807 matches
-
în picioare. După aceea ițau dat foc. Atunci, Demeter și amicii săi au fost luați pe sus de poliție“. Un subiect preluat și de „Observatorul“ Antenei 1. În replică, proaspătul secretar de stat din Ministerul Culturii a răspuns acuzațiilor de xenofobie, șovinism, huliganism și profanare a însemnelor de stat aduse de „Gardianul“ și Antena1 și a declarat că îi va da în judecată pe jurnaliști, dacă nu își cer scuze public, în termen de 24 de ore. AniMOTION Festivalul European de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2171_a_3496]
-
nu e mai puțin român, cultura Europei însumînd, prin sublimare, cultura tururor popoarelor Europei. Valoarea culturii europene se edifică tocmai pe diversitatea ei. Poate tocmai de aceea una dintre sarcinile fundamentale ale Consiliului Europei de la Strasbourg, alături de combaterea intoleranței, a xenofobiei, a flagelurilor sociale, este promovarea diversității culturale a Europei. E de înțeles că susținerea conceptului valoare națională nu are și nici nu poate avea vreo conotație șovină; libera dezvoltare a unei culturi nu presupune distrugerea alteia. Dimpotrivă, afirma un transilvănean
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
coaliție" (Cezar Bolliac); "toate acestea lasă a se bănui că străinii au avut mâna în nenorocita noapte de 11 februarie, care noapte va rămâne ca o funestă nenorocire în paginile istoriei acestei țări". Se va invoca, desigur, comoda acuzație de xenofobie, cum bagă de seamă dl Theodor Codreanu. Adevărul este că infuzia de străinism neasimilat a fost și rămâne păgubitoare pentru independența națională. Pașoptiștii au luptat pentru "intrarea în Europa"; la fel și generația "Junimii", întemeietoarea României moderne, dar au respins
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
ale epocii și, mai ales, cu activitatea sa de ziarist. Căci articolele sale din "Timpul", reproduse adesea și de alte periodice ale vremii, vădesc un patriotism sublimat până la forma sa ideală, dar pe care ultimii detractori îl asociază naționalismului îngust, xenofobiei și antisemitismului. Este meritul lui Th. Codreanu de a surprinde în volumul Dubla sacrificare a lui Eminescu (Editura Serafimus, Brașov, 1999) amănuntele unui scenariu pe baza căruia s-a produs, începând cu 28 iunie 1883, "moartea civilă" a poetului. Unii
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
context, nici contemporaneitatea noastră nu este mai brează, ne spune Theodor Codreanu. Și acum se încearcă noi "despărțiri" de Eminescu, fie că ele au în vedere omul Eminescu, supus greșelilor, "o mână de pământ", în fond, ziaristul Eminescu acuzat de xenofobie sau de atitudine... neeuropeană, sau chiar poetul Eminescu simbol al culturii naționale. Atitudinea autorului cărții devine mai incitantă, el caută în contemporaneitate semnele despărțirii de Eminescu și le sistematizează, într-o maniera și cu referințe directe, dar elegante de cele mai multe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
un incapabil să accepte modernizarea societății românești, ci un antimodern, în sensul teoriei lui Antoine de Compagnon. Privite deci în lumina adevărului și raportate la contextul care le-a generat, articolele eminesciene sunt, în spiritul lor, străine de etichete precum "xenofobie" și "antisemitism", așa cum am demonstrat și eu într-o carte din 2013. Om al timpului său, Eminescu gândește în termenii secolului XIX, sancționând clasa politică în numele unei iubiri de țară care nu are nimic malign. Aceasta este, de altminteri, trăsătura
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
lui Toma Nour din Geniu pustiu e "confuză", fiind o imagine a "unui nihilism steril". Iar publicistica lui Eminescu, din punctul de vedere al Istoriei... manolesciene, a susținut tot felul de extremisme: "autohtonismul, tradiționalismul, șovinismul, naționalismul din Basarabia (subl. aut.), xenofobia, legionarismul, reacționarismul, antisemitismul etc." Dacă reacția de supraviețuire a ființei naționale românești din Basarabia, la acțiunile șovine, demolatoare de spirit național, ale altei națiuni, mult mai mari și mai puternice, este contestată de N. Manolescu, atunci, se pare, că dânsul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
