137,849 matches
-
Toma - fost director de importuri pe relația Israel , mutat după 1992 ca director general la ROMTEHNICA (Regia de Stat ce asigura toate afacerile Ministerului Apărării din România)... Și, în sfârșit, dar deloc neimportant, Mihai Burlacu, fost secretar de stat pe vremea lui Ceaușescu, devenit după ciuntirea din decembrie [1989], director general al Institutului de Proiectări 0111 al M.Ap.N. N-am putea să vă spunem ce poziție mai are astăzi, știm doar că are un sediu în vecinătatea guvernului și că prin
CAP. 15 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 274 din 01 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Dosarele_secrete_ale_istoriei_romaniei_cap_15.html [Corola-blog/BlogPost/355501_a_356830]
-
credeți că s-au petrecut în acest club select și bine ferecat după venirea Emilului [președintele Emil Constantinescu]?" Nu putem conchide decât că numirea colonelului Toma în fruntea regiei armatei române, Romtehnica, fost director de importuri pe "Direcția Israel"în vremea lui Ceaușescu, se datorează mai degrabă Mossad-ului, prin agenții săi infiltrați în guvernul român. Unul dintre cei mai importanți pioni guvernamentali direct responsabili de aceste acțiuni este masonul Victor Babiuc, fost ministru al apărării României, al cărui nume de cod
CAP. 15 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 274 din 01 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Dosarele_secrete_ale_istoriei_romaniei_cap_15.html [Corola-blog/BlogPost/355501_a_356830]
-
Acasă > Poezie > Vremuri > NECAZ Autor: Emil Șușnea Publicat în: Ediția nr. 1226 din 10 mai 2014 Toate Articolele Autorului De câțiva ani s-a pripășit Pe la noi un deputat . Încet , încet și-a construit O casa-n vale lângă sat . Lua o parte
NECAZ de EMIL ŞUŞNEA în ediţia nr. 1226 din 10 mai 2014 by http://confluente.ro/Emil_susnea_1399725683.html [Corola-blog/BlogPost/350693_a_352022]
-
Ediția nr. 1965 din 18 mai 2016 Toate Articolele Autorului Șchioapa mi-a fost ziua, noaptea și mai șchioapa, toată săptămâna luna n-are apă, au aflat savanții, toți cercetătorii, ca de-acolo, cică, se încarcă norii. Însă de o vreme, cam de-o săptămâna, cineva, hoțește, ia apă din luna, norii se tot plimba, lunecând cu jale, însă fără apă, nici măcar pe poale. Se-opintește vântul, haide, poate-poate, degeaba-i efortul, el n-are nici roate, nu se știe cine
ȘCHIOAPĂ MI-A FOST ZIUA de DORA PASCU în ediţia nr. 1965 din 18 mai 2016 by http://confluente.ro/dora_pascu_1463545301.html [Corola-blog/BlogPost/380180_a_381509]
-
poemului. Pe unde pasul lui Nichita Stănescu a lăsat cândva urme, răsună și alină azi vocea interpretei Nico. Iar de la boema lui Nichita, până la spiritul mocnit în praful de pușcă al comediei lui Toma Caragiu, tot Ploieștiul are cărări. Câtă vreme timpul artiștilor nu are ani, fără îndoială că Nico e mândră să le fie concitadină poetului Nichita Stănescu și actorului Toma Caragiu, deși nu au potrivire de vârstă. De o vârstă apropiată cu a Mădălinei Manole și, de asemenea concitadină
NICO MUZICA, ÎNFLORIND VIAŢA! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2027 din 19 iulie 2016 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1468925332.html [Corola-blog/BlogPost/382096_a_383425]
-
