3,544 matches
-
romi? N.G.: Poți fi rom, așa, spontan, de la mama-natură? Nu, spun eu, Nicolae Gheorghe, ca să te provoc pe tine și pe alți curioși (în sens filosofic). Da, am încercat, incerc, am imitat, am jonglat, am „vrăjit“ (în sensul lui Max Weber) lumea din jur. Așadar, esențialmente, soluția mea, în acest moment al vieții mele, este: sau sunt om sau sunt țigan. I.R.: Adică țiganul nu poate fi om? N.G.: Țiganul nu poate fi rom. Om, poate, da. Dar tolerat că o
AFRICAN SAU ȚIGAN? NU ORICE ȚIGAN ESTE ROM. UN RĂSPUNS POSTUM PT. NICOLAE GHEORGHE de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 1985 din 07 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343956_a_345285]
-
viziteze orașul, dar prefer o plimbare a la époque cu calești împodobite cu trandafiri. Pe aceeasi latura de sud se mai află hotelul Essex, Gaisborough studio, iar în spatele lor, clădirea Carnegie Hall. Aveam să fim invitați la concertul româncei Rodica Weber. Vis a vis, atrage atenția o clădire cu fațade sculptate în piatră al carui parter e ocupat de restaurantul Petrosian. De reținut! Piesă rară la New York. Tot timpul vizitei la New York aveam să pun americanilor aceeași întrebare ”unde se află
NEW YORK de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1710 din 06 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343990_a_345319]
-
la Facultatea de Sociologie și Asistență Socială a Universității din București și Directorul Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale al Academiei Române (ISPRI). A studiat sau a lucrat ca cercetător asociat în diverse instituții occidentale: Fernand Braudel Institute (SUA), Max Weber Centre for Advanced Cultural and Social Study (Germania), Law, Economics and Political Sciences’ School of Athens (Grecia), Central European University (Ungaria), Departament of Social Studies, Polytechnic University (Marea Britanie), Institut für die Wissenschaften vom Menschen (Austria), Max Planck Institute for Social
DESPRE CINE SUNTEM NOI ASTĂZI, CUM (MAI) SUNTEM NOI ASTĂZI ORTODOCŞI ŞI ÎN CE (MAI) CREDEM NOI, ROMÂNII DE ASTĂZI – DIN PERSPECTIVA ŞI ÎN VIZIUNEA SOCIOLOGULUI ROMÂN DAN DUNGACIU… de STELIAN GOMBOŞ în [Corola-blog/BlogPost/378919_a_380248]
-
la Episcopia Caransebeșului (1994 - 1996), cursuri de limba germană la Leipzig și Erlangen, Germania (1992 - 1993), studii de Teologie la Facultatea de Teologie Protestantă din Erlangen - Nürnberg (1993 - 1994) și burse de cercetare la Graz, oferite de fundația catolică "Johann Weber"(1997 - 1998) și la Viena, ca bursier al Conferinței Episcopilor Austrieci (1999 - 2000). Lector universitar la Facultatea de Teologie din cadrul Universității "Eftimie Murgu" Reșița (2000 - 2008), redactor al "Calendarului românului" Caransebeș (1995 - 1996), metodist pe lângă Inspectoratul Școlar Județean Caraș-Severin și
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – PREOT IONEL POPESCU, ICOANE VII ALE SPIRITUALITĂŢII ROMÂNEŞTI, EDITURA “PARTOŞ”, TIMIŞOARA, 2015, 200 OAGINI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1720 din 16 septembrie 2 [Corola-blog/BlogPost/381883_a_383212]
-
Curtea cu Jurați de Ilfov, Octombrie 1905): B. Braunstein - zis B.Brănișteanu; Albert Honigman - zis A. Fagure; A. Rosen - zis Nora; A. Fuchs - zis G. Mihail; S.Goldenberg - zis Munteanu; Lazar Kastenbaum - zis Castelan; E. Feinsilber - zis E. Emilian; E. Weber - zis Adrian Verea, și vor mai fi. Aceștia sunt conducătorii "opiniunii publice"a țării românești... Străini de noi și potrivnici ființei noastre, ei ne discută interesele, ne judecă, fac reputațiile prin galăgie și reclamă, și le desfac prin tăcere și
LICHIDAREA LUI MIHAIL EMINESCU +DOSARELE SECRETE ALE ISTORIEI ROMANIEI CAP. 19 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375317_a_376646]
-
la Episcopia Caransebeșului (1994 - 1996), cursuri de limba germană la Leipzig și Erlangen, Germania (1992 - 1993), studii de Teologie la Facultatea de Teologie Protestantă din Erlangen - Nürnberg (1993 - 1994) și burse de cercetare la Graz, oferite de fundația catolică "Johann Weber"(1997 - 1998) și la Viena, ca bursier al Conferinței Episcopilor Austrieci (1999 - 2000). Lector universitar la Facultatea de Teologie din cadrul Universității "Eftimie Murgu" Reșița (2000 - 2008), redactor al "Calendarului românului" Caransebeș (1995 - 1996), metodist pe lângă Inspectoratul Școlar Județean Caraș-Severin și
