4,110 matches
-
avea mare influență asupra lui), să mă vadă niște călugări (nu-i prea suporta pe preoți), să-mi citească, să stau În fum de tămâie, că poate așa voi fi dezlegat de blestemul cumplit care se abătuse asupra mea, de vraja malefică ce mă transformase Într-o adevărată mumie (nu vă spun cât de tare mă lovise cu acest cuvânt!). Și, Doamne, nu-l crezusem niciodată atât de laș, de nepăsător pe bătrânul meu tată! Mama Începu să plângă Încet, un
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
el. — Vrei să-mi dai sarea, te rog? Privi în jur ca să vadă cine îi vorbise; era o seară obișnuită, fiecare își ocupase locul bine știut și încerca să mănânce fără să facă vreun zgomot, de parcă astfel ar fi distrus vraja care îi învăluise pe toți cei care stăteau la masă. Nu-și amintea cum ajunsese acolo, când avusese timp să iasă din cameră și să se așeze pe scaunul din bucătărie. Își privi mâinile: nu era nimic schimbat, aceleași degete
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
scos din ceea ce, din păcate, numim cu toții, realitate. Și totuși, am putea detalia puțin?-fac eu pe prostul mai departe. Îmi pare rău să gândești așa. O alegorie nu poate fi supusă scalpelului rațiunii. S-ar pierde toată frumusețea. Toată vraja, nu? Termină tocmai țigara și, în loc de replică, o strivește răbufnind, ca și cum în locul chiștocului aflat între degetele lui, ar fi fost sugrumat cel mai aprig adversar. Zâmbește apoi, numai ca să facă poză (?), își pleznește palmele, una de cealaltă, ca și când ar fi
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
mai vorbesc de muzică. Nu tu magnetofon, nu tu casetofon... De pick-up nu mai vorbesc. Și vreau și eu să fiu înainte de toate cele și la urma urmelor, discret. Și noi de ce am venit acuma aici?-îndrăznesc eu să rup vraja. Cum de ce? - schimbă Valy tonul-Păi n-am bătut șaua azi în bibliotecă în așa fel, ca să priceapă iapa, castelane? Pentru prima dată Valy mi se adresa cu acel castelane. Parcă s-ar fi înțeles cu contabilul șef. Mă făcea curios
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
altul, chiar dacă nu lăsăm să se vadă acest lucru. Acuma-i limpede pentru ce am alergat să-l caut în nămeți și nu l-am pierdut din ochi toată noaptea? Mitruță, ca și cum atunci s-ar fi trezit din ghearele unei vrăji, a răspuns: Îi limpede, Ioane... Nu bănuiam însă, acest lucru... Am să păstrez taina ca și cum ar fi taina mea, Ioane! Așa să faci Mitruță, că Vasile îi iute la mânie!... Dacă ar afla că nu am tăcut din gură, nu știu ce
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
plan pitorescul și picarescul acestora - ci nepăsarea, dezinvoltura, nonșalanța, caracteristici pomenite și de clasicul Lenau. Studiul Alexandrei Millner despre quasi-necunoscuta autoare austriacă Marie Eugenie delle Grazie (1864-1931), de origine din Banat (a cărei povestire Die Zigeunerin, 1885, pune în valoare ,,vraja acestei culturi") nu omite umbrele aduse de sărăcie, pasiune dezlănțuită, nerespectarea ordinii sociale, ca, de altfel, și cel al Valentinei Glajar despre romanul lui Erich Hackl Abschied von Sidonie (povestea adoptării unei copile de "țigan" de către o familie austriacă, deportarea
Prezicători, aurari, lăutari...- "țiganii" în literaturile Europei Centrale și de Est by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/9187_a_10512]
-
așa mai departe. Luceafărul e o "piesă" care se joacă într-o cămară, cu intermezzo-uri în cer. Acolo se coace intriga, acolo se face promisiunea de fericire, pe cînd afară, "sub șirul lung de mîndri tei", e ruptura, dizolvarea vrăjii. Interiorul adăpostește, spațiul deschis destramă. Cel mai "casnic" dintre junimiști e, de departe, Slavici. Ideea de comunitate, de spațiu cu reguli și cu îngrădiri pe care o transmite nu poate exista în afara casei, care-și păstrează funcțiile și cînd e
Case din cărți by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9220_a_10545]
-
titlul versiunii în limba română a romanului Terre salée) este o tragedie antică strămutată în plină modernitate. La fel ca în tragedia antică, personajele sunt conduse de un Destin implacabil. Ele nu au nici forța, nici voința să iasă de sub vraja propriului destin tragic. Își asumă propria condiție (mizeră) ca pe o fatalitate, fără să se revolte și fără să o problematizeze. Deasupra lor stăpânește întotdeauna o forță superioară care le determină actele și căreia i se supun necondiționat. Amorurile sunt