solist al Teatrului „Toma Caragiu” din Ploiești), Marius Bălan (solist vocal, absolvent al Universității Naționale de Muzică din București, solist al secției de estradă a Teatrului „Alexandru Davila” din Pitești), Lucia Dumitrescu (solistă cu multe premii cucerite, care, în ultima vreme colaborează cu formatia ProConsul), actrița Nuami Dinescu. Aurel V. ZGHERAN (aurel.vzgheran@yahoo.com) Referință Bibliografică: Nico Muzica, înflorind viața! / Aurel V. Zgheran : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2027, Anul VI, 19 iulie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016
NICO MUZICA, ÎNFLORIND VIAŢA! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2027 din 19 iulie 2016 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1468925332.html [Corola-blog/BlogPost/382096_a_383425]
-
ca titlu al lucrării de doctorat, începută în 1971 (an din care Amita Bhose a trăit în România, până la moartea sa, în 1992), îndrumătoarea tezei, doamna Zoe Dumitrescu-Bușulenga, sugera Eminescu și Tagore. S-a revenit asupra lui, deoarece în acea vreme operele lui Tagore erau cunoscute în România numai prin traduceri după versiuni engleze. „Terenul nu era favorabil pentru cercetarea comparatistă între Eminescu și Tagore - notează Amita Bhose. Se impunea, dată fiind necesitatea utilizării de citate din ambii autori, o nouă
SCRISORI RUPTE, DE RABINDRANATH TAGORE de CARMEN MUŞAT COMAN în ediţia nr. 144 din 24 mai 2011 by http://confluente.ro/Scrisori_rupte_de_rabindranath_tagore.html [Corola-blog/BlogPost/361139_a_362468]
-
Eminescu este, ca și Tagore, un dărśanik (cel care vede) și un kavi - poet- înțelept. Studii, articole, interviuri, conferințe, emisiuni radiofonice sunt dedicate lui Tagore și lui Eminescu. Grație traducerilor Amitei Bhose, românii au putut cunoaște, în presa culturală a vremii - Steaua, Ramuri, Luceafărul, România literară, Convorbiri literare, Literatorul ș.a. - frumusețea versului și verbului tagorean, nealterată de intermedierea unei limbi europene. În fiecare an organiza, împreună cu studenții de la secția de limbi indiene, unde preda în regim facultativ bengali și sanscrită, spectacole
SCRISORI RUPTE, DE RABINDRANATH TAGORE de CARMEN MUŞAT COMAN în ediţia nr. 144 din 24 mai 2011 by http://confluente.ro/Scrisori_rupte_de_rabindranath_tagore.html [Corola-blog/BlogPost/361139_a_362468]
-
se despărți de tot ce învățase de la Freud și a se dedica dragostei, conlucrării cu colegii, creației și bucuriei. Citind lucrările psihologului Maslow a hotărât că „e mai plăcut să-mi petrec timpul citind pe Maslow decât să-mi pierd vremea cu Freud”. Este cunoscut că mai toți conferențiarii politici israelieni, atunci când au fost invitați în America, Anglia, Franța să conferențieze au primit onorarii. Șimon Peres a răspuns: „Sunt de părere că un conducător al unui partid muncitoresc, nu trebuie să
ÎN MEMORIA LUI SHIMON PERES de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 2121 din 21 octombrie 2016 by http://confluente.ro/paul_leibovici_1477033584.html [Corola-blog/BlogPost/371738_a_373067]
-
din Baia Mare, Ion Burnar. Eram mai tineri atunci, și eu - și el, am râs, am zis că poetul poet rămâne, ori că iese din OJT-ul băimărean, ori că își bagă picioarele în istoriile literaturii române tot mai ambigue. Pe vremea aceea, Marian Ilea pleca în Italia. Pe vremea aceea nu exista Ioan Romeo Roșiianu, Dumitru Mariș, Dorin Ștef, Nicoară Mihali, prefecți, primari, încrengături politice - nici măcar Gheorghe Mihai Bârlea, nici măcar Gheorghe Pârja nu existau, abia de-și scotea capul un Gheorghe