1-2, ianuarie-februarie 2012 Adrian Dinu RACHIERU Eminescu în două exegeze (Lecturi textuale și contextuale) "Consumat" istoricește (după unele voci) și mumificat, pus "la produs" (cum s-a încercat / întâmplat în 2006) în sens publicitar-utilitar, supus tirului de acuze (paseism, reacționarism, xenofobie, antisemitism ș.c.l.), idolatrizat și clișeizat, Eminescu se încăpățânează să rămână o permanență. Problema Eminescu animă și agită spiritele. Ceea ce înseamnă că poetul național, cel care a recuperat pentru literatura română "romantismul înalt" nu are un rol muzeal și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
asemenea manifestări organizate în țara, precum și pentru unele acțiuni în străinătate; ... b) suma de 274,0 milioane lei, pusă la dispoziția Departamentului pentru Protecția Minorităților Naționale, pentru finanțarea unor programe și proiecte în cadrul lt; lt;Campaniei europene pentru combaterea rasismului, xenofobiei, antisemitismului și intolerantei gt; gt;; ... c) suma de 2.274,0 milioane lei, pusă la dispoziția Consiliului pentru Problemele Românilor de Pretutindeni, pentru sprijinirea activității românilor din afară granițelor; ... d) suma de 1.679,0 milioane lei, pusă la dispoziția
ORDONANTA nr. 14 din 8 august 1997 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117033_a_118362]
-
viitoarei convenții privind interzicerea dezvoltării, producției, stocării și folosirii armelor chimice și distrugerea lor și chemăm alte state să procedeze la fel. 12. Trăim în perioada perspectivelor, dar și a instabilității și insecurității. Declinul economic, tensiunea socială, naționalismul agresiv, intoleranță, xenofobia și conflictele etnice amenință stabilitatea în aria C.S.C.E. Violări grave ale angajamentelor C.S.C.E. în domeniul drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, inclusiv a celor privind minoritățile naționale, constituie o amenințare specială pentru dezvoltarea pașnică a societății, în special în noile
DECLARAŢIE din 9-11 iulie 1992. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121353_a_122682]
-
lor, convin că angajamentele asumate prin C.S.C.E. privind drepturile și libertățile fundamentale ale omului se aplică integral și fără discriminare acestor persoane. Toleranță și nediscriminarea Statele participante: 30) Exprimă preocuparea lor în legătură cu recentele manifestări flagrante de intoleranță, discriminare, naționalism agresiv, xenofobie, antisemitism și rasism și subliniază rolul vital al toleranței, înțelegerii și cooperării în instaurarea și menținerea unor societăți democratice stabile. 31) Însărcinează B.I.D.D.O. să organizeze, în toamna anului 1992, un seminar C.S.C.E. privind dimensiunea umană pe tema toleranței. 32
DECLARAŢIE din 9-11 iulie 1992. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121353_a_122682]
-
de organizații sau inițiate de către Departamentul pentru Protecția Minorităților Naționale, pe bază de programe și proiecte; ... b) suma de 0,7 miliarde lei Departamentului pentru Protecția Minorităților Naționale, pentru finanțarea unor programe și proiecte în cadrul Campaniei europene pentru combaterea rasismului, xenofobiei, antisemitismului și intolerantei; ... c) suma de 5,1 miliarde lei Departamentului Informațiilor Publice, pentru sprijinirea activității românilor de pretutindeni și a organizațiilor reprezentative ale acestora; ... d) suma de 2,3 miliarde lei Departamentului Informațiilor Publice, pentru promovarea imaginii și intereselor
LEGE nr. 109 din 3 iunie 1998 a bugetului de stat pe 1998. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120938_a_122267]
-
milioane lei, organizațiilor nepolitice ale cetățenilor aparținând minorităților naționale; - 240,0 milioane lei, la dispoziția Consiliului Minorităților Naționale. Articolul 2 Suma de 425,0 milioane lei se utilizează pentru finanțarea unor programe și proiecte în cadrul Campaniei europene pentru combaterea rasismului, xenofobiei, antisemitismului și intolerantei, care pot fi realizate și prin intermediul organizațiilor nepolitice ale cetățenilor aparținând minorităților naționale. Articolul 3 Defalcarea sumelor prevăzute la art. 1 și 2 este cuprinsă în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre. Articolul 4 Secretariatul
HOTĂRÂRE nr. 306 din 20 iunie 1997 privind modul de repartizare a sumelor aprobate prin Legea bugetului de stat pe anul 1997 nr. 72/1997 , în vederea sprijinirii activităţilor desfăşurate de organizaţiile nepolitice ale cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale şi finanţării unor programe şi proiecte în cadrul Campaniei europene pentru combaterea rasismului, xenofobiei, antisemitismului şi intolerantei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118443_a_119772]
