1,864 matches
-
oxigen din molecula de colorant pentru completarea orbitalilor interni vacanți ai ionului metalic. Cu cât numărul de cicluri în care intră ionul metalic este mai mare și acestea aparțin aceleiași molecule de colorant, cu atât stabilitatea complexului și implicit rezistența vopsirii este mai mare. Din punct de vedere tinctorial prezintă importanță coloranții cromatabili, destinați în special vopsirii lânii și cuprabili, utilizați la vopsirea materialelor celulozice. Clasificarea complecșilor Funcție de structura lor, coloranții complexabili pot forma complecși externi și interni. În cazul complecșilor
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
de cicluri în care intră ionul metalic este mai mare și acestea aparțin aceleiași molecule de colorant, cu atât stabilitatea complexului și implicit rezistența vopsirii este mai mare. Din punct de vedere tinctorial prezintă importanță coloranții cromatabili, destinați în special vopsirii lânii și cuprabili, utilizați la vopsirea materialelor celulozice. Clasificarea complecșilor Funcție de structura lor, coloranții complexabili pot forma complecși externi și interni. În cazul complecșilor externi gruparea cromoforă nu participă la formarea complexului: Prin formare de complecși externi nuanța vopsirii se
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
metalic este mai mare și acestea aparțin aceleiași molecule de colorant, cu atât stabilitatea complexului și implicit rezistența vopsirii este mai mare. Din punct de vedere tinctorial prezintă importanță coloranții cromatabili, destinați în special vopsirii lânii și cuprabili, utilizați la vopsirea materialelor celulozice. Clasificarea complecșilor Funcție de structura lor, coloranții complexabili pot forma complecși externi și interni. În cazul complecșilor externi gruparea cromoforă nu participă la formarea complexului: Prin formare de complecși externi nuanța vopsirii se modifică puțin, deplasându-se batocrom, rezistențele
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
special vopsirii lânii și cuprabili, utilizați la vopsirea materialelor celulozice. Clasificarea complecșilor Funcție de structura lor, coloranții complexabili pot forma complecși externi și interni. În cazul complecșilor externi gruparea cromoforă nu participă la formarea complexului: Prin formare de complecși externi nuanța vopsirii se modifică puțin, deplasându-se batocrom, rezistențele la tratamente ude sunt îmbunătățite în comparație cu colorantul necomplexat, iar rezistențele la lumină sunt foarte puțin modificate (Forst, 1980). Avându-se în vedere raportul molar ion metalic:colorant, se pot forma complecși 1:1
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
tratamente ude sunt îmbunătățite în comparație cu colorantul necomplexat, iar rezistențele la lumină sunt foarte puțin modificate (Forst, 1980). Avându-se în vedere raportul molar ion metalic:colorant, se pot forma complecși 1:1, 1:2 și 1:3. În procesul de vopsire, legăturile coordinative ale sistemului crom-apă se înlocuiesc prin legături crom-fibră. Complecșii interni se pot forma în special în cazul coloranților azoici care au în structura lor grupări OH, NH2, COOH în poziția orto față de cromoforul azo. Având în vedere raportul
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
1:1, 1:2; și mai puțin 2:3. Schematic, aceștia pot fi reprezentați astfel: Deoarece la formarea acestor complecși participă și gruparea azo, printr-o legătură coordinativă cu unul din atomii de azot ai acesteia cu ionul metalic, nuanța vopsirilor se modifică. De exemplu, în cazul coloranților care vopsesc lâna în culori de la oranj la violet, după vopsirea prin procedeul cu postcromare nuanța se schimbă prin complexare până la brun, bordo, albastru, verde și negru. 1.3.3. Coloranți premetalați (complecși
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