Sub povara anticilor by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9207_a_10532]
-
se mire, fără să Înțeleagă și probabil fără să se Întrebe ce văd, pentru a Înțelege. Sau, poate, un simț tainic Îi Încredința că Înțeleg totul, dincolo de orice cuvinte, numai atîta vreme cît nu vor destrăma, prin vreo curiozitate trivială, vraja unică a acelui miracol căruia ei Înșiși Îi erau parte - dacă miracol ar putea fi numit. Miracolul e situat Întotdeauna la limita haosului și de aceea produce stupoare sau teamă, dar cei care se speriaseră fugiseră de la Început, se ascunseseră
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
parte, ca pe o șansă extraordinară, să-și lumineze vagabondajul și cerșetoria cu zumzetul unor cuvinte pe care le uitaseră de mult, numai că Antoniu credea că asta va dura o veșnicie, și nici prin gând nu-i trecea că vraja va dispărea odată cu mirosul de scorțișoară și zâmbetul ei luminos. Nimeni nu-i dăruise atâta pace În ultimii ani. Uitase că mai există asemenea ființe făcute dintr-un aluat magic de lumină și mirodenii. La naștere i se dăduse un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
o navă Înconjurată de ape, dar pictorul lucra cu Îndârjire și mirosul vopselelor se amesteca cu mirosul de mărar, leuștean, tei și ceapă, care nu lipseau de la dejunurile noastre. Nu puteam să mă desprind de picturi. Știam că În curând vraja se va sparge, și că fiecare va pleca spre rosturile lui, mai știam că s-ar fi putut să nu-i mai văd niciodată picturile, dar, deocamdată trăiam cu intensitate lumea pânzelor lui. ,,Mânuțele durdulii ale Madonei lui Carpaccio Îmi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
Cred că țineți mult la fratele meu. Dar nu-i faceți nici un bine lăsându-l să scape atât de ușor. Își dorește, are nevoie de asprimea, de critica, chiar de violența dumneavoastră. Prin blândețe nu faceți decât să prelungiți această vrajă a minciunii pe care au țesut-o în jurul lor înșile și în jurul dumneavoastră. Mai curând sau mai târziu va trebui să deveniți centaur, să vă zbateți pentru a scăpa. Am ascultat-o cu mare atenție. Doream să-i înțeleg foarte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
de teamă, că vorbele pe care tocmai le rostisem s-ar putea dovedi a fi adevărate. În chip misterios, salonul parcă rămăsese neschimbat din seara în care Antonia își făcuse mărturisirea, ca și cum în acel moment asupra lui se lăsase o vrajă amețitoare. Toate podoabele și felicitările de Crăciun erau încă acolo, acoperite de praful care se lăsase peste ele, o pudră cenușie menită să adoarmă totul și să estompeze orice strălucire căci, contrar dorinței Antoniei, o eliberasem pe slujnica ce venea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
vibrat între noi în această ultimă jumătate de oră este un lucru real. Nu-l ucide. E tot ce-ți cer. Avu o mișcare bruscă a capului, se încruntă dând semne de exasperare și mi-am dat seama că sfărâmasem vraja subțire prin care reușisem să o domin în acele minute hotărâtoare. M-am ridicat. — Nu ne înfruntăm, a spus ea. Te rog, nu te mai amăgi. Te hrănești cu visuri. Ar fi bine să pleci acum. Palmer poate veni dintr-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
fim frați. Asta se Întâmpla Înainte să-mi propui să coborâm aici, la cafenea - Înainte să devenim, mă rog, parteneri. Dar e clar că ți-am părut prea serios, și te-ai temut să nu mă dezamăgești dacă se destramă vraja. — Și ce dacă? Dora privi din nou afară pe geam. Păi m-am gândit la ce mi-ai zis. Și aș vrea să declar, i-am spus, că n-aș fi dezamăgit... Întunericul care se strecurase pe la geam trebuie să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
experimentul mi-ar fi reușit dacă n-aș fi băgat palmele sub spate ca să-mi ridic șoldurile. Acest gest nevinovat, schițat doar ca să mă Împingă un pic mai tare În teaca asta strâmtă care-mi solicita atenția, a rupt toată vraja. Brusc, am rămas fără aer. Tulburat și dezumflat, am urmărit cât de repede se transformă cea mai independentă parte a unui corp bărbătesc Într-o bucată de carne neînsuflețită, c-o pată de umezeală lucind În crăpătura sa scorojită, ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