-
de repartizare a sumelor aprobate prin Legea bugetului de stat pe anul 1997 nr. 72/1997 , în vederea sprijinirii activităților desfășurate de organizațiile nepolitice ale cetățenilor aparținând minorităților naționale și finanțării unor programe și proiecte în cadrul Campaniei europene pentru combaterea rasismului, xenofobiei, antisemitismului și intolerantei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 129 din 24 iunie 1997, se modifică după cum urmează: 1. Articolul 1 va avea următorul cuprins: "Art. 1. - Suma de 6.240,0 milioane lei, aprobată pentru sprijinirea
HOTĂRÂRE nr. 783 din 28 noiembrie 1997 pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 306/1997 privind modul de repartizare a sumelor aprobate prin Legea bugetului de stat pe anul 1997 nr. 72/1997 , în vederea sprijinirii activităţilor desfăşurate de organizaţiile nepolitice ale cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale şi finanţării unor programe şi proiecte în cadrul Campaniei europene pentru combaterea rasismului, xenofobiei, antisemitismului şi intolerantei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/119653_a_120982]
-
minorităților naționale; - 102.780 mii lei - la dispoziția Consiliului Minorităților Naționale." 2. Articolul 2 va avea următorul cuprins: "Art. 2. - Suma de 274,0 milioane lei se utilizează pentru finanțarea unor programe și proiecte în cadrul Campaniei europene pentru combaterea rasismului, xenofobiei, antisemitismului și intolerantei, care pot fi realizate și prin intermediul organizațiilor nepolitice ale cetățenilor aparținând minorităților naționale." 3. Anexă la hotărâre se înlocuiește cu anexă la prezența hotărâre. PRIM-MINISTRU VICTOR CIORBEA Contrasemnează: ---------------- Ministru delegat pe langă primul-ministru pentru minorități naționale
HOTĂRÂRE nr. 783 din 28 noiembrie 1997 pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 306/1997 privind modul de repartizare a sumelor aprobate prin Legea bugetului de stat pe anul 1997 nr. 72/1997 , în vederea sprijinirii activităţilor desfăşurate de organizaţiile nepolitice ale cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale şi finanţării unor programe şi proiecte în cadrul Campaniei europene pentru combaterea rasismului, xenofobiei, antisemitismului şi intolerantei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/119653_a_120982]
-
patriotismul etnic este exclusivist. Bărnuțiu protestează în termeni vehemenți împotriva "străinismului", promovând o formă de purism național, un românism purificat de orice fel de interferențe din afară care să altereze instituțiile strămoșești. În doctrina bărnuțiană găsim elementele unei pedagogii a xenofobiei, anti-străinismul pe care îl militează fiind consecința extremă a patriotismului definit pe coordonate etnice. Bărnuțiu este alarmat de constatarea că niciodată spiritul național n-a fost mai lipsit de apărare în fața detractorilor săi, când "natiunalitatea loru e amenintiata mai alesu
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
cel confesional. Totuși, potrivit exigențelor identitare naeionesciene, politicianul care a "construit armătura statului românesc modern" este relegat în categoria reziduală a "bunilor români" datorită faptului că, modernizând societatea românească, Brătianu a alterat matricea tradițională a ființei naționale. Pedagogia bărnuțiană a xenofobiei vine în prelungirea naționalismului etnic care constituie profesiunea de credință ideologică a cărturarului ardealean. Chiar dacă salută existența statului național român, Bărnuțiu îl consideră incomplet fără includerea românilor transilvăneni. Toți românii, indiferent dacă trăiesc sub cârmuirea guvernului lor național ori "sunt
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
sigure și probate deja" (Michailescu, 1888, p. 14). Și ce poate fi mai sigur decât metoda prusacă de instrucțiune în scopuri naționaliste care a rezistat testului suprem al războiului din care s-a zămislit mărețul Reich German? Pedagogia bărnuțiană a xenofobiei, a cărei axă centrală îl constituie anti- străinismul, este preluată și specificată de Melidon în trei aspecte: a) o primă dimensiune a străinismului o reprezintă non-ortodoxismul (străinism spiritual). Ortodoxia reprezintă chintesența spirituală a românilor, fiind, din această cauză, o precondiție
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
