595 matches
-
electorală rămâne modul în care votanții își formează opțiunile electorale. Din acest motiv, utilizând asumpțiile modelelor spațiale, fie acestea de tip downsian, direcțional sau mixt, se poate explica nu doar comportamentul partidelor aflate în competiție, dar și comportamentul electoral al votanților. Explicarea comportamentului electoral al votanților utilizând modele spațiale a fost și scopul acestui capitol, folosind în acest sens datele cu privire la alegerile din 2004 pentru Camera Deputaților în România. Concluzia principală a acestei aplicații a fost aceea că modelul direcțional, dezvoltat
Modele spaţiale ale competiţiei electorale. In: Competenţa politică în România by Andra-Maria Roescu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1567]
-
votanții își formează opțiunile electorale. Din acest motiv, utilizând asumpțiile modelelor spațiale, fie acestea de tip downsian, direcțional sau mixt, se poate explica nu doar comportamentul partidelor aflate în competiție, dar și comportamentul electoral al votanților. Explicarea comportamentului electoral al votanților utilizând modele spațiale a fost și scopul acestui capitol, folosind în acest sens datele cu privire la alegerile din 2004 pentru Camera Deputaților în România. Concluzia principală a acestei aplicații a fost aceea că modelul direcțional, dezvoltat de Rabinowitz și Macdonald (1989
Modele spaţiale ale competiţiei electorale. In: Competenţa politică în România by Andra-Maria Roescu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1567]
-
pe care le au în componență, fapt care introduce o incertitudine cu privire la poziția reală a celor două alianțe și a modului în care acestea au fost percepute de către votanți. Nu în ultimul rând, utilizarea unei singure dimensiuni pentru stabilirea poziției votanților și a partidelor/alianțelor introduce de asemenea incertitudine în ecuație. Mai mult, utilizarea autoplasării respondenților pe axă poate fi și ea problematică, întrucât nu putem fi siguri că toți votanții înțeleg în același mod axa stânga dreapta cu cele 11
Modele spaţiale ale competiţiei electorale. In: Competenţa politică în România by Andra-Maria Roescu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1567]
-
chiar și pe o singură dimensiune, ar fi fost cu siguranță utilă, însă lucrul acesta nu a fost posibil din cauza absenței acestor informații din datele utilizate. O a doua concluzie foarte importantă a studiului a fost aceea cu privire la efectul identificării votanților cu un partid/o alianță asupra opțiunii de vot. Identificarea cu un partid/o alianță influențează cel mai puternic opțiunea de vot pentru competitorul respectiv. Această concluzie este foarte interesantă, în condițiile în care una dintre asumpțiile modelelor spațiale este
Modele spaţiale ale competiţiei electorale. In: Competenţa politică în România by Andra-Maria Roescu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1567]
-
pentru competitorul respectiv. Această concluzie este foarte interesantă, în condițiile în care una dintre asumpțiile modelelor spațiale este aceea că identificarea cu partidele nu există, opțiunea de vot făcându se strict pe criterii legate de poziția partidelor raportată la poziția votanților. Însă acest efect poate fi o consecință a opțiunilor metodologice menționate anterior și, de asemenea, a dimensiunii eșantionului. Cu toate acestea, concluzia redeschide discuția cu privire la modelele de vot bazate pe caracteristici sociodemografice și pe apartenență partizană.
Modele spaţiale ale competiţiei electorale. In: Competenţa politică în România by Andra-Maria Roescu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1567]
-
de a muta ambasada americană din Israel la Ierusalim, o a doua de a condamna genocidul armean și o a treia de a invita liderii Taiwanului să susțină discursuri în Statele Unite. Pentru membrii Congresului, voturile sunt simple aceștia acceptă aplauzele votanților, iau avionul înapoi acasă și trag un pui bun de somn. Diplomații noștri se împotmolesc încercând să explice de ce politica americană nu este afectată de astfel de voturi. Nu pentru că intențiile Congresului sunt greșite, ci pentru că nu există niciun motiv
Memorandum către președintele ales by MADELEINE ALBRIGHT () [Corola-publishinghouse/Science/999_a_2507]
-
faptul că populismul și clientelismul nu sunt sinonime. Așa cum au arătat recent Herbert Kitschelt și Steven Wilkinson (2007), clientelismul implică o întreagă structură organizatorică (în cea mai mare parte având un caracter informal) care funcționează atât pentru a monitoriza comportamentul votanților, cât și pentru a livra beneficiile așteptate de clientelă. Liderii populiști din America Latină au demonstrat, fără nicio îndoială o propensiune în a face uz de legăturile clientelare, însă acest lucru nu înseamnă că populismul este în mod necesar legat de
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
