență pentru prima dată la unul din cele două acceleratoare de vîrf- la CERN și în SUA—două Tevatroane capabile
Quarc () [Corola-website/Science/298330_a_299659]
-
intermediare. Elementele din perioada a doua a tabelului periodic au valori rotunde : Pe scala Mulliken, numere sunt obținute prin medierea potențialului de ionizare și afinității pentru electroni. În consecință, electronegativitățiile Mulliken sunt exprimate direct în unități de energie, de obicei volți. Fiecare element are o electronegativitate caracteristică, de la 0 la 4 pe scala Pauling. Un element puternic electronegativ, ca și fluorul, are o electronegativitate apropiată de 4 în timp ce elementele slab electronegative, ca și litiul, primesc valori apropiate de 1. Legăturile dintre
Electronegativitate () [Corola-website/Science/297154_a_298483]
-
maximă a unui ciclotron. Primul betatron funcțional (de 2,3 MeV) a fost construit în 1940 de Donald W. Kerst la Facultatea de Fizică a Universitații Illinois (Urbana-Champaign). A accelerat electroni până la o energie de 2.3 milioane de electron volți (MeV) la 15 iulie 1940. A fost primul dispozitiv funcțional care a utilizat forța electromotivă asociată cu un câmp magnetic variabil pentru a accelera particule cu sarcină electrică deplasându-se în vid într-o orbită în jurul fluxului magnetic. De asemenea
Betatron () [Corola-website/Science/298188_a_299517]
-
3D a insectelor prinse în chihlimbar. Astfel, este o mare cerere pentru acceleratorul de electron de energii moderate (GeV) și intensitate mare. Acceleratoare de energii mici folosesc o singură pereche de electrozi ce generează o tensiune de câteva mii de volți. Într-un generator de raze X, sarcina însăși este cea a electrozilor. Un accelerator de particule numit implementator de ioni este folosit în fabricarea circuitelor integrate. Acceleratorul DC este capabil de a accelera particule la viteze suficiente pentru a cauza
Accelerator de particule () [Corola-website/Science/298190_a_299519]