1,940 matches
-
aproximativ 13 metri și cu o stare de sănătate de invidiat! El străjuiește intrarea într-o curte proprietate particulară și este cu mândrie ocrotit de stăpânii terenului. În Parcul Dendrologic Miclăușeni, ce adăpostește o mănăstire construită în 1787 de marele vornic Ioan Sturdza și un castel cunoscut și sub denumirea de Castelul Sturdza, se înalță plopii cenușii gemeni, în vârstă de 339 de ani, dintre care doar unul a cutezat să răzbată timpul, al doilea exemplar are vârful coroanei uscat și
ÎN CĂUTAREA NEMURIRII.... In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Loredana- Mihaela Cantemir () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_917]
-
1868), Bolliac încearcă să schițeze un răspuns la criticile maioresciene, dar, în lipsa argumentelor de principiu, se mulțumește să semnaleze slăbiciunile unor traduceri din „Convorbiri literare” sau să comenteze nefavorabil limba în care era redactată revista. Cu altă ocazie, recenzând piesa Vornicul Bucioc de V. A. Urechia, el combate tendințele cosmopolite ale unor autori, cerând pentru teatrul românesc piese inspirate din istoria națională. Aceleași idei pot fi întâlnite în cronica la spectacolul cu Revizorul general, localizarea lui Petre Grădișteanu după N. V. Gogol
TROMPETA CARPAŢILOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290275_a_291604]
-
vitregit de natură al familiei (V. era cocoșat) este puțin cunoscută. A fost căsătorit cu Ruxandra (Lucsandra), fata logofătului Grigore Băleanu, și a aderat la politica și eforturile socrului său de sprijinire a Eteriei; a ajuns la rangul de mare vornic. În 1821 boierii, înfricoșați de amploarea revoluției lui Tudor Vladimirescu, îl însărcinează să organizeze un corp de armată și să stăvilească mișcarea, dar el încearcă o înțelegere pașnică, mai mult, îl sprijină pe Tudor cu oameni și bani. Împreună cu alți
VACARESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290401_a_291730]
-
atemporal, adolescentul descoperă un bătrân pustnic, din istorisirile căruia reiese că acțiunea se petrece în vremea lui Dragoș-Vodă. Accentul se mută de pe întâmplări pe fondul psihologic, V. dovedindu-se un subtil observator de caractere. Reînvierea timpurilor trecute are prioritate în Vornicul Țării de Sus (1984) și în Poteci fără întoarcere (1987). Primul e un roman-parabolă având amprentă istorică mai mult prin scriitură. Evenimentele trec în plan secund, din narațiune distingându-se figura aproape legendară a unui vornic capabil de mari sacrificii
VACARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290403_a_291732]
-
trecute are prioritate în Vornicul Țării de Sus (1984) și în Poteci fără întoarcere (1987). Primul e un roman-parabolă având amprentă istorică mai mult prin scriitură. Evenimentele trec în plan secund, din narațiune distingându-se figura aproape legendară a unui vornic capabil de mari sacrificii. În Poteci fără întoarcere destinul personajului central este trasat de ereditate. Fiu al unui haiduc, argat la curtea boierului care i-a destrămat familia, acesta devine conștient de influența nefastă a stăpânului asupra existenței sale, ceea ce
VACARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290403_a_291732]
-