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – PREOT DR. IONEL POPESCU, BUCURIA SLUJIRII PRIN CUVÂNT – ARTICOLE, ESEURI, ÎNSEMNĂRI, REPORTAJE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2233 din 10 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375483_a_376812]
-
națiunea își întoarce fața la Monarhia Constituțională. „Monarhia”, spune Aristotel, „este un sistem de guvernământ în care puterea este exercitată pentru binele tuturor”. Sub președinți care au zdruncinat țara, rămâne ca speranță restaurarea istorică. „Monarhia parlamentară” conchide economistul german Max Weber, „îndeplinește un rol pe care niciun președinte ales nu-l poate îndeplini niciodată. Ea limitează formal setea de putere a politicienilor, deoarece prin ea, funcția supremă în stat este ocupată odată pentru totdeauna”. Față de alternativa aceasta spre ieșirea din desișul
VICTOR CIORBEA. LA INTERSECŢII A ALES DEMNITATEA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1098 din 02 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347465_a_348794]
-
Hegel, Fichte, Schopenhauer... - ...dar și Logos Orfico-Suprem Armonic, al titanilor muzicii preclasice, clasice și romantice, care au zguduit și reașezat pământurile, anunțând (precum Parsifalul, căutătorul de Sfânt GRAAL!) iminentă și gloria Ultimei Thule... (Haydn, Händel, Mozart, Beethoven, Brahms, Schumann, Wagner, Weber etc.) - înseamnă să fi intrat, deja, în ...‖lumea (cea mai) bună‖ a Duhului Europei de Vest! Iar să faci auzit glasul fraților tăi (cei mai plini de Lumină Harului!) intru limba, istorie „de obârșii‖, Duh și simțire - într-o limbă-soră
ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI CONTEMPORANI „STARPRESS 2013 , EDIŢIE BILINGVĂ, ROMÂNĂ-GERMANĂ de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 818 din 28 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345424_a_346753]
-
bagă năbădăioasa-i coadă și acolo unde n-ai crede. După ce parcurge minunat împreună cu Roxana, la două piane, concertul de Poulenc, cei doi se retrag în aplauzele noastre frenetice, urmînd ca olimpianul Valentin să revină pentru a-l interpreta pe Weber cum numai el știe să o facă. Stupoare! În manevra micii pauze, omul abilitat cu rezolvarea detaliilor scenice uitase să ridice capacul impunătorului Steinway: pianistul își iese din fire, gesticulează, oferindu-ne un rictus în care ne e greu să
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
ridice capacul impunătorului Steinway: pianistul își iese din fire, gesticulează, oferindu-ne un rictus în care ne e greu să-l regăsim pe seniorul senin. Din momentul acela, totul se consumă jenant: abia dacă îl mai putem recunoaște pe nobilul Weber, aplauzele noastre, reținute, se sting fără să-l mai vrea pe solistul venerat în obișnuitul bis. Și cînd te gîndești că sala nici n-ar fi observat... neridicarea capacului. Extrapolînd în același cîrcotaș puseu primăvăratic să trecem subit la altceva
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
revoluționară până la capăt, singura clasă în stare să unească în lupta împotriva burgheziei, în acțiunea pentru completa ei înlăturare pe toți cei ce muncesc și sunt exploatați”. Concepția despre stat a lui Lenin o amintește pe cea a lui Max Weber - autoritatea care dispune de violența legitimă - și, totodată, o reia pe aceea a lui Marx - violența legitimă aflată la dispoziția unei clase împotriva alteia. În exercitarea funcțiilor dictaturii proletariatului, liderii comuniști din România nu s-au abătut cu nimic de la
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
17 noiembrie 1960. * Alain Bosquet, "Mes douze livres de 1960", Combat, 22 decembrie 1960. * Georges Mathieu, "Les trois matières vu par Mathieu", Arts, 3 ianuarie 1961. * Raymond Ruyer, ""Les trois matières" par Stéphane Lupasco", L'Express, 9 februarie 1961. * Jean-Paul Weber, "Les trois matières", NRF, nr. 99, 1 martie 1961. * Paul Serant, "La recherche philo-sophique contemporaine", Revue des Deux Mondes, 15 aprilie 1961. * Pierre de Boisdeffre, "Deux essais", Revue de Paris, iunie 1961. * André Thérive, "Les fins dernières", Écrits de Paris