au părăsit partidul. Astfel, în acest moment, viitorul celor trei partide populiste belgiene este mai degrabă sumbru. Numeroși cercetători au studiat succesul electoral al VB-ului și au stabilit profilul electoratului partidelor populiste de dreapta radicală și motivația acestuia. Astfel, votantul VB este bărbat, muncitor calificat (blue-collar), cu un nivel scăzut de educație și fără o afiliere religioasă. El este fie relativ tânăr (cu o vârstă cuprinsă între 19 și 34 de ani) sau relativ în vârstă (55 de ani sau
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
ascensiunii VB Pentru examinarea corespunzătoare a consecințelor partidelor populiste este necesară și analiza impactului pe care aceste partide îl au asupra societății. În definitiv, ascensiunea partidelor populiste nu afectează numai politicile și sistemul de partide, dar și atitudinea și comportamentul votanților. Partidele populiste fie canalizează sentimentele de neîncredere și insatisfacție politică, fie întăresc aceste sentimente cu discursul lor anti-establishment. Cercetările existente sugerează faptul că acest din urmă efect este în general mai puternic în cazul cetățenilor care încep să voteze partidele
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
instituțiile politice în general și în partidele politice, Parlament și Guvern în particular a fost în creștere, începând cu ultima parte a anilor 1990 (vezi și Dekker și al., 2006; Dekker și Van der Meer, 2004). Începând cu 1997, procentul votanților care au încredere în instituțiile politice belgiene și flamande a crescut în mod constant, atingând maximul în 2001, când 43% dintre cetățeni afirmau că au încredere în aceste instituții. De asemenea, de la finele anilor 1990, procentajul cetățenilor belgieni care se
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
semificativă statistic. Prin urmare, se pare VB-ul canalizează sentimente deja existente de neîncredere și insatisfacție, fără să le intensifice sau să le mărească aria de răspândire. Partidul funcționează ca un dispozitiv de siguranță, făcând vizibilă, pentru partidele consacrate, nemulțumirea votanților. Belgia este una dintre puținele țări din Eurapa în care votul este încă obligatoriu și prin urmare alegătorii nu pot să nu-și manifeste insatisfacția față de partidele consacrate. Din moment ce exitul nu este posibil, ei pot să-și manifeste îngrijorările doar
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
în care acest partid a îmbinat populismul cu eforturile de reconstrucție a democrației canadiene. La alegerile federale din 1993 și 1997, Partidul Reformei a atras un sprijin notabil din partea segmentelor electorale ale provinciilor din vestul Canadei: muncitori, fermieri, mici întreprizători, votanților din clasa de mijloc urbană și a avut un succes consistent în Ontario, cea mai mare provincie anglofonă a țării. Reformiștii au atras de partea lor numeroși susținători ai New Democratic Party, incluzând aici cel puțin un sfert din sindicaliștii
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
segmentele care furnizau cei mai mulți votanți anti-partide, votanți care au considerat că Partidul Reformei era cel mai bun vehicul al mesajului antipartizan. De asemenea, mesajul Reformiștilor: "mai multă severitate pentru criminali", a avut un ecou puternic, mai cu seamă în rândul votanților cu o slabă educație, din Ontario și din provinciile Canadei de Vest. Deja, în 1993, mulți dintre cei cu viziuni morale conservatoare, provenind din provincile vestice ale Canadei și din Ontario, își găsiseră, în Partidul Reformei, un domiciliu politic. La
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
de dreapta, care ar fi putut formula o versiune mai elaborată și mai coerentă a idealului specific de democrație. Prin urmare, programele SPR-RSČ sunt, de obicei, scurte, de doar o pagină, practic liste cu revendicări, menite să semnaleze anumite teme votanților, în timp ce discursurile și textele lui Sládek, care sunt cele mai amănunțite surse privind ideologia partidului, sunt adesea repetitive, incoerente și încărcate de invective și hiperbole. Practic, nu există vreo dovadă că Republicanii s-ar fi angajat în mod explicit sau
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
echivoc nazismul (vezi Fallend, 2004b: 122-3). Însă politica oficială de marginalizare (Ausgrenzung) l-a făcut din nou un partid populist atrăgător pentru că s-a prezentat ca victimă a sistemului (Mouffe, 2005a: 64). Pe de altă parte, o largă majoritate a votanților nu doreau ca FPÖ să ajungă la guvernare. În 1995, 63% dintre austrieci au fost în favoarea rămânerii la putere a "marii coaliții", în timp ce doar 19% au fost de acord cu o coaliție ÖVP-FPÖ (Plasser și Ulram, 1995: 513). Din punctul
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
din punctul de vedere al distribuției portofoliilor, ÖVP a fost cel care a dominat procesul de realizare a politicilor guvernamentale. Mai mult, conducerea FPÖ s-a confruntat curând cu o poziție și un raport nesatisfăcătoare și cu pierderi în rândul votanților. Alegerile provinciale și sondajele de opinie arătau că ÖVP era capabil să-și mențină sau să-și extindă sprijinul, în vreme ce FPÖ era slăbit, într-o manieră dramatică. Politica economică neoliberală, prioritatea unui deficit bugetar zero până în 2002 și politica socială
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