autor de piese de teatru pentru copii și tineret (Bing-bang-bing, Comoara, Cele trei domnițe, Dincolo de singurătate), puse în scenă între 1972 și 1983 la Iași, Constanța, Sibiu, Oradea etc. SCRIERI: Dincolo de poveste, Iași, 1979; Bărzăunul și restul lumii, Iași, 1981; Vornicul Țării de Sus, Iași, 1984; Poteci fără întoarcere, București, 1987; Comoara, Iași, 1988; Aventură dincolo de timp, Iași, 1990; Ochii viperei, Iași, 1995; Cronica regatului blestemat, Iași, 1996; Planeta lui Orim, Iași, 1999; Casa cu iederă, pref. Ioan Holban, Iași, 2000
VACARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290403_a_291732]
-
1974, 14; Constantin Radu Maria, „Bing - bang - bing”, TTR, 1975, 7; Ioana Angelescu, „Junimea și junimiștii”, AIX, t. XIII, 1976; Viorel Horj, „Cele trei domnițe”, F, 1978, 2; Ioan Holban, Un roman istoric, „Flacăra Iașului”, 1984, 11 752; Ion Apetroaie, „Vornicul Țării de Sus”, CRC, 1984, 27; Tudorel Urian, „Vornicul Țării de Sus”, O, 1984, 48; Nicolae Ioan Pintilie, Un roman parabolă, CL, 1985, 4; Nicolae Turtureanu, 7 ani pentru 7 strofe, CRC, 1990, 27; Val Condurache, Arta povestirii, RL, 1990
VACARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290403_a_291732]
-
1975, 7; Ioana Angelescu, „Junimea și junimiștii”, AIX, t. XIII, 1976; Viorel Horj, „Cele trei domnițe”, F, 1978, 2; Ioan Holban, Un roman istoric, „Flacăra Iașului”, 1984, 11 752; Ion Apetroaie, „Vornicul Țării de Sus”, CRC, 1984, 27; Tudorel Urian, „Vornicul Țării de Sus”, O, 1984, 48; Nicolae Ioan Pintilie, Un roman parabolă, CL, 1985, 4; Nicolae Turtureanu, 7 ani pentru 7 strofe, CRC, 1990, 27; Val Condurache, Arta povestirii, RL, 1990, 45; Nicolae Turtureanu, Un roman al deriziunii, CRC, 1996
VACARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290403_a_291732]
-
URECHE, Grigore (c. 1590 - 1647), cronicar. Fiu al marelui vornic Nestor Ureche, „Gligorii” s-a născut probabil în Goești (nu departe de Iași), dar peste puțin timp familia sa va fi silită să se exileze în Polonia. Aici el are prilejul să studieze la o școală cu profil umanistic din
URECHE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290371_a_291700]
-
Constantinopol pentru a împiedica numirea ca domn a lui Alexandru Iliaș, fapt pentru care acesta a vrut să-l omoare doi ani mai târziu. În timpul domniei lui Vasile Lupu, din 1634 până la moarte, U. a fost mare spătar, apoi mare vornic al Țării de Jos, impunându-se ca unul dintre cei mai influenți dregători din Divan. Cele câteva referințe aproape contemporane despre el, concluziile ce se pot trage din documentele oficiale unde îi apare numele, imaginea indirectă dedusă din substanța cronicii
URECHE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290371_a_291700]
-
Moldovii, I, publ. Mihail Kogălniceanu, Iași, 1852, 93-209; Chronique de Moldavie depuis le milieu du XIV-e siècle jusqu’à l’an 1594, tr. și îngr. Émile Picot, Paris, 1878; Letopisețul Țării Moldovei până la Aron Vodă (1359-1595), întocmit după Grigore Ureche Vornicul, Istratie Logofătul și alții de Simion Dascălul, îngr. Constantin Giurescu, pref. Ioan Bogdan, București, 1916; Letopisețul Țării Moldovei, îngr. și introd. P.P. Panaitescu, București, 1955; ed. 2, București, 1958; ed. îngr. și introd. Liviu Onu, București, 1967; îngr. și pref.