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
de altă parte, toate faptele sociale, fie ele morale, strict intelectuale, religioase, chiar artistice sunt purtătoare ale unor valori economice. C. Rădulescu-Motru semnalează asemănarea acestui punct de vedere, argumentat de el, cu "afirmările teoreticienilor socialiști" și cu ideile lui Max Weber din Die protestantische Ethik und "Geist" des Kapitalismus (Etica protestantă și spiritul capitalismului). În această din urmă lucrare, este dezvăluită legătura dintre organizarea rațional-capitalistă a muncii (formal) libere și credințele religioase promovate de unele variante protestante (calvinismul, pietismul, metodismul, anabaptismul
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
a muncii (formal) libere și credințele religioase promovate de unele variante protestante (calvinismul, pietismul, metodismul, anabaptismul); adică legătura de dublă influențare dintre spiritul capitalismului, înțeles ca organizare rațională a muncii profesionale, și etica protestantă concepută ca asceză. Intenția lui Max Weber este de a argumenta ideea după care "funcționarul profesionist" este "stâlpul de rezistență al statului modern și al economiei moderne din Occident"227. Punctul de vedere al lui Max Weber în privința muncii profesionale este contextualizat de relația anunțată mai sus
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
profesionale, și etica protestantă concepută ca asceză. Intenția lui Max Weber este de a argumenta ideea după care "funcționarul profesionist" este "stâlpul de rezistență al statului modern și al economiei moderne din Occident"227. Punctul de vedere al lui Max Weber în privința muncii profesionale este contextualizat de relația anunțată mai sus. Dar este posibilă o așezare alături a teoriei sale de cea a lui C. Rădulescu-Motru, întrucât și sociologul german consideră vocația (Beruf), munca profesională în general, ca necesară în evoluția
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
este, am putea spune, și o stare sufletească. Prin urmare, temeiul muncii profesionale este și de natură sufletească, iar munca profesională devine modul însuși de activare a unui fond de aptitudini. Spiritul capitalist modern și chiar cultura modernă, socotește Max Weber, au ca o componentă a lor ideea de profesie originată în spiritul ascezei creștine. Într-un fel, odată impusă în cadrele culturii moderne, "ideea de profesie" se realizează în profesia ca atare, în vocație. Vocația are, desigur, în contextele prezentate
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
mediile protestante, ca exteriorizare a credinței potrivit căreia, neștiut de nimeni, Dumnezeu împarte grația și mântuirea; ea este o exteriorizare ce devine, prin raționalizare (conștientizare perpetuă a sensului divin al vieții omenești), muncă profesională. C. Rădulescu-Motru citează lucrarea lui Max Weber pentru a ilustra ideea că faptele religioase ca și cele morale, intelectuale etc. nu sunt doar "manifestări sentimentale", ci sunt purtătoare de rosturi economice; "faptele concrete" (care sunt faptele economice) reprezintă întrupări ale unor deprinderi și, desigur, materializări ale unor
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
că faptele religioase ca și cele morale, intelectuale etc. nu sunt doar "manifestări sentimentale", ci sunt purtătoare de rosturi economice; "faptele concrete" (care sunt faptele economice) reprezintă întrupări ale unor deprinderi și, desigur, materializări ale unor energii sufletești. Pentru Max Weber, asceza reprezintă folosind limbajul personalist energetic o energie care nu mai rămâne blocată înlăuntrul sufletului credinciosului (așa cum s-a întâmplat până în epoca modernă), ci iese în afară și se exersează prin muncă. Desigur, există multe negări ale tradiției, un întreg
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