acestor complecși participă și gruparea azo, printr-o legătură coordinativă cu unul din atomii de azot ai acesteia cu ionul metalic, nuanța vopsirilor se modifică. De exemplu, în cazul coloranților care vopsesc lâna în culori de la oranj la violet, după vopsirea prin procedeul cu postcromare nuanța se schimbă prin complexare până la brun, bordo, albastru, verde și negru. 1.3.3. Coloranți premetalați (complecși metalici preformați) Acești coloranți conțin Cr, Cu, Al sau Fe încorporat în moleculă prin procesul de sinteză (Edwards
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
de sinteză (Edwards și Freeman, 2005; Floru și al., 1980; Mishra și al., 2005). Ei pot vopsi ca niște coloranți acizi (pe lână) și respectiv ca niște coloranți direcți (pe bumbac). Coloranții premetalați 1:1 Coloranții premetalați prezintă rezistențe ale vopsirilor mai bune ca ale coloranților acizi, dar mai mici decât ale coloranților cromatabili. Majoritatea acestor coloranți sunt complecși ai compușilor o-o' dihidroxiazoici, mai puțini dintre ei fiind derivați sau compuși o-hidroxi o'-carboxi azoici sau o-hidroxi o'-aminoazoici. Mecanismul
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
mai bune ca ale coloranților acizi, dar mai mici decât ale coloranților cromatabili. Majoritatea acestor coloranți sunt complecși ai compușilor o-o' dihidroxiazoici, mai puțini dintre ei fiind derivați sau compuși o-hidroxi o'-carboxi azoici sau o-hidroxi o'-aminoazoici. Mecanismul vopsirii cu coloranți premetalați 1:1 presupune o concurență între legăturile ionice și respectiv coordinative pe care le poate forma colorantul cu grupările OH sau NH2 ale fibrelor proteice. Deci, importante în structura procesului tinctorial vor fi atât structura colorantului (numărul
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
ionice și respectiv coordinative pe care le poate forma colorantul cu grupările OH sau NH2 ale fibrelor proteice. Deci, importante în structura procesului tinctorial vor fi atât structura colorantului (numărul și poziția grupărilor sulfonice), cât și pH-ul băii de vopsire, care va determina numărul de grupări NH2 și respectiv NH3+ disponibile pentru fixarea colorantului. Coloranții premetalați 1:2 Acești coloranți pot fi: - complecși cu grupări solubilizante sulfonice . În general, creșterea sarcinii negative a colorantului determină o scădere a stabilității acestuia
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
și respectiv NH3+ disponibile pentru fixarea colorantului. Coloranții premetalați 1:2 Acești coloranți pot fi: - complecși cu grupări solubilizante sulfonice . În general, creșterea sarcinii negative a colorantului determină o scădere a stabilității acestuia, în special în mediu puternic acid necesar vopsirii. În asemenea condiții colorantul se descompune într-o moleculă de complex 1:1 și o moleculă de colorant acid necomplexat. - complecși cu grupări solubilizante polare, dar neionice (SO2NH2, SO2CH3, SO2NHR, NHCOR) cu însușiri tinctoriale superioare; - complecși fără grupări solubilizante (Vialon
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
prezența în moleculă a grupelor - SO3Na, mai rar -COONa. Sistemul tinctorial coloranți direcți - fibre celulozice este un sistem în care ambii parteneri prezintă încărcare negativă și anume, anionii coloranți rezultați în urma disocierii colorantului în soluția apoasă în care se face vopsirea și fibra celulozică care conține grupări carbonilice și carboxilice rezultate în urma unor tratamente prealabile de finisare. Din acest motiv, vopsirea se realizează în prezență de electroliți (sulfat sau clorură de sodiu), care prin cationii mobili Na+ micșorează potențialul electrocinetic negativ
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