PANA LA URMA ... S-A DUS SI ION BURNAR de ŞTEFAN DORU DĂNCUŞ în ediţia nr. 100 din 10 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Pana_la_urma_s_a_dus_si_ion_burnar.html [Corola-blog/BlogPost/348211_a_349540]
-
și eu - și el, am râs, am zis că poetul poet rămâne, ori că iese din OJT-ul băimărean, ori că își bagă picioarele în istoriile literaturii române tot mai ambigue. Pe vremea aceea, Marian Ilea pleca în Italia. Pe vremea aceea nu exista Ioan Romeo Roșiianu, Dumitru Mariș, Dorin Ștef, Nicoară Mihali, prefecți, primari, încrengături politice - nici măcar Gheorghe Mihai Bârlea, nici măcar Gheorghe Pârja nu existau, abia de-și scotea capul un Gheorghe Peter de la Borșa. Pe vremea aceea am crezut
PANA LA URMA ... S-A DUS SI ION BURNAR de ŞTEFAN DORU DĂNCUŞ în ediţia nr. 100 din 10 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Pana_la_urma_s_a_dus_si_ion_burnar.html [Corola-blog/BlogPost/348211_a_349540]
-
în Italia. Pe vremea aceea nu exista Ioan Romeo Roșiianu, Dumitru Mariș, Dorin Ștef, Nicoară Mihali, prefecți, primari, încrengături politice - nici măcar Gheorghe Mihai Bârlea, nici măcar Gheorghe Pârja nu existau, abia de-și scotea capul un Gheorghe Peter de la Borșa. Pe vremea aceea am crezut în Augustin Cozmuța, în Ion Bogdan (Dumitru Iuga), în Vasile Dragomir și în acest Ion Burnar - că restul mentorilor migraseră spre București ori se închiseseră în „turnul de fildeș”, după funestul an 1992, ale cărei urmări le
PANA LA URMA ... S-A DUS SI ION BURNAR de ŞTEFAN DORU DĂNCUŞ în ediţia nr. 100 din 10 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Pana_la_urma_s_a_dus_si_ion_burnar.html [Corola-blog/BlogPost/348211_a_349540]
-
road movies), precum și a îmbinării filmelor cu o formă de artă explozivă: dansul. ShortsUP, care proiectează și promovează cele mai valoroase scurtmetraje ale lumii, a alăturat până acum filmele cu muzica, teatrul sau expozițiile de fotografie și artă. A venit vremea dansului, care va fi reprezentat de doi campioni din cea mai cunoscută competiție de breakdance: Red Bull BC One. În plus, o trupa de jazz va susține live atmosfera și ritmul evenimentului. Filmele, road movies recente și premiate, sunt populate
ShortsUP În mișcare la Operă by http://www.zilesinopti.ro/articole/2179/shortsup-in-miscare-la-opera [Corola-blog/BlogPost/99531_a_100823]
-
și i-a-ngropat-o-n zalele zăpezii, pe unde capre negre-și urcă iezii,- iar platoșele rocilor trufia. Singur rămas pe gresii de ardezii, își simte-n solitudine tăria și față-n față stă cu veșnicia, sub viscolele verzi ale amiezii. Durând din vreme veche-n vreme nouă, e ultimul zăgan rămas pe creste. Nu-i pasă dacă grindinile plouă, el știe doar că biruie și este, și-n piscul unde bea azur și rouă, zbârlit, înfruntă secol și poveste. Sonetul a fost scris
11, MORFOLOGIA UNEI ZILE DE IARNĂ de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1854 din 28 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/costel_zagan_1454000244.html [Corola-blog/BlogPost/363602_a_364931]
-
zăpezii, pe unde capre negre-și urcă iezii,- iar platoșele rocilor trufia. Singur rămas pe gresii de ardezii, își simte-n solitudine tăria și față-n față stă cu veșnicia, sub viscolele verzi ale amiezii. Durând din vreme veche-n vreme nouă, e ultimul zăgan rămas pe creste. Nu-i pasă dacă grindinile plouă, el știe doar că biruie și este, și-n piscul unde bea azur și rouă, zbârlit, înfruntă secol și poveste. Sonetul a fost scris în data de