așa cum s-a pretins, ci în multe cazuri acestea din "roșii" (apropiate partidului SPÖ) deveneau pur și simplu "albastre" (apropiate partidului FPÖ) sau - mai frecvent - "negre" (apropiate partidului ÖVP) (Luther, 2010: 87). În schimb, acest fapt i-a înstrăinat pe votanții "progresiști" ai FPÖ. Toate acestea au condus la dizolvarea primei coaliții "negre și albastre". În 2002, membrii FPÖ din guvern, din pricina costurilor provocate de inundațiile din timpul verii, au căzut de acord să amâne cu un an reducerea impozitelor pentru
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
o temă importantă în cadrul campaniilor electorale ale FPÖ și un motiv de căpătâi pentru votanții acestui partid (vezi Tabelul 6.2). Partidul a reușit să facă din această chestiune un cap de afiș al agendei electorale, în ciuda faptului că majoritatea votanților aveau alte priorități 5. În 2002, campania FPÖ s-a concentrat mai mult pe probleme sociale și pe euroscepticism, mai puțin pe imigrație (Müller, 2004: 349). Totuși tema euroscepticismului poate fi privită și ca o încercare de a aborda o
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
23 de guverne locale și mai mult de 90% din municipalități. Anul următor, opoziția a luat o decizie de ultimă clipă de a boicota alegerile naționale legislative în întregime, în parte din cauza îngrijorării că guvernul ar putea să depisteze identitatea votanților prin intermediul sistemul de vot electronic 5. Boicotul i-a permis MVR-ului și altor partide care îl susțineau pe Chávez să câștige toate locurile din adunarea națională. Până în 2005 deci, chavismul controla efectiv executivul la nivel național, ramurile legislativă și
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
urne în număr extrem de mare (într-un procent de aproape 85%), cu niveluri mari ale participării, dincolo de diferențele etnice, religioase, regionale și de vârstă. Devreme ce, în 1992, numărul susținătorilor lui Mečiar se suprapunea aproape perfect peste numărul total al votanților (FOCUS 1990-2000), nu pare să fi mobilizat pe atunci vreun anume grup demografic. În 1994 și în 1998, grupurile care tindeau să fie în favoarea partidului său erau formate din persoane în vârstă și din comunități rurale, care deja erau oarecum
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
erau aproape constant pozitive, dar după doi ani au devenit mult divizate între susținătorii și oponenții activi. Probabil că, deși este dificil de demonstrat statistic, efectul de polarizare produs de Mečiar ajută la explicarea ratelor de prezență la urne a votanților din Slovacia, care erau semnificativ mai mari decât media din regiune (Cześnik, 2009). Dar, fiindcă ratele prezenței la vot erau deja ridicate și datorită faptului că în 1994 și în 1998 alegătorii s-au prezentat la urne din teamă că
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
după destrămarea Cehoslovaciei, dar pasiunile au început să scadă în intensitate în timpul celui de-al treilea mandat al lui Mečiar, iar rata de participare a alegătorilor la vot a înregistrat scăderi semnificative. Fico a căutat să câștige mandatul prin readucerea votanților frustrați înapoi în masa electorală, iar pentru o vreme partidul chiar a folosit eticheta "A treia cale" ca pe o modalitate de a atrage pe cei dezamăgiți de eșecurile guvernărilor Mečiar și Dzurinda. Aceste efoturi nu au redus din declinul
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
șoc! Nu credeam că mi se poate întâmpla, dar iată, nu am încotro și mă văd nevoit să admit, politicienii încă mai pot face lucruri imprevizibile: Dan Cârlan, un politician local cunoscut mai ales prin dezinvoltura cu care ignoră semnalele votanților, s-a dat de trei ori peste cap, s-a "rebrănduit" și ne-a livrat o imagine de apostol devotat al societății civile și de sprijinitor infatigabil al moralității publice. Să vezi și să nu crezi! M-am ciupit, am
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
efecte ale impotenței și relei credințe care au animat clasa politică ieșeană de la căderea comunismului încoace. Polul sărăciei în Europa este aici (comuna Lungani), și deconturile economice și simbolice ale acestei decăderi sunt aruncate cinic tot pe spinarea noastră, a votanților. Alegerile europarlamentare ar fi fost ocazia ca oameni competenți dintr-un centru universitar de prestigiu să ne reprezinte și să ne promoveze interesele prin declanșarea unor operațiuni de finanțare pentru dezvoltarea regională, prin inserția la vârf, în comisii și organisme
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
înfrupte sfidător din trupul zvâcnind agonic al unei țări în colaps. Domnul Berceanu nu este, firește, deloc prost. Ațintind interesul mass-mediei asupra faptului divers, grosier (din nefericire, aducător de audiență), hrănește foamea de senzațional și de curiozitate morbidă a masei votanților, dă un ghiont prietenesc presei și patronilor ei, ba chiar, subtil, clipește ironic, post-modern, și pentru oamenii inteligenți, cei care știu că acarul Ion Păun chiar a existat și că, fiind un om nevoiaș, a plătit cu ocna, în locul politicienilor
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]