ambii parteneri prezintă încărcare negativă și anume, anionii coloranți rezultați în urma disocierii colorantului în soluția apoasă în care se face vopsirea și fibra celulozică care conține grupări carbonilice și carboxilice rezultate în urma unor tratamente prealabile de finisare. Din acest motiv, vopsirea se realizează în prezență de electroliți (sulfat sau clorură de sodiu), care prin cationii mobili Na+ micșorează potențialul electrocinetic negativ al fibrei și favorizează sorbția de colorant. Adsorbția, difuzia și reținerea anionilor de colorant pe fibra celulozică se datorează formării
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
cei doi parteneri care sunt relativ slabe și datorită solubilității colorantului, aceștia prezintă rezistențe mediocre la tratamente ude, iar rezistențele la lumină variază de la foarte slabe 1-2 până la 6-7, în funcție de structura colorantului. Ținând seama de rezistențele pe care le prezintă vopsirile obținute, coloranții direcți se subdivid în următoarele grupe: - coloranți direcți obișnuiți (sunt coloranți a căror rezistențe la tratamente ude sunt în general slabe sau medii, iar rezistența la lumină nu depășește valoarea 4); - coloranți direcți rezistenți la lumină (din punct
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
produși la care rezistența la lumină este îmbunătățită sensibil, aceasta putând varia de la 4-5 până la 7-8); - coloranți direcți retratabili (sunt coloranți a căror structură le permite să fixeze cupru în moleculă, prin formarea unor complecși; printr-o tratare ulterioară a vopsirilor cu săruri de cupru se îmbunătățesc rezistențele atât la tratamente ude cât și la lumină); - coloranți direcți diazotabili (sunt coloranți care, conținând una sau mai multe grupe aminice libere, se pot diazota după vopsire și apoi cupla cu o componentă
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
complecși; printr-o tratare ulterioară a vopsirilor cu săruri de cupru se îmbunătățesc rezistențele atât la tratamente ude cât și la lumină); - coloranți direcți diazotabili (sunt coloranți care, conținând una sau mai multe grupe aminice libere, se pot diazota după vopsire și apoi cupla cu o componentă de cuplare corespunzătoare, astfel încât se realizează o creștere a moleculei, o micșorare a solubilității și implicit o îmbunătățire a rezistențelor vopsirii la tratamente ude; rezistența la lumină nu este influențată sensibil, menținându-se în
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
care, conținând una sau mai multe grupe aminice libere, se pot diazota după vopsire și apoi cupla cu o componentă de cuplare corespunzătoare, astfel încât se realizează o creștere a moleculei, o micșorare a solubilității și implicit o îmbunătățire a rezistențelor vopsirii la tratamente ude; rezistența la lumină nu este influențată sensibil, menținându-se în limitele obișnuite). Din punct de vedere chimic, clasa coloranților direcți cuprinde coloranți azoici, stilbenici, triazinici, oxazinici, ftalocianinici (Colour Index 1971; Floru și al., 1980; Grindea și al
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
și al., 1980; Grindea și al., 1983). Coloranți azoici Acești coloranți pot fi clasificați în funcție de numărul grupărilor azo în coloranți monoazoici, diazoici și poliazoici. Coloranți direcți monoazoici. O singură grupare azo nu poate, de regulă, să asigure nici substantivitatea necesară vopsirii și nici nuanța și de aceea numărul coloranților direcți monoazoici este destul de restrâns. Cei mai importanți reprezentanți ai acestei clase sunt coloranții derivați din tiazol, coloranți cu rezistențe bune la lumină și la acțiunea hipocloritului de sodiu. Coloranții direcți diazoici
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
diazoici primari este 4,4'-diaminocarbanilida (4,4'-diaminocarbanilida substituită), iar componentele de cuplare (acid salicilic, acid naftionic, acid gama, acid H, acid fenil I) pot fi identice sau diferite. Acești coloranți prezintă o gamă largă de culori, dar rezistențele vopsirilor sunt reduse și de aceea mulți dintre ei au în structură ca primă componentă de cuplare acidul salicilic, ceea ce le conferă posibilitatea de a fi retratați cu săruri de cupru sau crom, pentru mărirea rezistențelor la lumină sau tratamente ude