pământul strămoșesc, aflat încă în proprietatea marii moșierimi 13, care și-a mai primit încă o dată jerta telurică. Noua filosofie pedagogică a românismului ajunge fără mare întârziere din principii și direcții trasate în tratate în literatura școlară efectivă. Iată cum xenofobia și anti-străinismul elaborate filosofic de Bărnuțiu și prelucrate în directive pedagogice de către Melidon ajung în cărțile de citire și manualele de istorie destinate școlii primare: "În țara noastră locuiesc ca la 5 milioane de români. [...] Dar în afară de români, în România
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
origo al istoriei poporului român semnifică definitiva ancorare teritorială a originii istorice a românilor, concomitent cu abandonarea originii romane (513 fiind anul expediției regelui Darius împotriva sciților desfășurată pe teritoriul Daciei). Sub vraja naționalismului etnic, împletit cu o filosofie a xenofobiei - concepții care au dobândit un impuls ideologic în ultima parte a secolului al XIX-lea -, trecutul românesc a fost reorganizat ca o dramă istorică în patru acte, începând cu Epoca formării naționalității române, trecând prin epoca Slavismului și mai apoi
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
scrierea de tratate de specialitate, o nouă viziune asupra naționalității care a fost rapid pusă în circulație în literatura școlară. S-a produs astfel tranziția dinspre "patriotismul civic" către "naționalismul etnic", în paralel cu deplasarea de la "pedagogia obedienței" înspre "pedagogia xenofobiei". Mutații atât de substanță cât și de structură sunt reperabile și în memoria colectivă modelată statal prin intermediul literaturii didactice în general și a manualelor de istorie în particular. Naționalismul, ale cărei forțe ideologice au fost descătușate în avangarda romantismului pașoptist
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
consensualități generice nu există o marjă largă de variabilitate. Înfăptuirea statului român unitar a ocazionat o bifurcație a discursului care a radicalizat tendințe existente în epoca precedentă. Pe de o parte, discursul românismului (atât de pregnant în pedagogia bărnuțiană a xenofobiei) s-a prelungit într-o formulă extremistă, formând fundația ideologică a extremei drepte românești. Țâșnind cu aplomb din condeiele poetico-jurnalistice ale unui Nichifor Crainic sau Octavian Goga, discursul identitar al acestora poate fi descris drept "fanatism naționalistic", o hiperbolizare a
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
extremist pe scena ideilor politice românești. Însă nici această doctrină radical antisemită nu a apărut din senin, umplând ideologic un vacuum preexistent. După cum am arătat, cuzismul își are antecesorul său doctrinar în ceea ce am numit a fi "pedagogia bărnuțiană a xenofobiei", în miezul căreia vibra cu intensitate febricitantă principiul anti-străinismului. Iar în relativă sincronie cu procesul de geneză culturală a cuzismului se coagula programul sămănătorist al cărui arhitect ideologic a fost Nicolae Iorga. Revista Neamul Românesc, fondată de N. Iorga în
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
și cea postmodernă îmbrățișează apelul la diversitate lansat de programa școlară. O atenție specială este acordată nu atât "instinctului de unitate" al românilor - după rețeta tradițională -, cât mai ales diversității etnice și culturale existente pe teritoriul românesc. Pedagogia bărnuțiană a xenofobiei de la sfârșitul secolului al XIX-lea este inversată într-o celebrare a diversității: departe de a fi o problemă cu care statul român a trebuit să se descurce după 1918 când alături de Transilvania, Bucovina și Basarabia statul român a încorporat
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Acest patriotism civic este desăvârșit de ceea ce ar putea fi numit patriotism critic: "Patriotismul înseamnă capacitatea de a te raporta critic la compatrioți, la realitățile sociale" (ibidem). Totodată, manualele de cultură civică denunță în cor "alterările patriotismului" sub forma naționalismului, xenofobiei și șovinismului, insistând în același timp asupra compatibilității dintre loialitatea patriotică, identitatea națională și specificul românesc pe de o parte și integrarea europeană și identitatea transnațională pe de altă parte. În fapt, literatura civică încearcă să îl disloce pe individ
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]