11, MORFOLOGIA UNEI ZILE DE IARNĂ de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1854 din 28 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/costel_zagan_1454000244.html [Corola-blog/BlogPost/363602_a_364931]
-
să fi făcut prea puțin pentru a potoli setea celor din stradă, continuă autorul articolului. După mai multe zile în care protestele au părut că scad în intensitate, iar în piață se adunau doar câteva mii de persoane, pe o vreme cu temperaturi negative, publicația notează că participarea masivă de duminică a fost un semnal puternic că Guvernul și-a făcut calculele greșit. Articol în limba română în The New York Times Articolul din The New York Times vine după ce vineri, într-un editorial publicat în limba
Protestatarii, în New York Times, după „Tricolorul uman” de la București. „Nu e ultima noapte de protest. Încă n-am câștigat” by https://republica.ro/protestatarii-in-new-york-times-dupa-ztricolorul-uman-de-la-bucuresti-znu-e-ultima-noapte-de-protest-inca [Corola-blog/BlogPost/338856_a_340185]
-
de la tâmple Și nu pot înțelege triumfu-acestor mreje: Cum a putut în viață așa să se întâmple Că omul nu răsare, ci-i îndoit de lege. Jelindu-mi oboseala în riduri de pe față Îmi netezesc obrazul nepricepând nimică: Cum poate vremea asta să zgârie o viață Cu-atâta răutate-n năravu-i de pisică? Mă bucur că n-au știre cum timpul se petrece Și nu cunosc ce-i teama că nu va fi lumină, Cum e să știi - diluviul de clipe
PĂRINȚII de VICTOR BRAGAGIU în ediţia nr. 2350 din 07 iunie 2017 by http://confluente.ro/victor_bragagiu_1496835781.html [Corola-blog/BlogPost/377648_a_378977]
-
valma. Era Valer. Avu o ezitare de câteva clipe, dar în cele din urmă răspunse. Pe un ton glacial îi spuse că a trebuit să plece pe neașteptate ca s-o ducă pe Mariana, sora lui, la țară și cum vremea se înrăutățea, voise să evite lăsarea întunericului. Ba chiar la țară ningea, încheie el pe același ton. „Dumnezeule, dar n-o să putem fugi la nesfârșit!” își spuse, dar apoi înțelese că va avea timp să cântărească totul și să se
LUCIA (CAPITOLUL II) de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 2283 din 01 aprilie 2017 by http://confluente.ro/elena_neacsu_1491063268.html [Corola-blog/BlogPost/382782_a_384111]
-
Recomandări În ultima vreme, manichiură semipermanenta a început să câștige tot mai mult teren în fața celei cu gel. Motivele sunt ușor de ghicit: oja semipermanenta se aplică la fel de ușor și rezista un timp îndelungat, ca și cea cu gel, iar procesul de îndepărtare este
Manichiura semipermanenta, in topul preferintelor doamnelor cu stil by http://www.zilesinopti.ro/articole/9217/manichiura-semipermanenta-in-topul-preferintelor-doamnelor-cu-stil [Corola-blog/BlogPost/99113_a_100405]
-
copiii altora sunt buni”. Acela a fost momentul în care m-am decis să pun laolaltă gândurile mele despre părinți și copii. Poate că o vorbă, o situație vă vor da de gândit așa cum mi-au dat și mie, la vremea respectivă. Nu cred că acum sunt o mamă mai bună, mai deșteaptă, mai înțeleaptă, însă mă străduiesc. Și îi dedic fiicei mele Ana această carte, nu pentru că datorită ei am bătut toate parcurile din București, am trecut pragul grădinițelor și
CUM S-A FĂCUT DE NU MI-AM BĂTUT COPILUL de CARMEN MUŞAT COMAN în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Carmen_musat_coman_cum_s_a_facut_de_nu_mi_am_batut_copilul_carmen_musat_coman_1327653297.html [Corola-blog/BlogPost/340592_a_341921]