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
și cuplarea sa cu o nouă componentă de cuplare: Coloranții direcți trisazoici. Produșii intermediari utilizați pentru sinteza acestor coloranți trebuie să fie astfel aleși, încât să asigure structura filiformă a colorantului. Nuanțele obținute variază de la violet la albastru, iar rezistențele vopsirilor sunt în general bune. Coloranții triazinici Clorura de cianuril poate reacționa cu amidele aromatice sau alifatice, cu formarea unor produse acilate primare, secundare sau terțiare. Acestea pot participa la diferite reacții de cuplare, cu formarea unor coloranți triazinici azoici cu
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
dinitro)-stilben-disulfonic (Liu și al., 2005). Acești coloranți conțin un cromofor mixt format din una sau mai multe grupe stilbenice și grupe azo sau azoxi. Rezistențele, mai ales la lumină, cât și substantivitatea acestor coloranți sunt satisfăcătoare. Coloranții oxazinici dau vopsiri cu nuanțe albastre strălucitoare și cu rezistențe foarte bune la lumină și tratamente ude. Coloranții ftalocianinici obținuți prin sulfonarea ftalocianinei de cupru dau vopsiri în nuanțe albastre-verzui, strălucitoare cu foarte bune rezistențe la lumină, dar mediocre la tratamente ude. . 1
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
azoxi. Rezistențele, mai ales la lumină, cât și substantivitatea acestor coloranți sunt satisfăcătoare. Coloranții oxazinici dau vopsiri cu nuanțe albastre strălucitoare și cu rezistențe foarte bune la lumină și tratamente ude. Coloranții ftalocianinici obținuți prin sulfonarea ftalocianinei de cupru dau vopsiri în nuanțe albastre-verzui, strălucitoare cu foarte bune rezistențe la lumină, dar mediocre la tratamente ude. . 1.3.5. Coloranți reactivi Coloranții reactivi reprezintă una din cele mai importante clase de coloranți utilizate la vopsirea și imprimarea materialelor textile, datorită proprietăților
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
prin sulfonarea ftalocianinei de cupru dau vopsiri în nuanțe albastre-verzui, strălucitoare cu foarte bune rezistențe la lumină, dar mediocre la tratamente ude. . 1.3.5. Coloranți reactivi Coloranții reactivi reprezintă una din cele mai importante clase de coloranți utilizate la vopsirea și imprimarea materialelor textile, datorită proprietăților tinctoriale remarcabile pe care le posedă, strălucirii nuanțelor și rezistențelor deosebite la tratamente ude. Faptul că acești coloranți prezintă rezistențe deosebite la tratamente ude se datorează formării de legături covalente între grupările reactive ale
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
ale fibrelor celulozice (bumbac, viscoză, in, cânepă) și cu grupările NH2 sau OH din lână, mătase naturală, poliamidă (Cho și Lewis 2002; Grindea și al.1983; Sekar și Deulgaonkar 2006). În funcție de natura sistemului reactiv, care determină și mecanismul reacției de vopsire, coloranții reactivi pot fi monofuncționali (heterociclici sau alifatici) și bi(poli)funcționali homo sau heterofuncționali (Francis, 1999; Holme, 2004; Shore, 2005). 1.3.5.1. Coloranți reactivi heterociclici Structura chimică generală a unui colorant reactiv heterociclic poate fi reprezentată schematic
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
radical alchil, pH-ul nu mai influențează negativ reacția colorantului cu fibra, însă poate să scadă substantivitatea și deci gradul de fixare a colorantului. Atomul sau gruparea de atomi X' pot influența puternic atât proprietățile de aplicare cât și rezistențele vopsirilor. De exemplu, reactivitatea unui colorant reactiv descrește pe măsură ce bazicitatea substituentului crește, fapt explicabil prin însăși mecanismul de reacție al acestor coloranți cu suportul textil. Astfel, un substituent de tip -NH-Aril determină o reactivitate mai mare a colorantului decât un substituent
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]