munca profesională. Dar lucrul demn de remarcat, raportat la contextul de față, este tocmai posibilitatea vocației de a lua forma unui complex psiho-social (asceză întrupată în muncă) și necesitatea istorică a muncii raționalizate deprinsă prin educație. Nu regăsim la Max Weber pasiunea descrierii împrejurărilor culturale și naturale care fac realizabilă vocația, ca la C. Rădulescu-Motru, pentru că intențiile celor doi autori sunt diferite. Filosoful român își propune să dovedească rolul de vehicol al noului pe care-l poartă vocația, în ordinea de
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
al muncii profesionale și a necesității de a exersa vocația în scopul evoluției societății. În Elemente de metafizică (Partea III, capIII: Vocația) apare a doua schiță a conceptului vocației. În acest context, C. Rădulescu-Motru citează din nou lucrarea lui Max Weber, amintită mai sus. Într-o notă de subsol, autorul personalismului energetic afirmă că este instructiv acest studiu care explică legătura dintre sentimentul vocației și dezvoltarea economică a comunităților care au adoptat "biserica reformistă". El pare a nu fi de acord
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
în vol. Opere 9, Editura Minerva, București, 1980. VLADUȚESCU, Gheorghe, Deschideri către o posibilă ontologie, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1987. VLADUȚESCU, Gheorghe, O istorie a ideilor filosofice, Editura Științifică, București, 1990. VLADUȚESCU, Gheorghe, Bufnița Minervei, Editura Științifică, București, 1996. WEBER, Max, Etica protestantă și spiritul capitalismului, traducere de Ihor Lemnij, Editura Humanitas, București, 1993. WITTGENSTEIN, L., Lecții și convorbiri despre estetică, psihologie și credința religioasă, traducere de Mircea Flonta și Adrian-Paul Iliescu, Editura Humanitas, București, 1993. WITTGENSTEIN, L., Însemnări postume
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
Idem, Puterea sufletească, p. 356. 223 Ibidem, p. 353. 224 M. Aiftincă, Constantin Rădulescu-Motru la Academia Română, în "Revista de filosofie", 2/1992, p. 154. 225 C. Rădulescu-Motru, Op. cit., p. 353 226 Idem, Cultura română și politicianismul, p. 15. 227 Max Weber, Etica protestantă și spiritul capitalismului, București, Editura Humanitas, 1993, p. 7. 228 C. Rădulescu-Motru, Elemente de metafizică, p. 521. 229 Idem, Vocația..., p. 662. 230 Ibidem, p. 663. 231 Corina Hrișcă, Op. cit., p. 178. 232 Gheorghe Al. Cazan, Studiu introductiv
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
alt principiu fundamental al laserilor. Un pas important în crearea laserului a fost proiectarea maser-ului („microwave amplification by stimulated emission of radiation”), bazat pe amplificarea microundelor prin emisie stimulată a radiației (teoretizare: 1951 Charles H. Townes și 1953 Joe Weber; construcție: 1957, Scovil). Aceste rezultate au condus la demonstrarea potențialului extraordinar al dispozitivelor ce produc emisia stimulată în regiunile vizibile și infraroșii ale spectrului electromagnetic [8]. Primul laser complet funcțional - pe baza de rubin, a fost construit de Dr. Theodore
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
ei, metoda comparativă a fost aplicată de toți marii sociologi. Fără excepție, orice sociolog care dorește să studieze o persoană, un grup, o comunitate ori o societate simte o nevoie aproape irezistibilă să compare. În Etica protestantă și spiritul capitalismului, Weber (2003) a utilizat metoda diferenței: dacă o combinație cauzală duce la producerea unui fenomen, în timp ce o altă combinație cauzală nu duce la producerea fenomenului, iar cele două combinații cauzale diferă doar printr-un singur factor prezent în prima și absent
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
fenomen, în timp ce o altă combinație cauzală nu duce la producerea fenomenului, iar cele două combinații cauzale diferă doar printr-un singur factor prezent în prima și absent în cea de a doua, atunci producerea fenomenului poate fi atribuită acelui factor. Weber a fost preocupat de apariția capitalismului, care s-a produs doar în anumite țări (și nu în celelalte), și s-a întrebat care este factorul decisiv care nu se găsește decât în primele, ajungând la concluzia că acel factor este
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]