-
bătrână”, care conține povestiri, unele cu final neașteptat. Trei dintre ele fuseseră publicate pe site-ul liternet - „Cum s-a făcut ... Mujdeiul, Cartoful” - fiind traduse apoi în maghiară de Bige Szabolcs și postate pe site-uri culturale din Ungaria. La vremea respectivă, autoarea s-a amuzat: „Sunt un scriitor fără volum publicat dar tradus în altă limbă”. „Cum s-a făcut de-am rămas la cratiță”, apărută în 2010, reunește eseurile publicate între anii 2000-2003 în revista „Femeia” și în „Almanahul
CUM S-A FĂCUT DE NU MI-AM BĂTUT COPILUL de CARMEN MUŞAT COMAN în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Carmen_musat_coman_cum_s_a_facut_de_nu_mi_am_batut_copilul_carmen_musat_coman_1327653297.html [Corola-blog/BlogPost/340592_a_341921]
-
cunoaște bine arta umbrelor și, seară de seară, dansează pe toți pereții la fel ca mâinile bunicului în copilăriei. Poate ne știm dintr-o altă viață când un deceniu fost-am castan; poate-am împărțit același colț de cer pe vremea când avut-am aripi de vultur, mai bine de-un an. Străina din mine nu vrea să spună de unde mă știe, dar, din când în când, se strecoară afară și plânge; plânge cu lacrimi albastre ca un bătrân albatros într-
DUALITATE de ELENA GLODEAN în ediţia nr. 1435 din 05 decembrie 2014 by http://confluente.ro/elena_glodean_1417764495.html [Corola-blog/BlogPost/371925_a_373254]
-
răspuns pasărea colibri: „Eu îmi fac partea mea.” În anul 1979 am părăsit postul comod de profesor de liceu în Craiova și m-am alăturat inginerului automatist Ion Eremia Albescu în echipajul unei reviste cu aer cam vetust în acea vreme Știință și Tehnică, strămoașa publicației care însoțește cartea jurnalistului Adrian Nicolae. Lipsiți de cele mai elementare deprinderi jurnalistice și cunoscând prea puțin regulile jocului, ne-am apucat amândoi, Ion și cu mine, să facem așa cum ne tăia capul. Rezultatul a
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/pledoarie-pentru-specia-umana/ [Corola-blog/BlogPost/92537_a_93829]
-
almanahurilor, între care AA 1983 (publicat, firește în 1982) s-a dovedit o măiastră lovitură de imagine. Pentru revista noastră, pentru acea societate civilă care începuse să mișune în jurul nostru. În timp, am întins punți către alte publicații respectate ale vremii - Flacăra poetului Adrian Păunescu, Magazin-ul spectaculos la care trudeau Dorel Dorian și Victor Kernbach, Contemporanul lui Maître Herivan - și către emisiunile Televiziunii (echipa Andrei Banc, Andrei Bacalu, Ștefania Bratu) și ale Radioului („trupa” lui Cezar Andronic). Și, constant, am
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/pledoarie-pentru-specia-umana/ [Corola-blog/BlogPost/92537_a_93829]
-
pluteau în aer a fost să reluăm publicarea unor cărți de „literatură de știință” care - acesta a fost visul meu - să însoțească, de două-trei ori pe an, publicația noastră. Plecarea timpurie a lui Dinu Patriciu ne-a zădărnicit, pentru o vreme, planurile, căci noul patron apărut la holdingul unde se tipărea revista nu avea nici înțelegere și nici apetență pentru acest gen de inițiative publicistice. Mâna de ajutor pe care (mai nou) am primit-o de la demnitarii ce conduc cercetarea științifică
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/pledoarie-pentru-specia-umana/ [Corola-blog/BlogPost/92537_a_93829]