Făcu o pauză și doar o privi lung. Lauren, deloc timidă, Îl privi drept În ochi, ridicându-și și coborându-și genele ca o hipnotizatoare. M-am simțit ca o intrusă Într-o scenă foarte intimă. — Da? spuse Lauren, rupând vraja. — Hai să spun doar că... ar fi un cadou de logodnă. După asta, se Întoarse și se Îndepărtă cu pași vioi. Lauren părea la fel de dezumflată ca un sufleu rece. Se aplecă spre mine și spuse: —E logodit. Bineînțeles că este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
roșcate și negre, a făcut cu mâna - și amin. A dispărut peste munți, dincolo de linia orizontului. Și dusă a fost. Nu poți totuși să crezi tot ce citești în ziar. Madona Zburătoare nu a fost o minune. A fost o vrajă. Aici nu e vorba de sfinți, ci de vrăji. Dom’ sergent și cu mine nu ne aflăm aici ca martori. Suntem niște vânători de vrăjitoare. Iar aceasta nu e o poveste despre ce se întâmplă aici și acum. Eu, dom
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
A dispărut peste munți, dincolo de linia orizontului. Și dusă a fost. Nu poți totuși să crezi tot ce citești în ziar. Madona Zburătoare nu a fost o minune. A fost o vrajă. Aici nu e vorba de sfinți, ci de vrăji. Dom’ sergent și cu mine nu ne aflăm aici ca martori. Suntem niște vânători de vrăjitoare. Iar aceasta nu e o poveste despre ce se întâmplă aici și acum. Eu, dom’ sergent, Fecioara Zburătoare. Helen Hoover Boyle. Povestesc de fapt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
încifra moartea, precum un dement care strecoară otravă într-un flacon de aspirină. Fugind de orice cuvânt nou. Orice nu e deja cuprins de înțelegrea lor va fi suspect, primejdios. Evitat. O carantină împotriva comunicării. Și, dacă aceasta este o vrajă aducătoare de moarte, o incantație, înseamnă că mai există și altele. Dacă știu eu despre pagina 27, trebuie să mai știe și altcineva. Că doar nu sunt eu omul în stare să născocească ceva. Cât va mai dura până se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
le vinzi separat, experții numesc piesele astea „divorțate“. — Și nici astea, zice, nu au absolut nici o valoare. Îi spun cum am încercat să găsesc toate exemplarele din cartea de versuri. Îi spun cât este de important să nu descopere nimeni vraja. După ce am văzut ce i s-a întâmplat lui Duncan, jur că o să-mi ard toate notele și o să uit că am știut vreodată de descântec. — Și ce-o să vă faceți dacă n-o să-l puteți uita? zice. Ce-o să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
omor pe toți, dar tare bine ar fi să dezlănțui puterea descântecului asupra lumii ăsteia. Doar ca să mă bucur văzând spaima care cuprinde totul. După care s-ar interzice sunetele puternice, orice fel de sunete care ar putea ascunde o vrajă, orice muzică sau zgomot care ar putea camufla un poem letal, după care lumea ar deveni tăcută. Periculoasă și înspăimântată, dar tăcută. Faianța pulsează într-un ritm slab sub degetele mele. Cada vibrează odată cu țipetele care vin de sub podea. Fie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
rețetă dintr-o carte de bucate. Nu ai cum să le diseci la microscopul electronic. Rochia nu are mâneci, iar părul de la subsuorile ei e, desigur, castaniu-cenușiu. Bun, zic, dar cum poate să acționeze asupra cuiva care nici măcar nu aude vraja? Mă uit la radio. Cum poate să funcționeze o vrajă dacă nici măcar nu o rostești cu voce tare? Mona Sabbat oftează. Întoarce cartea deschisă cu fața în jos pe birou și-și pune markerul galben după ureche. Deschide un sertar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
le diseci la microscopul electronic. Rochia nu are mâneci, iar părul de la subsuorile ei e, desigur, castaniu-cenușiu. Bun, zic, dar cum poate să acționeze asupra cuiva care nici măcar nu aude vraja? Mă uit la radio. Cum poate să funcționeze o vrajă dacă nici măcar nu o rostești cu voce tare? Mona Sabbat oftează. Întoarce cartea deschisă cu fața în jos pe birou și-și pune markerul galben după ureche. Deschide un sertar al biroului și scoate un creion și un blocnotes, zicând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
Puteam să zic un „Tatăl nostru“ în nouă secunde. Când faci atâta penitență câtă am făcut eu, devii foarte rapid. Când ai ajuns să fii atât de rapid, zice, nici măcar nu mai e vorba de cuvinte, dar tot rugaciune este. O vrajă nu face altceva decât să concentreze o intenție, zice. Și o zice încet, accentând fiecare cuvânt, apoi face o mică pauză. Zice, privindu-mă fix: — Dacă intenția celui care rostește este suficient de puternică, obiectul vrajei va adormi, oriunde s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]