URECHE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290371_a_291700]
-
pretențioase, Alecsandri la Mircești (1894) și drama Marțial nu sunt departe de Fidanțata imperatorului (1870) sau de Răpirea Bucovinei („Literatorul”, 1883, în colaborare cu Nicolae Țincu și Th. A. Myller), piese ocazionale. Notabile în evoluția dramei istorice românești rămân piesele Vornicul Bucioc (jucată în 1867), Banul Mărăcine (reprezentată în 1872) și Curtea lui Neagoe Vodă (pusă în scenă în 1875), caracterizate prin stilul romantic avântat, propriu teatrului istoric românesc până după Barbu Delavrancea. SCRIERI: Grinda de aur sau Previderea unui părinte
URECHIA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290374_a_291703]
-
menit să „îngroape lumea”, opinează că „străinul”, tot un ins enigmatic, s-ar putea să fie „al cincisprezecelea”. Incoerentă, confuză, demențială, orația lui Ion Aldea învăluie într-un mister compact bizara mică lume închisă din Valea Cerbului, străjuită de Muntele Vornicului și Dealul Țepelor. Al cincisprezecelea nu e un roman de cunoaștere, ci unul experimental: un exercițiu, un test de abilitate artistică. Demonstrația de virtuozitate devine ostentativă în Ascensiune nocturnă (1984), relatarea fiind însoțită de comentarii auctoriale destinate să releve caracterul
VLAD-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290600_a_291929]
-
în 1700 la o uneltire contra voievodului și poposește pentru scurt timp în temniță. Sub Brâncoveanu nu va mai deține decât demnități mărunte (ispravnic pentru haraciul din județul Vâlcea în 1701, ispravnic al Ocnelor Mari de la Râmnic în 1703, mare vornic de Târgoviște în 1712), în stare, toate, să îl nemulțumească și să îi rănească orgoliul. Va face carieră abia în timpul domniei lui Nicolae Mavrocordat, ajungând mare vornic în 1716, mare ban și iarăși mare vornic în 1719. Considerația pe care
POPESCU-19. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288940_a_290269]
-
județul Vâlcea în 1701, ispravnic al Ocnelor Mari de la Râmnic în 1703, mare vornic de Târgoviște în 1712), în stare, toate, să îl nemulțumească și să îi rănească orgoliul. Va face carieră abia în timpul domniei lui Nicolae Mavrocordat, ajungând mare vornic în 1716, mare ban și iarăși mare vornic în 1719. Considerația pe care i-a arătat-o fanariotul nu îl va împiedica pe P. să uneltească și împotriva lui și - refugiat la Brașov între 1716 și 1718 - să facă front
POPESCU-19. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288940_a_290269]
-
de la Râmnic în 1703, mare vornic de Târgoviște în 1712), în stare, toate, să îl nemulțumească și să îi rănească orgoliul. Va face carieră abia în timpul domniei lui Nicolae Mavrocordat, ajungând mare vornic în 1716, mare ban și iarăși mare vornic în 1719. Considerația pe care i-a arătat-o fanariotul nu îl va împiedica pe P. să uneltească și împotriva lui și - refugiat la Brașov între 1716 și 1718 - să facă front comun (el, vechiul dușman al Cantacuzinilor) cu cei
POPESCU-19. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288940_a_290269]
-
la tiparele literaturii baroce, adeziune deloc surprinzătoare la un gânditor care își justifică nestatornicia unei existențe pline de meandre prin lipsa de substanță a demersurilor omenești, la capătul cărora nu se poate afla decât recluziunea - soluție pregnant barocă: „ci fiind vornic mare eu, Radul Popescu, în cinstea și în dragostea măriei-sale, și viind la vreme dă bătrânețe, și dă slăbiciune, socotind că și ale lumii sânt toate dășarte, singur din bunăvoie am cerut voie de la măria-sa și am mers de
POPESCU-19. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288940_a_290269]
-
Cartojan, Ist. lit., III (1945), 239-250; I. Ionașcu, Mărturii relative la cronicarul Radu Popescu, București, 1945; Eugen Stănescu, Cronica „Istoriile domnilor Țării Românești” și locul ei în istoriografia românească, București, 1963; D. Mioc, „Istoriile domnilor Țării Românești” de Radu Popescu vornicul, STD, 1964, 1; Piru, Ist. lit., I, 171-179, 297-304; Cioculescu, Varietăți, 62-69; Panaitescu, Contribuții, 390-476; Lăudat, Ist. lit., II, 58-109; Ist. lit., I, 394-401, 537-542, 547; Ivașcu, Ist. lit., I, 214-217; Al. Cărăușu, D. Stan, Cu privire la paternitatea cronicii „Istoriile domnilor
POPESCU-19. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288940_a_290269]
-
impus prin disponibilitatea de a parcurge variate registre epice, de a apela la diferite modalități compoziționale, abordând nuvela și romanul, reportajul și povestirea, jurnalul de călătorie și memorialistica literară. A fost tentată și de dramaturgie, scriind, în colaborare cu Tiberiu Vornic, piesa Împărătița lui Machidon (1955). În epoca dominată de realismul socialist, a plătit și ea tribut tezismului ideologic în romanele Pădurea Poenari (1953), Orașul minunilor (1957), Frank and Smith Company (1982). Distanțarea de coercițiile ideologice se observă în scrierile pentru
POSTELNICU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288984_a_290313]
-
se structurează pe alte coordonate, fiind o evocare limpidă și totodată o confesiune despre psihologia feminină. SCRIERI: Bogdana, București, 1939; Beznă, București, 1943; Povestea lui Toma Ferigă, București, 1952; Pădurea Poenari, București, 1953; Împărătița lui Machidon (în colaborare cu Tiberiu Vornic), București, [1955]; Orașul minunilor, București, 1957; Șerfi, București, 1958; Adolescenții, București, 1962; Plecarea Vlașinilor, București, 1964; Toate au pornit de la... păpușă, București, 1972; Roată gândului, roată pământului, București, 1977; Întoarcerea Vlașinilor, București, 1979; Ce ne povestesc Milena și Crina, București
POSTELNICU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288984_a_290313]
-
populare (Albinușa, Archirie și Anadan), al diferitelor manuscrise și al operelor marilor cronicari din secolele al XVII-lea și al XVIII-lea. Îndemnuri la culegerea „vorbelor cu tâlc” vin îndeosebi din Transilvania, de la Dimitrie Țichindeal, Timotei Cipariu ș.a. Prin 1845 vornicul Iordache Golescu întocmește o culegere intitulată Pilde , povățuiri i cuvinte adăvărate și povești. Culegeri propriu-zise sunt cele ale lui Anton Pann, I.C. Hințescu, Petre Ispirescu, iar cea mai importantă colecție o publică Iuliu A. Zanne. P. se întâlnesc în literatura
PROVERB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289049_a_290378]
-
această funcție și în 1842-1843, 1847-1848. Atașat „partidei naționale” din Moldova, fruntaș al mișcării liberale, ia parte la evenimentele ce au loc aici în 1848, către sfârșitul lui martie. Director în 1849 în Departamentul Dreptății, va fi numit în 1854 vornic al averilor mănăstirești. În 1855 a fost ales președinte al Societății de Medici și Naturaliști din Iași. În același an este trimis, împreună cu C. Negri, de domnitorul Grigore Al. Ghica, la Constantinopol, în chestiunea spinoasă a averilor mănăstirilor închinate. Întors
RALET. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289122_a_290451]
-
vechilor ctitorii voievodale din Moldova. Muzeul Teatrului Național „V. Alecsandri” a fost inaugurat ca instituție de cultură în decembrie 1976, când se împlineau o sută șaizeci de ani de la prima reprezentație teatrală în limba română, în imobilul care a aparținut vornicului Vasile Alecsandri și care datează de la sfârșitul secolului al XVIII-lea. Expoziția trece în revistă momente din istoria teatrului românesc, cu accent asupra reprezentațiilor teatrale din Moldova. Muzeul deține un patrimoniu bogat, alcătuit din colecții de afișe și programe teatrale
MUZEUL LITERATURII ROMANE DIN IASI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288340_a_289669]
-
și nuvela istorică. Sunt narațiuni fără anvergură, dar cu un anume parfum evocator, dat și de răsfățul lexical prin care se manifestă voluptatea enumerării de veșminte (femeiești, îndeosebi), podoabe și alte găteli de odinioară (Vorniceasa Tarsița Filipescu). Printre serdari, ispravnici, vornici și alți bărboși cu giubea și ișlic se distinge, privită cu solidaritate afectivă, femeia - domnița, duduca, jupânița - cu frământările și capriciile care o definesc. Trăirile ei, aparent mărunte, își au febrilitatea lor, iubirile ce îi sunt date sunt scump plătite
PETRESCU-10. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288789_a_290118]
-
același registru (plâns în hohote, „răcnet” final), ciocnirea, cu o coloratură tezistă, e între instinctul de neam (porunca „sângelui”) și simțământul iubirii. Personajul supus tragicei dileme, Pan Vlasko, un tânăr nobil polonez, este înfrânt în luptă și adus la curtea vornicului Dragomir. Curând, se înfiripă o idilă între junele trufaș, care suportă greu umilința captivității, și Păunica, sora lui Mihuț, cel care îl învinsese pe leah într-o luptă directă. Între sentiment și resentiment, frământările lui par să se aline, numai
PETRESCU-10. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288789_a_290118]